Tag: #InvestEU

  • Europa digitală şi simplificări administrative

    Europa digitală şi simplificări administrative

    Priorităţile Comisiei Europene sunt securitatea și competitivitatea. Provocările și amenințările cu care ne confruntăm în privinţa securităţii cresc nevoia de a răspunde rapid și cu îndrăzneală acestora.

    Şi în ceea ce privește competitivitatea, există  probleme pe termen scurt cu care ne confruntăm, a precizat într-o dezbatere Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate și comisar european pentru implementare și simplificare, care a explicat contextul actual:

    “Creșterea productivității în UE este mai lentă decât în alte economii majore, cum ar fi SUA și China, deja de zeci de ani. Îmbătrânirea populației, prețurile relativ ridicate la energie, nepotrivirea competențelor, toate acestea trebuie abordate și rezolvate, precum și o reducere a sarcinii administrative. Simplificarea se încadrează foarte bine în această agendă axată pe competitivitate.

    Deci deja am schițat busola europeană a competitivității, subliniind modul în care vom face față tuturor provocărilor și problemelor legate de competitivitate în acești cinci ani.

    Și chiar săptămâna trecută am venit, de asemenea, cu o comunicare pentru o Europă mai rapidă și mai simplă, pentru a sublinia modul în care vom aborda simplificarea și reducerea poverii administrative, stabilind, de asemenea, obiective cantitative clare.

    Deci reducerea sarcinii administrative cu 25% pentru toate companiile și cu 35% pentru IMM-uri.”

    Dincolo de  reducerea sarcinii administrative cu 37,5 miliarde de euro până la sfârșitul mandatului, Comisia Europeană propune un pachet digital care se concentrează pe securitate cibernetică și cerințele din jurul acesteia.

    Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate și comisar european pentru implementare și simplificare, a detaliat:

     “Prin urmare, cred că acesta este un moment pentru care să urmăriți și să vă implicați în pregătirea acestui pachet de simplificare digitală.

    Dar, de asemenea, când vorbim pe orizontală despre reducerea poverii administrative, ne uităm foarte mult la instrumentele digitale, cum putem folosi instrumente digitale pentru a simplifica raportarea, cum putem reutiliza datele, astfel încât să nu fie nevoie să cerem companiilor din nou și din nou să raporteze în diferite forme, cum renunțăm la raportarea pe hârtie acolo unde este încă prezentă.

    Așadar, și digitalizarea modului în care facem administrația publică și raportarea va ajuta și la rezolvarea acestor probleme.”

    În programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2025, printre propunerile de simplificare se mai numără directiva numită “omnibus” pentru raportarea sustenabilității, cea privind facilitarea investițiilor, simplificând activitatea unor programe precum InvestEU și Fondul European pentru Investiții Strategice.

  • Parteneriat pentru investiții în tehnologii climatice

    Parteneriat pentru investiții în tehnologii climatice

    Parteneriatul
    Uniunii Europene cu rețeaua Breakthrough Energy, pe scurt parteneriatul
    UE-Catalyst,urmărește să mobilizeze
    noi investiții în valoare de până la 820 de milioane euro, între 2022 și 2026,
    pentru a construi proiecte comerciale la scară largă pentru tehnologii curate. Obiectivul
    este de a se investi într-un portofoliu de proiecte de mare impact, bazate în
    UE, explică Johannes Bahrke, purtător de cuvânt la Comisia Europeană.

    În primul rând, scopul parteneriatului UE-Catalyst este acela de a
    sprijini tehnologiile importante pentru Pactul Verde European, pentru Tranziția
    Verde, dar care, în prezent, sunt prea costisitoare și nu pot concura cu
    soluțiile bazate pe combustibili fosili. Scopul este de a reduce costurile
    suplimentare, de a le face competitive și de a crea piețe pentru produse
    ecologice. În acest scop, avem o contribuție din partea UE și din partea Breakthrough Energy Catalyst,
    organizația finanțată și creată de Bill Gates. Așadar este un parteneriat în
    valoare de un miliard de dolari. Jumătate vor proveni de la Uniunea Europeană
    și jumătate de la Catalyst pentru a investi în aceste tehnologii. Există patru
    sectoare care vor fi sprijinite: hidrogen curat, combustibili sustenabili în
    aviație, captarea și stocarea carbonului și stocarea pe termen lung a energiei.



    Impactul este acela
    că noile tehnologii vor deveni imediat competitive, continuă Johannes Bahrke,
    purtător de cuvânt la Comisia Europeană.

    De exemplu, dacă, în prezent, cineva
    produce hidrogen din energie regenerabilă e mai costisitor decât cel produs din
    energie tradițională. Așadar, e nevoie de un cumpărător care e pregătit să
    investească puțin mai mult. Iar organizația Energy Catalyst a găsit, la rândul
    ei, alte companii care sunt dispuse să investească. Un alt exemplu ar fi cel al
    combustibililor bio pentru companiile aeriene. O companie care va investi în
    combustibili bio va investi și în tehnologie. Astfel, tehnologia devine mai
    competitivă și mai ieftină în viitor. Așadar, acesta e felul în care va
    funcționa. Ne așteptăm la un impact în următorii câțiva ani. Timpul se scurge
    rapid, iar noi vrem să ne atingem obiectivele pentru 2030, iar parteneriatul acesta
    ne poate ajuta mult. Aș mai adăuga faptul că, pe lângă finanțarea inițială de
    un miliard de dolari, jumătatea de le Uniunea Europeană, jumătate de la
    Breakthrough Energy Catalyst, proiectele vor trebui să contribuie și ele cu cel
    puțin 15%. Asta înseamnă că fiecare euro pe care-l investim în acest
    parteneriat public, va corespunde unei sume de 3 euro din fonduri private. Un
    euro de la Breakthrough Energy Catalyst și doi euro din partea proiectelor.


    Se prevede ca
    finanțarea din partea UE în cadrul parteneriatului să se facă din programul
    Orizont Europa și din Fondul pentru inovare, în cadrul InvestEU, în
    conformitate cu procedurile de guvernanță stabilite. Programul Catalyst al
    Breakthrough Energy va mobiliza capital privat și fonduri filantropice pentru
    finanțarea proiectelor selectate. Parteneriatul este deschis și investițiilor
    naționale din partea statelor membre ale UE prin intermediul InvestEU.


  • InvestEU, noul program de investiții al Uniunii Europene

    InvestEU, noul program de investiții al Uniunii Europene

    Noul program InvestEU face parte din pachetul de
    redresare Next Generation EU în valoare de 750 de miliarde de euro și va
    stimula o serie de investiții strategice, durabile și inovatoare.


    Dragoș
    Pîslaru, europarlamentar Renew Europe: Acest program, InvestEU, este un instrument bazat pe fostul
    plan Juncker, se numea Fondul European de Investiții Strategice. Bazându-se pe
    succesul programului anterior, acum vine cu 26 de miliarde de euro, fonduri
    care oferite în calitate de garanții, pot genera 400 de miliarde euro investiții
    în perioada următoare. Și este vorba de investiții în sectoare cheie:
    infrastructură durabilă, cercetare, inovare, digitalizare, IMM-uri, o încercare
    de a-i sprijini pe micii antreprenori și pe cei care au firme. Vorbim, de
    asemenea, de investiții sociale, acesta este o premieră. Practic, se oferă
    niște garanții prin Banca Europeană de Investiții pentru ca sectorul privat să
    poată contribui la ieșirea din criză, asta este ideea. În ceea ce privește
    InvestEU, vestea bună pentru toți antreprenorii mai mari sau mai mici este că
    vor putea accesa și beneficia direct sau indirect de aceste programe în așa fel
    încât statul să nu mai fie intermediar. Ei vor putea accesa programele
    respective prin intermediari financiari, bănci sau alte instituții financiare,
    fie direct în relație cu Banca Europeană de Investiții, în funcție de proiect.
    Totodată, trebuie subliniat și faptul că acest program, InvestEU, este și cel
    care susține investițiile strategice în fabricarea de produse europene pe zona
    farmaceutică, dispozitive medicale, tehnologii digitale, atât de necesare în
    această perioadă pentru a putea contracara efectele crizei. Iată un program
    care vine în sprijinul sectorului privat și care cumva orientează sectorul
    privat către direcțiile mari pe care le avem la nivel european, fie că discutăm
    de tranziție verde, transformare digitală sau de Europa socială.



    Pentru a sprijini tranziția verde a UE, cel puțin 30% din
    investițiile din cadrul InvestEU vor contribui la acțiunile climatice ale UE.

    Dragoș Pîslaru, europarlamentar Renew Europe: Toate investițiile din InvestEU vor
    respecta de fapt principiul conform căruia trebuie să nu existe prejudicii majore
    aduse mediului. Și, evident, această dimensiune verde face ca UE să fie în prim
    planul acestui acord pe care sperăm să-l vedem la nivel global cât mai bine
    implementat, având în vedere și contextul, se pare că și SUA se vor alătura
    acestui demers. Astfel că avem vești bune din Europa, însă România trebuie să
    se concentreze să folosească aceste oportunități. În această legislatură Parlamentul
    European a cerut însă suplimentarea asistenței tehnice și sprijinului de
    capacitate administrativă tocmai pentru țările care au absorbție mai redusă. În
    mod concret am cerut suplimentarea banilor care sunt alocați de Banca Europeană
    de Investiții și de ceilalți intermediari pentru a ajuta țări cum este România.


  • Parlamentul adoptă programul InvestEU pentru investiții strategice și inovatoare

    Parlamentul adoptă programul InvestEU pentru investiții strategice și inovatoare

    Proiectele inovatoare ar putea primi mai ușor finanțare grație unor garanții puse la dispoziția lor de Uniunea Europeană printr-un nou program de investiții, InvestEU. Inițiativa, aprobată în urmă cu două zile de legislativul comunitar, pune în centrul atenției IMM-urile și start-up-urile.

    Sere pe acoperișuri pentru a reduce emisiile de dioxod de carbon, drone prevăzute cu camere de înaltă precizie care surprind imagini ale plajelor și descoperă locuri în care sunt depozitate ilegal deșeuri . Sau copaci de înaltă tehnologie pentru un aer curat în marile orașe. În fapt, filtre inteligente, confecționate din mușchi.

    Ori o platformă de sănătate, dezvoltată în România, care ajută familiile cu copii cu probleme de greutate să treacă la un stil sănătos de viață.

    Sunt toate proiecte care au primit finantare grație Fondului European pentru Investiții Strategice, creat la propunerea fostului președinte al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, cu scopul relansarii afacerilor în urma crizei financiare din 2008.

    Ideea din spatele Fondului era de a folosi o mică parte din bugetul Uniunii drept garanții, astfel încât Banca Europeană de Investiții să poată oferi finanțare unor proiecte mai riscante la prima vedere.

    Pentru a avea o redresare economica de calitate avem nevoie de investitii. Private și publice. Avem nevoie de instrumente naționale și comune pentru susținerea acestor investitii, spune comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, acum când Uniunea face eforturi pentru a ieși dintr-o altă criză, cea provocată de pandemia de Covid 19.

    Ca parte a acestui plan de redresare, Fondul se transformă în InvestEU, un program care va putea folosi peste 26 de miliarde de euro drept garanții. Principalul partener de investiții rămâne Banca Europeana pentru Investiții, dar instituții financiare din statele membre sau internaționale vor putea beneficia și ele de garanția instituită de Uniune. Obiectivul este atragerea unor investiții de peste 373 de miliarde de euro în următorii 7 ani.

    Patru sunt domeniile susținute: infrastructură, cercetare, inovare și digitalizare, întreprinderi mici și mijlocii și investiții în plan social și în dezvoltarea de aptitudini.

    Totodată, cel puțin 30% din investiții vor ajuta la atingerea mult doritei neutralități climatice, adică zero emisii cu efect de seră.

    Ne luptăm în continuare cu pandemia de COVID 19, multe state membre sunt încă în lockdown sau au instituit restricții dure, numărul de cazuri noi de infectare cu coronavirus este din nou în creștere, dar știm că în cele din urmă vom ieși din criză și ne vom reveni. În acest moment trebuie să ne pregătim pentru a face investiții, a conchis același comisar european pentru economie, Paolo Gentiloni.


  • Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private

    Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private

    Bazat pe actualul Fond European pentru Investiții Strategice, noul Instrument de Sprijin pentru Solvabilitate a fost gândit să devină operațional chiar de anul acesta; va avea un buget iniţial de 31 de miliarde de euro şi urmăreşte atragerea a 300 de miliarde din sfera investiţiilor private; cu aceste fonduri vor fi recapitalizate companiile europene care în condiții normale sunt sănătoase, dar care acum sunt supuse riscului de insolvenţă, asigurându-li-se totodată un viitor mai curat, digital și rezilient.

    În acest fel va fi protejată de fapt Piaţa Unică Europeană şi va fi întărită coeziunea la nivelul întregii Uniuni, intervenindu-se în special în statele membre cele mai afectate sau unde sprijinul naţional pentru insolvenţă este mai limitat.

    Pe baza datelor corporate, Comisia estimează că numai în acest an ar fi nevoie de un volum de investiţii de cel puţin 720 de miliarde de euro pentru salvarea companiilor europene de insolvenţă. Iar necesarul injecţiilor de capital ar fi şi mai mare dacă măsurile de izolare vor fi prelungite sau în cazul unui al doilea val al pandemiei.

    Este esenţial ca acest nou Instrument să devină operaţional anul acesta şi să funcţioneze la capacitatea maximă pe parcursul anului 2021. Aprobările pentru investiţii vor dura până la sfârşitul lui 2024, iar lansarea propriu-zisă a operaţiunilor se va extinde până la sfârşitul lui 2026; se preconizează ca 60% din operaţiunile de finanţare şi investiţii să fie aprobate până la sfârşitul anului 2022.

    Noul Instrument de Sprijin pentru Solvabilitate va funcţiona pe baza garanţiilor oferite de Banca Europeană de Investiţii. Statele membre nu vor fi implicate în procesul decizional al Fondului European de Investiţii Strategice.

    Comisia consolidează totodată programul de investiții InvestEU până la un nivel de 15,3 miliarde de euro, pentru a mobiliza astfel investiții private în proiecte din întreaga Uniune.

    În cadrul acestu program, Comisia a propus şi un nou Mecanism de Investiții Strategice, pentru a atrage investiții de până la 150 de miliarde de euro, mulțumită unei contribuții de 15 miliarde din cadrul instrumentului Uniunea Europeană – noua generație, pentru a spori reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziția verde și digitală și de lanțurile valorice-cheie de pe piața internă.


  • Rezoluția Parlamentului European referitoare la drepturile copiilor

    Rezoluția Parlamentului European referitoare la drepturile copiilor

    Cea de-a 30-a aniversare a Convenţiei Drepturilor Copilului, marcată la
    sfârşitul lunii noiembrie, a reprezentat o ocazie pentru ca Parlamentul
    European să ia noi măsuri în vederea asigurării respectării acestor drepturi, cu
    o monitorizare susţinută în special pentru categoriile vulnerabile, ne spune
    Tana Alexandra Foarfă, consilier politic în cadrul Parlamentului European:


    Deşi Convenţia este documentul Naţiunilor Unite
    ratificat de cele mai multe ţări, există cifre care arată că garantarea
    drepturilor fundamentale ale copiilor în UE este departe de a fi un obiectiv
    îndeplinit. Sărăcia şi excluziunea socială ameninţă un sfert din copiii aflaţi
    pe teritoriul european şi jumătate din copiii din România. Vorbim, de asemenea,
    de 250 de mii de copii care sunt daţi dispăruţi în fiecare an în UE, iar din
    aceştia 30 de mii de copii ai migranţilor şi ai refugiaţilor, de pe continentul
    european, devin cel mai adesea victime ale traficului de persoane şi ai
    exploatării sociale.


    UE ar trebui să se transforme în glasul
    generaţiilor care nu au vocea necesară pentru a răzbate, iar în acest sens mă
    bucur să văd că noua Comisie Europeană a propus, în programul său, dezvoltarea
    şi implementarea unei garanţii pentru copii; mă bucur să văd că una din
    principalele misiuni ale vicepreşedintei Comisiei Europene responsabilă de
    Democraţie şi Demografie (n.r. Dubravka
    Šuica – Croația, deputat în Parlamentul European) este de a proteja
    drepturile copiilor şi de a investi în potenţialul copiilor, iar ceea ce mă
    bucură cel mai tare este că aceste investiţii nu vor rămâne doar vorbe. Şi spun
    asta deoarece noul fond social european va susţine proiecte ce se înscriu sub
    egida garanţiei pentru copii şi sub criteriile pilonului european al
    drepturilor sociale.





    De asemenea, programul de investiţii Invest EU,
    acela care va înlocui planul Junker de investiţii, are o componentă de
    investiţii sociale care va susţine proiecte ce vor ajuta la combaterea
    factorilor ce conduc la un risc de excluziune socială pentru categoriile mici
    de vârstă. Astfel, vedem că UE investeşte
    în copiii de azi care sper eu şi de fapt sunt convinsă că unii din ei vor
    deveni liderii de mâine, iar ei, de asemenea, vor contribui la dezvoltarea şi
    la inovarea proiectului european viitor continuând munca predecesorilor lor, la
    fel cum liderii europeni de astăzi continuă munca celor care s-au reunit acum
    30 de ani pentru a semna un angajament istoric în faţa copiilor de
    pretutindeni.

  • Comisia salută aprobarea de către Parlament a InvestEU

    Comisia salută aprobarea de către Parlament a InvestEU

    Programul InvestEU va debloca peste 650 de miliarde de euro pentru investiţii în economie între 2021 şi 2027. Fondurile vor putea fi mai uşor accesate, iar noul program va fi mai eficient pentru că va combina mai multe instrumente financiare ale Uniunii Europene.

    În următorul deceniu, programul InvestEU, votat de Parlamentul European, la propunerea Comisiei, va debloca cel puțin 650 de miliarde de euro pentru investiţii strategice în viitorul Europei, în economie și în cetățenii săi. Prin noul program, finanțările europene vor fi mai ușor de accesat, mai flexibile și mai eficiente. Programul, care este parte a cadrului financiar multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, va continua abordarea inovatoare privind investițiile din cadrul planului Juncker, prin utilizarea unor resurse publice limitate, cu garanții din bugetul Uniunii pentru mobilizarea de fonduri publice și private substanțiale. Garanția de 38 de miliarde de euro va viza investiții în patru domenii principale: infrastructura durabilă, cercetare, inovare și digitalizare, întreprinderile mici și mijlocii și investițiile sociale și competențele. Comisia Europeană a salutat votul Parlamentului European asupra noului program, care va da un nou impuls investițiilor, inovării și creării de locuri de muncă.

    Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini: Fără a prejudicia prerogativele Consiliului în implementarea Pactului de stabilitate şi creştere economică, Comisia va analiza la viitoarele actualizări ale ghidului de implementare în ce măsură regimul de flexibilitate al Fondului European pentru Investiţii Strategice, poate fi aplicat şi programului InvestEU, ca instrument succesor al acestui fond, în ceea ce priveşte contribuţiile oferite de statele membre pentru a finanţa o sumă suplimentară garanţiei Uniunii Europene pentru scopul stabilit de statul respectiv.

    Noul program va fi alcătuit din Fondul InvestEU, succesorul Fondului european pentru investiții strategice, o platformă de consiliere și un portal. Platforma de consiliere va integra cele 13 servicii de consultanță care există în momentul de față în Uniune într-un ghișeu unic, gestionat la nivel central de către Comisie. Solicitanţii vor beneficia de sprijin și asistență tehnică pentru pregătirea, elaborarea, structurarea și implementarea proiectelor. Portalul va continua să sprijine investitorii să găsească oportunități de investiții în sectorul sau în locul care îi interesează. Garanțiile furnizate de la bugetul Uniunii vor permite instituțiilor financiare partenere ale Comisiei să își asume mai multe riscuri. Se preconizează că investițiile suplimentare vor fi folosite în sectoare ce corespund priorităților de politică internă ale Uniunii și sunt axate pe obținerea de rezultate socioeconomice și de mediu, inclusiv în materie de atenuare a schimbărilor climatice.


  • Bugetul UE pentru investiții în perioada 2021-2027

    Bugetul UE pentru investiții în perioada 2021-2027

    Comisia Europeană salută acordul politic între statele membre privind InvestEU, programul propus pentru stimularea investițiilor private și publice în Europa în următorul buget pe termen lung al UE.


    Pe baza acestui acord, Parlamentul European, Consiliul și Comisia pot începe discuțiile interinstituționale în vederea adoptării programului. InvestEU va face ca finanțările UE pentru proiectele de investiții să fie mai ușor de accesat și mai eficiente. InvestEU va reuni într-o singură structură și sub o singură marcă 14 instrumente financiare ale UE disponibile în prezent pentru a sprijini investițiile.

    Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: Bineînțeles că este nevoie de investiții foarte importante. InvestEU este răspunsul nostru la nevoile de investiții ale UE din secolul XXI, iar acordul statelor membre reprezintă un pas important către crearea acestui program. Prin mobilizarea a cel puțin 650 de miliarde EUR de investiții suplimentare în UE, InvestEU va stimula competitivitatea noastră pentru a sprijini o economie mai inteligentă și mai circulară, o societate bazată pe coeziune și neutralitatea climatică. Și Europa nu poate să rămână în urmă în aceste domenii.

    Prin punerea la dispoziție a unei garanții din bugetul UE de cel puțin 38 de miliarde EUR, fondul InvestEU va atrage resurse publice și private pentru mobilizarea investițiilor în patru domenii principale: infrastructură durabilă; cercetare, inovare și digitalizare; întreprinderi mici și mijlocii; și investiții sociale și competențe.

    Crearea de locuri de muncă, stimularea investițiilor și realizarea unei creșteri economice durabile s-au numărat printre prioritățile principale ale președintelui Jean-Claude Juncker, de la preluarea mandatului de către Comisia Juncker în noiembrie 2014. Propunerea Comisiei referitoare la InvestEU se bazează pe succesul Planului de investiții pentru Europa – Planul Juncker -, care a mobilizat deja investiții de aproape 380 de miliarde EUR de la lansarea sa și a sprijinit 842 000 de întreprinderi mici și mijlocii din UE.


  • Comisia salută poziţia PE cu privire la programul InvestEU

    Comisia salută poziţia PE cu privire la programul InvestEU

    Comisia Europeană a câştigat un vot important în Parlament, pentru stabilirea poziției sale privind programul InvestEU – program propus pentru stimularea investițiilor private și publice în Europa în următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene.

    Votul marchează un pas important în direcția creării programului, care va reuni sub un singur acoperiș instrumentele financiare ale Uniunii Europene pentru investiții în blocul comunitar și ar trebui să genereze investiții de cel puțin 650 de miliarde de euro. În prezent, Comisia invită statele membre să se pună de acord rapid asupra poziției lor pentru a putea începe discuțiile între cele trei instituții.

    Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a subliniat că Europa are nevoie de mai multe investiții pentru a stimula ocuparea forței de muncă, inovarea și competențele: Prin intermediul InvestEU ducem mai departe modelul revoluționar al Planului de investiții, extinzându-l la întreaga gamă de programe de finanțare ale Uniunii Europene, facilitând accesul la finanțare și punând un accent mai mare pe politicile climatice, pe incluziunea socială și pe coeziune – a explicat comisarul. El a punctat că este important ca această dinamică demarată odată cu votul Parlamentului să fie menţinută şi că statele membre ar trebui să urmeze rapid acest exemplu.Propunerea Comisiei referitoare la InvestEU se bazează pe succesul Planului de investiții pentru Europa – Planul Juncker – care a mobilizat deja investiții de peste 371 de miliarde de euro de la lansarea sa.

    Prin furnizarea unei garanții de la bugetul Uniunii în valoare de 38 de miliarde de euro pentru a sprijini investițiile, Fondul InvestEU va mobiliza resurse publice și private pentru a stimula investițiile în întregul bloc comunitar în perioada bugetară 2021-2027.

    Preşedintele Comisiei, Jean Claude Juncker: 700.000 de IMM-uri din Europa au beneficiat de pe urma Planului de investiţii şi 750.000 de noi locuri de muncă au fost create. Cu ajutorul acestui plan, în 2020, vom fi creat un million 400.000 de locuri de muncă şi vom fi crescut PIB-ul Europei cu 1,3% – ceea ce nu este puţin lucru.Fondul InvestEU este bazat pe politici și va sprijini patru domenii principale: infrastructură sustenabilă; cercetare, inovare și digitalizare; întreprinderi mici și mijlocii și investiții sociale și competențe.Pe lângă Fondul InvestEU, programul va cuprinde și platforma de consiliere InvestEU și portalul InvestEU, pentru a putea oferi în continuare sprijin adaptat promotorilor de proiecte, dar și o rezervă ușor accesibilă de proiecte realizate pentru potențialii investitori.


  • InvestEU

    InvestEU

    Planul de
    investiții pentru Europa (sau Planul Juncker) se alătură
    sprijinului acordat de Uniunea Europeană prin fonduri nerambursabile, cu
    instrumente financiare menite să atragă investiții în sectoare strategice, de
    la infrastructură si cercetare, până la sănătate, transport, energie și
    economie circulară. Planul de investiții pentru Europa are trei piloni: Fondul
    european pentru investiții strategice
    (FEIS


    Una dintre
    istoriile de succes ale investiţiilor UE a fost celebrată la începutul acestei
    luni de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti şi anume proiectul 100 de
    inimi pentru 100 de copii
    . Despre ce este vorba, aflăm de la Angela Cristea,
    şefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Acest proiect a fost
    selectat pentru a fi exemplificat într-o campanie pe care o derulăm noi,
    EUInvest, în care vorbim despre investiţiile
    pe care le face Uniunea Europeană, în România, în principal, prin
    fonduri nerambursabile, dar începe şi România să participe tot mai activ la
    Planul de investiţii european, aşa numit Plan Juncker. Am ajuns acum la peste
    357 de milioane de euro, din acest fond de investiţii strategice, mobilizate şi
    în România şi de la care ne aşteptăm ca la rândul lor să mobilizeze peste un
    miliard de euro, de intrări în proiectele de capital de dezvoltare din România.
    Atât fondurile nerambursabile, cât şi Planul de investiţii sunt în derulare. Iar
    noi, Comisia Europeană, rămânem un aliat puternic, angajat, prezent, nu numai
    cu fondurile europene, dar şi cu expertiza care există în UE în acest domeniu.


    Proiectul
    100 de inimi pentru 100 de copii salvează vieți, la propriu, a mai
    spus Angela Cristea şi a adăugat: Este o dovadă vie că Fondurile
    Uniunii Europene, atunci când sunt folosite, când se întâlnesc cu entuziasm, cu
    hotărâre, cu dorință de muncă şi de a reuşi, pot să aibă un impact extraordinar
    asupra societăţii, asupra comunităţii în care operează, adică reuşesc să-şi
    atingă obiectivul. Pentru că vorbim foarte mult despre banii europeni, dar ceea
    ce ne interesează la sfârşitul zilei nu este numai cheltuirea (n.r. lor), acea
    faimoasă rată de absorbţie a fondurilor europene, ci mai ales ce se schimbă
    concret în viaţa de zi cu zi. Şi acesta este doar unul dintre proiectele pe
    care le-am finanţat în domeniul sănătăţii, au fost peste 600, în perioada
    anterioară de finanţare, 2007-2013. Pe noua perioadă de finanţare continuăm
    sprijinirea reformei în sistemul de sănătate.


    Investiţiile
    UE aduc îmbunătăţiri care contează în viața noastră de zi cu zi. O educație mai
    bună, servicii medicale modernizate, energie ecologică, o nouă infrastructură
    de transport, tehnologie avansată sunt doar câteva exemple.


  • Jurnal românesc – 07.11.2017

    Jurnal românesc – 07.11.2017

    50 de expozanţi
    reprezintă România anul acesta la cel mai mare târg internaţional de turism din
    lume care se desfăşoară la Londra. Destinaţia Alba Iulia, circuitele culturale,
    turismul balnear şi cel de tip wellness, cel de aventură, turismul în natură şi
    cel rural, sunt promovate în cadrul evenimentului care se încheie joi. Tema
    standului naţional subliniază împlinirea
    celor 100 de ani de la Marea Unire din 1918, iar Ministerul Turismului va
    prezenta în avanpremieră şi logo-ul Centenarului, elementul unic de
    identificare pentru toate evenimentele ce vor fi organizate de România pe
    parcursul anului viitor. Secretarul de stat în
    Ministerului Turismului, Cristina Ionela Tărteaţă, se va întâlni pe durata
    Târguluicu reprezentanţii celor mai mari companii media, în
    vederea identificării posibilităţilor de promovare a României pe canalele media
    la nivel global. Totodată, secretarul de stat va participa şi la summit-ul
    miniştrilor de resort din ţările participante la Târg (peste 160 ţări şi
    teritorii), eveniment organizat de Organizaţia Mondială a Turismului.




    Reprezentanţa
    Comisiei Europene în România a lansat, marţi, campania naţională de promovare
    InvestEU în România. Campania va dezvălui ideile unor proiecte care au crescut
    rapid cu sprijin european, au creat noi locuri de muncă sau au venit cu soluţii
    îmbunătăţite de asistenţă medicală şi infrastructură de transport eficientă, în
    întreaga Europă. Planul de Investiţii pentru Europa, o iniţiativă comună a
    Comisiei Europene şi a Băncii Europene de Investiţii, propune să mobilizeze
    investiţii publice şi private în sumă totală de 500 miliarde euro până în 2020,
    pe tot teritoriul Uniunii Europene. În România, prin acest plan au fost deja
    acordate finanţări de aproape 260 de milioane euro.




    Un proiect de
    încurajare a antreprenoriatului, care se adresează persoanelor care au lucrat
    în străinătate şi au ales să revină în România, a fost lansat, marţi, la
    Galaţi, de Centrul de Dezvoltare SMART, Patronatul Tinerilor Întreprinzători
    din Regiunea Sud-Est şi Liga Studenţilor Români din Străinătate. Proiectul se
    numeşte Diaspora Invest şi este finanţat prin Programul Operaţional
    Capital Uman. Beneficiarii sunt persoane fizice cu vârsta de peste 18 ani,
    şomeri, persoane inactive, persoane care au un loc de muncă sau persoane care
    desfăşoară o activitate independentă. Toţi trebuie să aibă reşedinţa sau
    domiciliul în mediul rural sau urban, în una din cele şapte regiuni mai puţin
    dezvoltate ale României, regiunea de
    Sud-Est, cea de Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru şi
    Nord-Est. Singura condiţie este ca beneficiarii să facă dovada domiciliului sau
    rezidenţei în străinătate pentru o perioadă de minim 12 luni, anterior
    înscrierii în proiect. Solicitanţii trebuie să vină cu idei de afaceri
    non-agricole, care să se desfăşoare în mediul urban şi pot primi finanţări de
    maxim 177 de mii de lei, proiectul având capacitatea de a susţine 30 de astfel
    de afaceri, selectate în urma unui concurs de idei. Totodată, proiectul
    urmâreşte dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor necesare înfiinţării şi
    dezvoltării unei afaceri în România pentru un număr de 250 de persoane fizice
    din Diaspora prin furnizarea unui program de formare antreprenorială.

  • Jurnal românesc – 05.06.2017

    Jurnal românesc – 05.06.2017

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, se află într-o vizită în Statele Unite, în cadrul căreia va avea o întrevedere oficială, pe 9 iunie, cu omologul său american, Donald Trump. Potrivit corespondentului Radio România la Washington, Klaus Iohannis este primul şef de stat din Europa Centrală şi de Est care va fi primit de liderul de la Casa Albă, de la preluarea mandatului. Discuțiile vizează aprofundarea relaţiilor bilaterale şi consolidarea Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite şi România, în contextul în care se împlinesc 20 de ani de la lansarea acestuia. Luni, Klaus Iohannis participă, în calitate de invitat de onoare, la Forumul Global al prestigioasei organizaţii American Jewish Committee. Cu acest prilej, el va primi ”Light Unto the Nations”, cea mai înaltă distincţie a organizaţiei, care se decernează unor şefi de stat sau de guvern în semn de recunoaştere pentru impactul internaţional important în domeniul păcii, securităţii, democraţiei şi promovării valorilor umane. Acordarea acestei distincții a mai avut în vedere rolul României în cadrul UE şi al dialogului transatlantic, în menţinerea securităţii regionale şi globale, dar şi realizările recent încheiatei preşedinţii române a Alianței Internaţionale pentru Memoria Holocaustului. La forumul global vor lua parte peste 2.500 de delegaţi din 70 de ţări. Programul vizitei preşedintelui român la Washington include şi o întâlnire, miercuri, cu românii stabiliţi în SUA.



    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, se va afla pe 6 iunie la Molenbeek, în regiunea Bruxelles-Capitale, pentru a vizita mai multe proiecte susţinute prin politica de coeziune a Uniunii Europene, informează Agerpres. În cadrul campaniei #InvestEU, care promovează oportunităţile oferite de investiţiile UE, comisarul va vizita platforma ”Belle-vue”, ce regrupează mai multe proiecte de incluziune socială şi de formare profesională, mai ales pentru tinerii localităţii respective — centrul de formare ”Hotel Bellvue”, precum şi centrul ”Molenbeek formation” şi ”Art2Work”. Corina Creţu va efectua această vizită alături de Rudi Vervoort, ministru-preşedinte al regiunii, Françoise Schepmans, primarul localităţii Molenbeek-Saint-Jean, Aboubakr Bensaihi, cantautor şi protagonist al filmului “Black, dar şi de Nel Vandevannet, directoare de programe pentru Belgia în cadrul “Médecins du Monde”, a cărei asociaţie a beneficiat de fonduri europene pentru construirea unui centru de asistenţă socială şi îngrijiri medicale pentru migranţi în localitatea vizitată.



    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, va participa, în perioada 5-8 iunie, la o conferinţă pe teme de cooperare în domeniul securităţii şi migraţiei, care va avea loc în Germania, la Garmisch Partenkirchen. Reuniunea “Migraţia internaţională şi securitatea globală” este organizată de Centrul European pentru Studii de Securitate ”George C. Marshall”, susţinut de guvernele SUA şi Germaniei, şi va reuni peste 80 de experţi şi reprezentanţi guvernamentali din 45 de ţări din Europa, Asia, zona Pacificului, Orientul Mijlociu şi Africa. Participanţii vor discuta despre perspectivele migraţiei globale, viitorul securităţii globale şi soluţii sustenabile pe care le-ar putea adopta comunitatea internaţională în faţa acestor provocări.



    Unul dintre obiectivele Ministerului pentru Românii de Pretutindeni este păstrarea şi promovarea tradiţiilor şi culturii româneşti în rândul românilor din afara graniţelor. Tradiţiile sunt, dincolo de un element de identitate al fiecăruia dintre noi, şi un element de unitate şi apartenenţă. Astfel, anul acesta, Ministerul organizează, în cadrul Parlamentului European de la Bruxelles, un eveniment dedicat tradiţiilor şi, cu precădere, iei româneşti. În acest context, pe 7 iunie, la Bruxelles, vor avea loc vernisajul expoziţiei Ia românească — Zestrea de acasă”, precum şi o dezbatere tematică.