Radio România Internațional

Tag: investigatii

  • O investigație despre copii migranți neînsoțiți dispăruți a câștigat Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism 2024

    O investigație despre copii migranți neînsoțiți dispăruți a câștigat Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism 2024

    Investigația Lost in Europe, adică Pierdut în Europa, a fost realizată de jurnaliști din Germania, Italia, Grecia, Olanda, Belgia, Irlanda și Marea Britanie și a dezvăluit că mai bine de 50 de mii copii migranți neînsoțiți au dispărut între 2021 și 2023 după ce au ajuns în țări de pe continentul european și au fost înregistrați în centrele de primire. Temerile sunt că mulți dintre ei au căzut victime ale traficului de persoane și sclaviei moderne.

    Datele au fost strânse în state precum Austria, Germania și Italia, iar potrivit anchetei, care a durat mai multe luni, numărul copiilor dispăruți ar putea fi chiar mai mare pentru că unele țări nu colectează suficiente date despre acești minori.

    Uniunea Europeană, și toate statele din lume sunt responsabile de soarta tuturor copiilor aflați pe teritoriul lor, inclusiv de cea a migranților minori cărora li se pierde urma chiar când sunt sub supravegherea autorităților,

    a spus la ceremonia de acordare a premiului jurnalista olandeză Geesje Van Haren, una dintre participantele la proiect.

    Acest premiu și această ceremonie sunt extrem de importante pentru Parlamentul European. Sunt mândră că am instituit această distincție care contează pentru noi ca instituție, dar și pentru orice jurnalist care a fost amenințat sau a căzut victima unui atac în Europa sau oriunde altundeva în lume, a afirmat, la rândul ei, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

    Și tot ea a adăugat: Este modul prin care ne putem arăta susținerea pentru jurnalismul de investigație, prin care putem aduce în prim plan eforturile și riscurile la care sunt supuși jurnaliștii și prin care putem arăta cât de importantă este munca lor.

    Jurnalista malteză Daphne Caruana Galizia, în memoria căreia a fost instituit premiul în decembrie 2019, era specializată în investigații anticorupție. A făcut reportaje despre spălarea de bani, crima organizată, vânzarea cetățeniei și implicarea guvernului din țara sa în scandalul Panama Papers, privind ascunderea banilor în așa numitele paradisuri fiscale. Jurnalista a fost hărțuită și amenințată, apoi asasinată în octombrie 2017 într-un atac cu mașină-capcană. În 2022, premiul a fost câștigat de un film despre implicarea grupului de mercenari ruși Wagner, apropiat Kremlinului, în violențele din Republica Centrafricană.

  • Parlamentul European: start înscrieri Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism

    Parlamentul European: start înscrieri Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism

    Fără jurnalism independent nu existăo societate liberă.

    Sunt cuvintele rostite de fostul președinte al Parlamentului European, David Sassoli, în octombrie 2021, la prima ceremonie de acordare a premiului Daphne Caruana Galizia. O distincție care poartă numele unei jurnaliste malteze, specializată în investigații anticorupție. A făcut reportaje despre spălarea de bani, crima organizată, vânzarea cetățeniei și implicarea guvernului de la Valetta în scandalul Panama Papers, privind ascunderea banilor în așa numitele paradisuri fiscale.

    Jurnalista a fost hărțuită și amenințată, apoi asasinată în octombrie 2017 într-un atac cu mașină-capcană. Moartea ei a dus la proteste de amploare în întreaga țară.

    Dacă ne uităm atent la subiectele pentru care jurnaliștii sunt uciși, aproape întotdeauna este vorba despre aceleași domenii pentru care Daphne și-a pierdut viața: corupție, spălare de bani, încălcarea drepturilor omului, mediu…a atras atenția Laurent Richard, jurnalist implicat în proiectul Pegasus, primul câștigător al premiului acordat de Parlamentul European. A fost recompensată astfel munca a peste 80 de reporteri din 10 țări. Ancheta lor a scos la iveală faptul că activiști, jurnaliști și avocați din întreaga lume au fost spionați de guverne autoritare cu ajutorul unuo software vândut de o companie israeliană de supraveghere.

    Pentru noi, distincția este un mesaj pentru toţi cei care ameninţă libertatea presei. Poţi ucide un jurnalist, dar întotdeauna va fi cineva care să îi ducă munca mai departe, crede unul dintre realizatorii documentarului premiat anul trecut, jurnalistul francez, Carol Valad. Alături de Clément Di Roma, un alt jurnalist francez, stabilit în Rwanda, el a realizat o peliculă despre implicarea grupului de mercenari ruși Wagner, apropiat Kremlinului, în violențele din Republica Centrafricană. Cei doi au dus la bun sfârșit investigațiile a trei colegi ruși, asasinați în 2018 în timp ce investigau grupul.

    Cei care vor săparticiple la ediţia din acest an se pot înscrie până pe 31 iulie. Câștigătorul va fi ales de un juriu independent format din reprezentanți ai presei și ai societății civile, iar premiul este în valoare de 20 de mii de euro. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc la mijlocul lunii octombrie, în preajma zilei în care a fost asasinată Daphne Caruana Galizia.


  • Imporanța libertății presei-Directiva europeană anti SLAPP

    Imporanța libertății presei-Directiva europeană anti SLAPP

    Practicile SLAPP sunt în creștere în
    întreaga lume și nu constau doar în procese civile. Termenul SLAPP – Strategic
    Lawsuit Against Public se referă, în general, la un proces intentat de subiecți
    puternici (de exemplu, o corporație, un funcționar public, o persoană de
    afaceri de profil înalt) împotriva unor persoane sau organizații
    non-guvernamentale care și-au exprimat o poziție critică cu privire la o
    problemă de fond cu un anumit interes politic sau semnificație socială.

    În urma
    asasinarii jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, un grup de
    europarlamentari europeni a solicitat Comisiei UE să promoveze o directivă UE
    anti-SLAPP, pentru a contracara încercările de a reduce la tăcere jurnalismul
    de investigație.

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Ramona
    Strugariu a vorbit despre despre
    importanța presei libere, a jurnaliștilor și a tuturor celor care își continuă
    investigațiile în ciuda presiunilor la care sunt supuși.






    Poți lupta cu o armă, sau poți lupta cu stiloul în
    mână. Istoria a arătat că, de cele mai multe ori, un stilou a fost mai puternic
    decât o armă. Pentru acei soldați ai adevărului, precum Daphne, lupta pentru
    o lume cu mai puțină corupție, pentru libertatea de exprimare și statul de
    drept i-a costat viața.


    Au
    ucis-o, cu impunitate, până astăzi, dar nu i-au putut omorî povestea. Proiectul
    Daphne – Povești interzise există în continuare, ducându-i munca mai departe.


    Guvernele
    ar trebui să onoreze aceasta lupta pentru adevăr, nu să o îngroape. Trebuie să
    punem capăt impunității pentru cei care reduc la tăcere jurnaliștii, activiștii
    și lucrătorii mass-media. Asta trebuie să facem în această instituție, să
    legiferăm și să lucrăm cu guvernele noastre astfel încât aceste practici să
    înceteze și jurnaliștii să fie protejați. Asta îi datorăm lui Daphne și
    oamenilor ca ea.


    Altfel,
    nu va mai fi niciun adevăr pentru care să luptăm. Și vă rog, dragi colegi și
    domnule comisar, luați în considerare redenumirea Directivei europene
    anti-SLAPP Legea Daphne. Ea merită asta.


  • Premiul Daphne Caruana Galizia al Parlamentului European pentru jurnalism

    Premiul Daphne Caruana Galizia al Parlamentului European pentru jurnalism

    Premiul Daphne Caruana Galizia a fost
    lansat printr-o decizie a Biroului Parlamentului European în decembrie 2019.
    Este denumit în onoarea jurnalistei și autoarei malteze de blog specializate în
    investigații anticorupție ucisă într-un atac cu mașină-capcană în 2017. Premiul
    recompensează anual, în jurul datei de 16 octombrie, data la care a fost
    asasinată Daphne Caruana Galizia, jurnalismul care promovează sau apără
    principiile și valorile de bază ale Uniunii Europene. Printre acestea sunt
    demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și
    drepturile omului. Premiul a fost decernat anul acesta pentru prima oară.


    Pe 14 octombrie 2021, Premiul Daphne
    Caruana Galizia a fost decernat jurnaliștilor din proiectul Pegasus, coordonat
    de consorțiul Forbidden Stories. Consorțiul și-a asumat misiunea de a
    continua investigațiile începute de jurnaliști uciși, închiși sau amenințați.
    Iar Pegasus cuprinde peste 80 de reporteri din 17 organizații media în 10
    țări, coordonați de Forbidden Stories cu sprijinul tehnic al Laboratorului de
    securitate al organizației Amnesty International. Ceremonia de decernare a avut
    loc în centrul de presă al Parlamentului European și a fost deschisă de președintele
    Parlamentului European, David Sassoli. Articolul câștigător, Noua armă globală
    folosită pentru a reduce la tăcere jurnaliștii, tratează o scurgere de date
    fără precedent: peste 50.000 de numere de telefon au fost puse sub supraveghere
    de clienții companiei israeliene NSO Group și tehnologia acestei companii este
    folosită abuziv în mod sistematic de ani întregi.


    Expertul
    european Mihai Sebe crede că meritul laureaților este acela de a fi abordat
    efectele lipsei de control democratic a tehnologiilor actuale din punct de
    vedere etic și legal:

    Premiul
    din acest an subliniază o problemă gravă la nivel mondial, și anume absența
    unui control riguros asupra noilor tehnologii și asupra acestor sisteme
    software care permit spionarea diverselor grupurilor sociale sau diverșilor
    cetățeni. Problema ridicată este o problemă în primul rând de etică, și anume
    în ce măsură această libertate poate fi dată sau nu pe mâna unor companii
    private, și de asemenea o problemă constituțională care ține de drepturi și
    libertăți. Acest premiu acordat anul acesta proiectului Pegasus, acestei
    inițiative de jurnalism internațional, este menită să semnaleze pericolul pe
    care tehnologiile lăsate libere îl reprezintă pentru societatea civilă și
    pentru jurnalism. Datele obținute în cadrul proiectului arată tocmai acest risc
    foarte mare al absenței unui control democratic noilor tehnologii, respectiv
    faptul că avem de-a face cu o armă globală folosită pentru a reduce la tăcere
    jurnaliștii.


  • Frontex – anchetă internă în legătură cu unele cazuri de refuz al unor ambarcaţiuni cu migranţi

    Frontex – anchetă internă în legătură cu unele cazuri de refuz al unor ambarcaţiuni cu migranţi

    FRONTEX, o agenţie responsabilă de organizarea celor mai importante misiuni de patrulare a frontierelor exterioare ale Uniunii Europene, a fost acuzată că desfășoară manevre ilegale și foarte periculoase în Marea Egee, menite să descurajeze solicitanții de azil să ajungă în Grecia, respectiv, în Europa. O investigație apărută recent în publicaţia germană Der Spiegel relevă că personalul Frontex pare a fi implicat direct în manevre de descurajare a solicitanților de azil să ajungă la ţărm. Jurnaliştii germani subliniază că acest tip de incident ajunge foarte rar să fie raportat la sediul central al Frontex din Varșovia.

    Zilele trecute, directorul executiv al Frontex Fabrice Leggeri a transmis că a lansat o anchetă despre care a informat-o pe Ylva Johansson – comisarul european pentru Afaceri Interne – şi a dat asigurări că agenţia urmăreşte respectarea celor mai înalte standarde şi nu tolerează încălcări ale drepturilor fundamentale în activităţile sale. Directorul Frontex spune că a mai solicitat în acest an, în cadrul dialogului operaţional cu Grecia, investigarea a două incidente produse în apropiere de insulele elene din estul Mării Egee şi că, în legătură cu unul dintre aceste incidente, nu s-au găsit dovezi privind comportamente ilegale, investigaţiile continuând în legătură cu al doilea. Leggeri i-a alertat pe membrii Parlamentului European şi în legătură cu un alt incident produs mai devreme în acest an, când un echipaj de pe vasele daneze desfăşurate de Frontex a primit instrucţiuni incorecte de la Paza de coastă a Greciei.

    În urma respectivului incident, Frontex a contactat autorităţile greceşti şi neînţelegerile au fost reglementate cu Paza de coastă elenă, iar până în acest moment investigaţiile care continuă nu au identificat alte cazuri suspecte decât cele raportate deja de directorul executiv autorităţilor greceşti.

    Leggeri mai spune că misiunea navelor Frontex de patrulare a frontierelor externe în estul Mării Egee a fost complicată şi de dezacordul dintre Grecia şi Turcia în legătură cu frontierele lor maritime, care a afectat activităţile de căutare şi salvare din zonă.


  • România şi scandalul Volkswagen

    România şi scandalul Volkswagen

    Uniunea Europeană aşteaptă
    rezultatele investigaţiilor pe care statele membre le vor face în cazul
    autoturismelor cu motoare diesel pe care grupul german Volkswagen a recunoscut
    că le-a trucat printr-un soft care falsifică rezultatele testelor antipoluare.

    Pentru moment, în România se ştie că autorităţile au
    eliberat cărţi de identitate pentru 105
    mii de autovehicule ale grupului Volkswagen- noi sau la mâna a
    doua, purtând marca Volkswagen, Skoda,
    Audi şi Seat. Potrivit şefului Departamentului Poluare şi Consultanţă Tehnică din
    cadrul Registrului Auto Român, Şerban Dobre, nu există, însă, date concrete
    privind numărul de autovehicule al căror soft permite manipularea testelor de
    emisii. Informaţii precise sunt aşteptate din partea Autorităţii de omologare
    germane. Şerban Dobre: Autoritatea
    din Germania va cunoaşte numărul complet al vehiculelor implicate şi sigur că
    va exista o bază de date pe care am putea s-o accesăm şi să vedem care dintre
    vehiculele respective sunt în ţară la noi şi care trebuie să fie rechemate în
    service-urile producătorilor.

    Proprietarii vor fi
    rechemaţi în service după ce Volkswagen va transmite un plan de măsuri pentru
    remedierea problemelor. Ministrul transporturilor, Iulian Matache, a detaliat
    paşii care vor fi urmaţi: După primirea calendarului şi
    a planului de măsuri, Registrul Auto Român va comunica reprezentantului din România
    al grupului Volkswagen toate datele pentru autovehiculele înmatriculate cu
    statut de autovehicul utilizat pentru a fi rechemate alături de cele noi la reţeaua
    de service din România grupului Volkswagen. De asemenea, RAR va urmări
    implementarea corespunzătoare a calendarului de remediere.

    Proprietarii maşinilor care vor fi
    rechemate în service nu vor suporta costurile intervenţiei şi nici diferenţe
    ale taxei de mediu, dar Administraţia Fondului pentru Mediu va cere daune
    producătorului pentru că a comunicat valori false de poluare. Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu: Fiecare dintre cei care au cumpărat astfel de maşini a fost
    de bună-credinţă. Deci atât timp cât a plătit o marcă şi a dorit să-şi achiziţioneze
    o maşină Euro 5 nu consider că este normal ca persoana respectivă să fie din
    nou plătitoare a unei noi taxe de mediu. Bineînţeles că statul român, prin
    Administraţia Fondului de Mediu, o să se îndrepte, împotriva producătorului sau
    reprezentantului Volkswagen România.

    O altă măsură a autorităţilor din
    România a fost oprirea temporară de la înmatriculare a 300 de automobile
    Volkswagen Euro 5 aflate pe stoc la reprezentanţe. De asemenea, dealerii auto
    ar putea fi acuzaţi de practici comerciale incorecte şi dezinformarea clienţilor,
    iar amenda este cuprinsă între 20 de mii şi 100 de mii de lei (echivalentul a 5
    mii până la 25 mii de euro).