Radio România Internațional

Tag: investire

  • Lideri români l-au felicitat pe noul preşedinte american

    Lideri români l-au felicitat pe noul preşedinte american

    Mai mulţi lideri români l-au felicitat pe noul preşedinte american, Joe Biden. Preşedintele României, Klaus Iohannis, le-a transmis felicitări omologului său american, Joe Biden, şi vicepreşedintelui Kamala Harris. Sunt convins că împreună vom continua să dezvoltăm şi să aprofundăm Parteneriatul Strategic în beneficiul popoarelor noastre şi să lucrăm în adevăratul spirit al valorilor transatlantice, a scris Iohannis pe Twitter.



    Preşedintele Senatului, Anca Dragu, a transmis şi ea felicitări administraţiei Biden – Harris, odată cu depunerea jurământului celor doi în funcţia de preşedinte, respectiv vicepreşedinte al SUA. O nouă etapă pentru democraţia americană începe azi. O nouă şansă apărută în lupta împotriva schimbărilor climatice şi pentru promovarea creşterii economice sustenabile şi incluzive, a scris Dragu pe Facebook.



    Vicepremierul Dan Barna a scris că România şi SUA au un parteneriat strategic pe care îl dorim continuat şi dezvoltat, avem relaţii economice cu potenţial de a creşte la un nivel mult mai mare şi mai ales avem de cultivat o prietenie pe care să o lăsăm moştenire celor care vor veni după noi. Valorile fundamentale americane precum libertatea, domnia legii şi democraţia sunt şi ale noastre, a scris Barna pe Facebook.



    Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a salutat preluarea de către Joe Biden a mandatului de preşedinte al SUA şi s-a arătat convins că parteneriatul cu România va fi extins. Sunt convins că noua majoritate democrată va permite Statelor Unite să continue să rămână un model de democraţie şi ne dorim ca parteneriatul cu România să fie extins şi benefic ambelor părţi, a declarat preşedintele PSD.

  • Învestirea guvernului de la Bucureşti

    Învestirea guvernului de la Bucureşti

    România are un nou guvern, cu puteri depline, rezultat în urma alegerilor din 6 decembrie şi susţinut de o coaliţie de centru-dreapta formată din PNL, USR PLUS şi UDMR. Miercuri, noua majoritate, născută după negocieri dure, care au presupus armonizarea programelor de guvernare şi împărţirea funcţiilor ministeriale şi parlamentare, a făcut un tur de forţă şi a reuşit să-i valideze pe cei 18 miniştri şi să învestească noul executiv.



    Prim-ministru este finanţistul Florin Cîţu, cel care, în calitate de şef al Finanţelor în fostul cabinet liberal minoritar, a reuşit să evite colapsul bugetar pe care nu puţini îl prevesteau, pe fondul crizei economice generate de pandemie. Criticii spun, însă, că Florin Cîţu a îndatorat excesiv România. Pentru noul premier, obiectivele pe termen scurt ale noului guvern sunt clare, la fel şi modelul de dezvoltare a ţării pe care noii guvernanţi îl propun.



    Florin Cîţu: Atât eu, cât şi echipa mea vom face tot ce ne stă în putinţă pentru realizarea celor două obiective pe care le-am enunţat deja şi cu care sunt sigur că toate partidele politice sunt de acord: să trecem cât mai repede şi cât mai bine peste criza din sănătate şi să repunem economia pe picioare. Criza COVID-19 a evidenţiat necesitatea aplicării unui nou model de guvernare publică şi dezvoltare economică şi socială. În acest context, coaliţia de centru-dreapta propune un program de guvernare care îmbină măsurile de ieşire din criză cu politicile de dezvoltare pe termen lung pentru a construi România normală, la care aspiră fiecare român. Noul model de dezvoltare economică şi socială are în prim-plan investiţiile ca motor al dezvoltării economice, care să genereze cea mai mare creştere din Uniunea Europeană în intervalul 2021- 2024.”



    Principalul actor al opoziţiei parlamentare va fi PSD, câştigător al scrutinului legislativ, dar izolat politic. Social-democraţii au criticat aspru programul de guvernare. Şeful lor, Marcel Ciolacu, a anunţat că PSD va face o opoziţie totală, avertisment care aproape că îl viza direct pe omologul lui liberal, Ludovic Orban.



    Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu: PSD nu va vota niciodată un astfel de guvern. Românii mai au un singur aliat în Parlamentul României – PSD! Le vom apăra drepturile, ne vom bate cu voi în comisii, în plen, pe tot terenul. Domnule Orban, ţineţi minte ce vă zic astăzi aici în Parlamentul României: aţi sperat să vă salvaţi, dar de abia acum începe cel mai negru coşmar pe care l-aţi avut vreodată!”



    Preşedintele Klaus Iohannis le-a atras atenţia noilor miniştri că oamenii aşteaptă acum concretizarea reformelor promise, care vizează marile sisteme publice, restructurarea statului, reducerea birocraţiei. În funcţie din 2014 şi aflat la al doilea mandat, preşedintelui i se oferă, în premieră, şansa unui parteneriat cu un guvern susţinut de o majoritate stabilă, construită în jurul PNL, partidul din care provine.

  • Noul guvern Orban a fost învestit

    Noul guvern Orban a fost învestit

    Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat sâmbătă decretul pentru numirea Guvernului. Cabinetul Ludivic Orban a primit, sâmbătă, votul de învestitură în Parlamentul de la Bucureşti, cu 286 voturi pentru”, 23 de voturi împotrivă” și o abținere. Noul guvern are aceeaşi componenţă ca cel demis pe 5 februarie prin moţiune de cenzură.



    Votul demnitarilor s-a desfășurat printr-o procedură specială. Accesul presei a fost restricționat, iar în clădire s-a realizat pe un traseu dezinfectat și marcat vizibil. Parlamentarii au intrat, pe rând, într-o sală în care se aflau urna și bilele, la rândul lor dezinfectate.



    Și audierea miniștrilor s-a realizat în condiții excepționale și într-un ritm foarte alert. S-a format o singură comisie, iar membrii acesteia au purtat măști și mănuși chirurgicale. Miniștri autoizolați au fost audiați prin videoconferință, doar patru fiind prezenți în fața comisiei.



    Mai mulți membri ai cabinetului, inclusiv premierul Orban, sunt autoizolați, începând de vineri, după ce a fost confirmat primul caz de infectare cu COVID-19 printre parlamentarii din România. Este vorba de senatorul PNL Vergil Chițac care a participat la întâlniri cu colegii liberali din executiv și legislativ, înainte de a fi diagnosticat.

  • Reacţii la învestirea noului guvern

    Reacţii la învestirea noului guvern

    Miercuri a fost o zi plină în politica de la Bucureşti. După audierile-maraton din comisiile de
    specialitate, miniştrii PSD-ALDE din
    noul Cabinet al lui Sorin Grindeanu au primit votul de încredere al
    Legislativului: 295 de
    parlamentari au votat pentru şi 133 împotrivă.

    În cadrul dezbaterilor
    premergătoare, noul premier a susţinut că în programul de guvernare se regăsesc
    toate măsurile prezentate în campania electorală, votate apoi, pe 11 decembrie,
    de cei mai mulţi români. Între altele, creşterea economică trebuie să se
    regăsească în buzunarele românilor, care trebuie să primească salarii mari.
    Totodată, România aşteaptă investitori străini care trebuie să găsească o forţă
    de muncă bine pregătită şi un cadru fiscal bun. Premierul a prezentat şi câteva
    decizii concrete care vor fi luate în perioada următoare, în speţă creşterea
    salariului minim, unul din cele mai mici din Uniunea Europeană.

    Sorin
    Grindeanu: Avem în vedere o creştere a salariului minim
    pe economie la 1.450 de lei în acest an, până la 1.750 de lei în anul 2020. Trebuie neapărat să creştem
    punctul de pensie astfel încât acesta să ajungă, în 2021, la 45% din valoarea
    salariului mediu pe economie, respectiv 1.775 de lei, cu o primă creştere, la
    1.000 de lei, în anul 2017. Putem creşte veniturile populaţiei prin scăderea
    taxelor aferente acestor venituri. Un impozit mai mic pe câştigul obţinut
    înseamnă mai mulţi bani care ajung în buzunarul cetăţeanului. În acest sens,
    avem în vedere scutirea de impozit pentru toate veniturile mai mici de 2.000 de
    lei pe lună, indiferent dacă vorbim de pensii, salarii sau de venituri din
    activităţi independente.

    În mod previzibil, dezbaterile din Legislativ la
    învestirea Cabinetului Sorin Grindeanu s-au transformat în prima confruntare din spaţiul parlamentar
    între putere şi opoziţie. Aceasta din urmă, reprezentată de PNL, USR şi PMP, a
    punctat, o dată în plus, că proaspătul Executiv nu întruneşte standardele de
    competenţă, autonomie şi transparenţă dorite de români, iar programul de
    guvernare este nerealist.

    Aceeaşi idee a transpărut şi din discursul pe alocuri
    ironic al preşedintelui ţării, Klaus Iohannis, care i-a primit, ulterior, pe cei 27 de membri
    ai noului Cabinet pentru depunerea jurământului … Jur să îmi dăruiesc
    toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a
    poporului român, să respect Constituţia … După ce, rând pe rând,
    miniştrii au jurat să-şi pună activitatea în slujba binelui ţării, şeful
    statului le-a cerut acestora să-şi respecte complicatele promisiuni din
    campania electorală. El doreşte ca Executivul să îi explice, de pildă, cum va
    fi menţinut deficitul sub 3% din PIB după creşterea salariilor, scăderea şi
    renunţarea la taxe şi impozite.

    Totodată, Klaus Iohannis a spus că aşteaptă
    sprijin pentru o justiţie independentă, pentru orientarea euro-atlantică a României şi gestionarea în
    mod responsabil a economiei. Klaus Iohannis: În primul rând,
    aştept să păstraţi clară, vizibilă şi declarată orientarea euroatlantică a
    României. Eu aştept să faceţi tot ce se poate, şi se poate, să sprijiniţi o
    justiţie independentă în România. Asta înseamnă întărirea statului de drept.
    Aştept, şi aşteptăm cu toţii de data asta, pot să spun, să gestionaţi în mod
    responsabil economia românească, atât cât depinde de Guvern, dar cu certitudine
    aşteptăm cu toţii să gestionaţi, în mod responsabil finanţele publice.

    După preluarea rapidă a portofoliilor de la predecesorii lor tehnocraţi,
    miniştrii Guvernului Sorin Grindeanu trebuie să-şi stabilească urgenţele
    începutului de mandat, pentru a le prezenta vineri, în şedinţă de Guvern.
    Campania electorală a trecut – a spus primul-ministru – iar Executivul trebuie
    să treacă la aplicarea programului ce a dus la câştigarea alegerilor.

  • Cine intră în noul guvern?

    Cine intră în noul guvern?

    Suntem un guvern politic, dar politica se face în altă parte – a
    declarat, încă înainte de învestire, noul premier român, Sorin Grindeanu. El a
    insistat că echipa sa executivă, formată de coaliţia PSD-ALDE, se va axa pe
    administrarea ţării, cu ceea ce a numit responsabilitate, modestie şi respect
    faţă de români.

    Îmi înţeleg foarte bine poziţia, a mai spus premierul,
    recunoscând că deciziile pur politice vor rămâne prerogativa liderilor
    social-democrat, Liviu Dragnea, şi, respectiv, liberal-democrat, Călin
    Popescu-Tăriceanu, recent învestiţi ca preşedinţi ai celor două camere ale
    Parlamentului.

    Şef al Consiliului Judeţean Timiş şi fost deputat
    social-democrat, Grindeanu însuşi (43 de ani) a fost alegerea lui Dragnea
    pentru a aplica, din fruntea executivului, programul foarte ambiţios cu care
    PSD a câştigat categoric alegerile parlamentare de pe 11 decembrie. A fost, de
    altfel, doar a doua opţiune, după ce preşedintele Klaus Iohannis respinsese, din motive neprecizate şi rămase doar la
    nivelul speculaţiilor de presă, prima nominalizare, în persoana fostului
    ministru al Dezvoltării, Sevil Shhaideh. Odată învestită, această prezenţă
    foarte discretă pe scena politică ar fi devenit cel dintâi premier femeie şi de
    confesiune musulmană din istoria României. Doamna
    Shhaideh va fi, totuşi, cel puţin formal, numărul doi al noului Executiv, ca
    viceprim-ministru     şi deţinătoare a unui portofoliu generos, care include Dezvoltarea Regională, Administraţia
    Publică şi Fondurile Europene.     Celălalt vicepremier e copreşedintele ALDE, Daniel
    Constantin, fost ministru al Agriculturii, care acum preia Mediul.


    Noul Guvern
    include, în total, 24 de miniştri, dintre care doi deţin şi funcţia de
    vicepremier, şi doi miniştri delegaţi. Unele nume au produs, deja, rumoare în
    presă. Abia realeasă, în iunie, primar al Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu (PSD),
    în pofida unui proces pentru fapte de corupţie aflat pe rol, devine acum
    ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale şi provoacă, astfel, organizarea de
    alegeri anticipate în marele oraş din sudul ţarii. La Externe revine, la 75 de
    ani, Teodor Meleşcanu (ALDE), care, în 2014, demisionase şi-şi ceruse iertare
    diasporei, fiindcă proasta organizare a alegerilor prezidenţiale împiedicase
    mii de cetăţeni români din strainătate să-şi exercite dreptul de vot. Tot în
    sfera diplomatică, ministru delegat pentru Afaceri Europene este deputata Ana
    Birchall, iar ca ministru pentru Românii de Pretutindeni a fost aleasă
    ambasadoarea României în Israel, Andreea Păstârnac.


    Politologul Cristian
    Pîrvulescu spune că noii miniştri ‘sunt în general persoane apropiate şefului
    PSD, foarte puţin cunoscute, cu câteva excepţii’. Sociologul Marius Pieleanu
    consideră, în schimb, că membrii Guvernului reprezintă ‘o echipă de meseriaşi’,
    care ar putea obţine ‘rezultate bune’, în timp ce colegul său de breaslă Alfred
    Bulai avertizează că pentru noul Executiv greul ‘abia acum urmează’.

  • Învestirea aleşilor locali

    Învestirea aleşilor locali

    După
    alegerile locale de la începutul lunii, partidele au negociat intens, la centru
    şi în teritoriu, crearea unor majorităţi în consiliile municipale, comunale şi
    judeţene. Liderul social-democrat, Liviu Dragnea, spune că partidul său ar urma
    să domine, secondat de partenerii-juniori ALDE şi UNPR, aproape 30 din cele 41 de
    judeţe.

    Harta post-electorală, dominată de roşul social-democrat, reflectă, de
    fapt, rezultatele de la urne. În consiliile locale, PSD a obţinut 41,39%, PNL -
    32,8 şi ALDE – 6,22%, iar in consiliile judeţene se păstrează aceeaşi ierarhie.
    Din 3.184 de posturi de primari de oraşe şi comune, social-democraţii şi-au
    adjudecat 1.677. Ei sunt urmaţi de PNL, cu 1.081 mandate, UDMR, cu 195, şi
    ALDE, cu 64.

    Deşi calificaţi frecvent drept cei mai exigenţi şi sofisticaţi
    alegători, cu opţiuni predominant de dreapta, bucureştenii înşişi au optat, în
    premieră, pentru un primar femeie şi membru PSD, în persoana senatoarei
    Gabriela Vrânceanu-Firea (43 de ani). O fostă jurnalistă controversată, intrată
    în politică acum nici patru ani, ea a fost, potrivit analiştilor, locomotiva
    care a tractat întregul partid şi a oferit PSD şi toate cele şase primării ale
    sectoarelor Capitalei.

    Dar prezenţa la vot în Bucureşti a fost de numai 33%,
    mult sub media naţională de 48 de procente. Mai mult, edilii au fost aleşi într-un
    singur tur de scrutin, câştigător fiind candidatul care a obţinut majoritatea
    simplă a voturilor exprimate. Măsura a fost criticată de societatea civilă şi
    de presă, care afirmă că, în condiţiile unei prezenţe reduse la urne, viitorii
    primari vor suferi la capitolul legitimitate. Comentatorii mai spun că s-a ratat
    şi şansa de a primeni o administratie locală grav discreditată de nenumărate
    scandaluri de corupţie. Numai anul trecut, au fost trimişi în judecată 14
    primari de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene şi un prefect.

    La
    Bucureşti, au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie primarul general şi
    patru din cei şase primari de sector aleşi acum patru ani. Caz halucinant
    pentru mulţi, la Baia Mare, edilul Cătălin Cherecheş a fost, din
    nou, alesul a două treimi din electorat în timp ce era în arest, pentru fapte
    de corupţie. Primarul proaspăt reales al
    Devei, Mircia Muntean, a primit, la câteva zile după scrutin, o
    condamnare de şase ani de închisoare cu executare. La Râmnicu-Vâlcea,
    instanţa a invalidat noul mandat al edilului Mircea Gutău, care, în prelungirea
    unei condamnări penale, pierduse şi dreptul de fi ales.

    Test important pentru
    alegerile legislative din toamnă, localele indică, potrivit cercetărilor
    sociologice, că PSD şi PNL îşi vor disputa, în continuare, supremaţia politică
    în România. Surpriza la parlamentare ar putea fi, însă, furnizată de formaţiunile
    noi, create de activişti civici, precum Uniunea Salvaţi Bucureştiul, un ONG
    abia transformat în partid şi care a devenit a doua forţă politică în Capitală.

  • Nadii tra naulu guvernu di Bucureşti

    Nadii tra naulu guvernu di Bucureşti

    Naulu Guvernu di Bucureşti cumandusitu di Dacian Cioloş programa tra n’iercuri prima şeditţă. Nu ari chiro tra chireari ! Până tru toamna a anlui yinitor, cându va s-tana alidzeri parlamentare, sunt multe ti adrari. A diapoa aşteptărle a românilor sunt multu mari : dzat di n’ml’ii di persoane ş-li spusira cu boati pi geadii. Nai putan tu una primă fază, politicienii pari că achicasira mesajlu a lor. După dimisia a premierului social-dimocrat Victor Ponta, şeflu a statlui al’i diadi borgi a fostului comisar european tra Agricultură, Dacian Cioloş, s-ndreaga un nau Cabinet, aadrat dit miniştri nitruregimentaţ politic, cu experienţă tru sectorlucari privat ica tru instituţii europene.




    Ia ti spusi Prezidentul Klaus Iohannis: Aveţ şansa să scuteţ tru videala cum poati s-hiba guvernata România cu hairi, tru un an complicat şi cu aştiptări multu mari dit partea ali societati, dit partea a popului, ama lipseasti sd-hiţ conştienţa că aştiptărli yin şi dit partea a politicienilor. Am candasearea susto că tută lumea va ca lucarlu s-imna ca una sihati şi tra aesta easti ananghi di un Guvernu hairlaticu.”




    Executivlu al Dacian Cioloş aminta, marţa, votlu di pistipseari a Parlamentului. 389 di voturi fura tra, 115 — contra, iara dauă voturi fura anulate. Cu ti andrupari nchiseaşte pi cali Guvernul s-vidzu dit discursurle a reprezentanţalor di la partidili parlamentare. PSD, prit liderlu Liviu Dragnea, ş-dimanda andophiul, condiţionat, ama, di turlia tru cari naulu Executiv va-şi tin’iseasca mandatlu.: Va lu andrupam Guvernul Cioloş ahât chirop cât avem candasearea că va-şi dizvartească activitatea nauntrul a mandatlui agreat, ahât chiro cât va li duca ninti meatrili economiti adoptate di guvernarea a noastră.”





    Co-prezidentul PNL, Alina Gorghiu, lugurseasti că Guvernul proaspit nvestit easti una soluţie tra işearea dit actuala criză politică: Alidzem ază una soluţie vinită di la cetăţeni, iara Partidlu Naţional Liberal pistipseasti tru aestă soluţie. Va s-votam naulu Guvernu, tra atea că avem pistusinea că easti una formulă bună şi una soluţie tra işearea dit aestă criză politică.”




    Cara UDMR, UNPR şi minorităţle naţionale, alti andicra di atea maghiară, dimandara ca că lu ndrupasca Cabinetlu al Dacian Cioloş, al’iumtrea ALDI, PMP şi Gruplu Naţional Democrat votara contra a lui. Aca lu aproachi pan di mardzina proaspitlu prim-ministru, co-prezidentul ALDI, Călin Popescu Tăriceanu, nu pistipseasti tru un Cabinet di tehnocraţ: Nu escu pi daua ti bunili a dumnil’ilor a voastri naeţ, ama lipseasti nica să ştiţ că persoana a dumneavoastră, deadun cu anamea şi prestigiul di cari vă harsiţ şi pi cari li amintat pi merit, easti poati, fără volea şi ştiinţa a dumneavoastră, parti a unui plan elaborat aoa si un an şi cari ş-pripusi s-da nanparti cu iti paha un Guvernu aleptu democratic şi nvestit prit tin’isearea a tutulor procedurlor parlamentari.”




    După darea a giuratlui, marţa, amanat, noaptea, tru prezenţa a prezidentului Klaus Iohannis, s-tanu ceremonia di priloari a mandatlui di premier di cătra Dacian Cioloş, furn’ie tra s-faca una scurtă caracterizari ti pareia a lui: Omin’i’i cari ş-alăsara lucarlu tru cari ahardzira multu chiro şi energie li alăsara nanaprti ti un chiro şi apufusira s-yină şi să-şi baga axizerli tru una echipă cari, am nadia, s-hibă axi s-duca pan di mardzina mandatlu, misiunea pi cari na u deadi Parlamentul.” Pi scurtu chiro ş-di mesi, naulu Guvernu va s-lipseasca s-ndreaga bugetlu pi 2016 şi s-lucreadza tra organizarea a alidzerlor locale şi parlamentare di anlu ti yini. Sunt avuti tru videala un plan di investiţii pi 10 ani, una strategie naţională di dizvoltare, reforme tru educaţie şi sănătate. Ari voli, tutunaoară, tra criştearea şi anvartuseari rolu ti lu ari România tru UE şi NATO, anvartusearea şi dizvoltarea a parteneriatlui strategic cu SUA, cata cum şi susţanerea a nadiilor di integrari europeană ali Ripublica Moldova vitina, majoritar românofonă.




    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Perspective pentru noul guvern de la Bucureşti

    Perspective pentru noul guvern de la Bucureşti

    Noul Guvern de la
    Bucureşti
    condus de Dacian Cioloş a programat pentru miercuri prima şedinţă. Nu e
    timp de pierdut ! Până în toamna anului viitor, când vor avea loc alegeri
    parlamentare, sunt multe de făcut. Iar aşteptările românilor sunt foarte
    mari : zeci de mii de persoane şi le-au exprimat vocal în stradă. Cel puţin într-o
    primă fază, politicienii pare că au înţeles mesajul lor.

    După demisia
    premierului social-democrat Victor Ponta, şeful statului l-a însărcinat pe
    fostul comisar european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, să formeze un nou
    Cabinet, alcătuit din miniştri neînregimentaţi politic, cu experienţă în
    sectorul privat sau în instituţii europene.

    Preşedintele Klaus Iohannis: Aveţi şansa să arătaţi cum se poate guverna România bine, într-un an
    complicat şi cu aşteptări foarte mari din partea societăţii, din partea
    poporului, dar trebuie să fiţi conştienţi că aşteptările vin şi din partea
    politicienilor. Am convingerea fermă că toată lumea îşi doreşte ca treaba să
    meargă ceas şi pentru asta este nevoie de un Guvern eficient.

    Executivul
    lui Dacian Cioloş a primit, marţi, votul de încredere al Parlamentului. 389 de
    voturi au fost pentru, 115 – împotrivă, iar două voturi au fost anulate. Cu ce
    susţinere porneşte la drum Guvernul s-a văzut din discursurile reprezentanţilor
    partidelor parlamentare. PSD, prin liderul Liviu Dragnea, şi-a anunţat
    sprijinul, condiţionat, însă, de modul în care noul Executiv îşi va respecta
    mandatul. Vom susţine Guvernul Cioloş atâta timp cât avem
    convingerea că îşi desfăşoară activitatea în interiorul mandatului agreat, atât
    timp cât va continua măsurile economice adoptate de guvernarea noastră.     Co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu,
    consideră că Guvernul proaspăt învestit este o soluţie pentru ieşirea din actuală
    criză politică. Alegem astăzi o soluţie venită de la cetăţeni,
    iar Partidul Naţional Liberal crede în această soluţie. Vom vota noul Guvern,
    pentru că avem încredere că este o formulă bună şi o soluţie pentru ieşirea din
    această criză politică    .

    Dacă UDMR, UNPR şi minorităţile naţionale,
    altele decât cea maghiară, au anunţat că vor susţine Cabinetul lui Dacian
    Cioloş, în schimb ALDE, PMP şi Grupul Naţional Democrat au votat împotriva lui. Deşi îl apreciază pe proaspătul
    prim-ministru, co-preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, nu crede
    într-un Cabinet de tehnocraţi: Nu mă îndoiesc de bunele dumneavoastră intenţii, dar trebuie să mai ştiţi că
    persoana dumneavoastră, împreună cu reputaţia şi prestigiul de care vă bucuraţi
    şi pe care le-aţi câştigat pe merit, este poate, fără voia şi ştiinţa
    dumneavoastră, parte a unui plan elaborat în urmă cu un an şi care şi-a propus
    să înlăture cu orice preţ un Guvern ales democratic şi învestit prin
    respectarea tuturor procedurilor parlamentare.

    După depunerea jurământului, marţi, târziu în
    noapte, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis,a avut loc ceremonia de preluare a
    mandatului de premier de către Dacian Cioloş, prilej de a face o scurtă
    caracterizare a echipei sale: Oameni care şi-au lăsat
    activităţile în care au investit mult timp şi energie le-au lăsat de-o parte
    pentru un timp şi au hotărât să vină şi să-şi pună competenţele într-o echipă
    care, sper eu, să fie în măsură să-şi ducă la bun sfârşit mandatul, misiunea pe
    care ne-a dat-o Parlamentul.

    Pe termen scurt şi mediu, noul Guvern
    urmează să elaboreze bugetul pe 2016 şi să organizeze alegerile locale şi parlamentare de anul
    viitor. Sunt avute în vedere un plan de
    investiţii pe 10 ani, o strategie naţională de dezvoltare, reforme în educaţie şi sănătate. Se doreşte, totodată, creşterea şi
    consolidarea rolului României în UE şi NATO, întărirea şi dezvoltarea
    parteneriatului strategic cu SUA, precum şi susţinerea aspiraţiilor de
    integrare europeană a Republicii Moldova vecine, majoritar românofonă.

  • Oficialii români salută învestirea noului guvern al Republicii Moldova

    Oficialii români salută învestirea noului guvern al Republicii Moldova

    Învestirea noului guvern al Republicii Moldova a fost salutată, miercuri, de oficialitățile de la București. Prim-ministrul Victor Ponta i-a urat succes noului premier moldovean, Chiril Gaburici și l-a felicitat și pe fostul șef al Executivului de la Chișinău pentru reformele realizate până la încheierea mandatului. “Îmi doresc să lucrăm împreună pentru binele cetățenilor de pe cele două maluri ale Prutului, cel puțin la fel de bine cum am lucrat în 2014 cu Guvernul Leancă”, a afirmat premierul român într-un mesaj postat pe rețelele sociale.




    Diplomația de la București și-a exprimat dorința ca noul govern al Republicii Moldova să continue parcursul pro-european și eforturile de întărire a statușui de drept. “Responsabilitatea asigurării unei guvernări eficiente, stabile, care să țină cont şi să respecte aceste așteptări ale cetățenilor revine tuturor forțelor care au dat votul pentru învestirea Guvernului. Din acest punct de vedere, urmărirea strictă a obiectivului integrării europene, respectiv al realizării reformei conform standardelor europene va constitui un test de încredere pentru aceste forte”, se arată în comunicatul de presă emis de MAE.