Radio România Internațional

Tag: investiti

  • Viziune 2020, un proiect pentru modernizarea tehnicii de intervenție la incendii în jud. Mehedinți

    Viziune 2020, un proiect pentru modernizarea tehnicii de intervenție la incendii în jud. Mehedinți

    În luna iunie a
    avut loc conferința de deschidere a proiectului VIZIUNE 2020, eveniment marcat
    de semnarea a două acorduri cadru privind furnizarea a 476 de autospeciale de
    stingere a incendiilor.



    Obiectivul
    principal al proiectului VIZIUNE 2020 îl reprezintă dezvoltarea și consolidarea
    capacității de răspuns la dezastre și evenimente de tip HILP ( impact major
    probabilitate redusă) a autoritățilorresponsabile, prin dezvoltarea următorilor
    piloni startegici: terestru, maritim, aerian, respectiv comandă și control.


    Ne oferă detalii
    despre acest proiect dna Căpitan Raluca
    Târcă, purtător de cuvânt ISU Mehedinți:


    În baza celor două acorduri-cadru, în valoare totală estimată de aprox. 159 milioane Euro, vor fi încheiate
    contracte subsecvente pentru furnizarea a 276 autospeciale de stingere cu capacitatea de 4.000l,
    respectiv 200 autospeciale de stingere cu capacitatea de 10.000l.


    Autospecialele
    vor fi achiziționate prin proiectul VIZIUNE 2020, finanțat prin Programul
    Operațional Infrastructură Mare, a cărui valoare este de aproximativ 682
    milioane euro.


    Mijloacele
    tehnice vor fi destinate intervenției pentru stingerea incendiilor în mediul
    urban și rural, ce necesită cantități însemnate de substanțe stingătoare,
    punându-se accentul pe deplasarea rapidă, realizarea în timp scurt a
    dispozitivului de intervenție și utilizarea apei cu randament de stingere
    ridicat.


    ISU
    Mehedinți va abeneficia de 6 autospeciale de stingere a incendiilor dintre care
    două de capacitate foarte mare, 10000 de litri, și 4 cu o capacitate de 4000 de
    litri.


    Prin
    implementarea proiectului se asigură îmbunătățirea nivelului de dotare,
    înlocuirea autospecialelor cu durata normată de exploatare depășită și
    acoperirea deficitului.



    La
    nivelul județului Dolj vor fi repartizate 8 autospeciale de 4000 litri și 6
    autospeciale de 10000 litri.


    Acesta
    reprezintă cea mai mare finanțare prinită până în prezent de IGSU.




  • Proiectul de buget, în Parlament

    Proiectul de buget, în Parlament

    În Parlamentul de la Bucureşti, dezbaterile asupra bugetului de stat pe anul viitor au intrat în linie dreaptă, deputaţii şi senatorii români stabilindu-şi să definitiveze acest demers cu patru zile înainte de Crăciun. Proiectul bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale au fost distribuite, săptămâna trecută, parlamentarilor, care au putut depune de atunci amendamente, iar propunerile, centralizate pe ordonatori principali de credite, urmează să fie discutate în comisiile parlamentare de specialitate. Numărul amendamentelor depuse este de ordinul miilor, între altele, cerându-se alocarea de resurse consistente pentru continuarea lucrărilor la centura Bucureştiului, consolidarea clădirilor cu grad seismic ridicat, continuarea lucrărilor la metroul bucureştean, programe şi acţiuni pentru diaspora sau pentru construirea mai multor grădiniţe şi creşe.



    Construit pe o creştere economică de 5,5%, bugetul prevede fonduri mai mari pentru domeniile care au foarte mare nevoie de susţinere. Sănătatea, educaţia şi infrastructura sunt priorităţile, declară premierul Mihai Tudose: Creşterile fiind de 17% la sănătate, 16% la educaţie, iar pe investiţii o creştere cu 42% faţă de 2017.”



    Potrivit proiectului aprobat sătămâna trecută de guvern, agricultura este un alt domeniu spre care vor fi direcţionaţi mai mulţi bani. Proiecţia pentru 2018 este una echilibrată, corect şi bine construită, susţine principalul partid al coaliţiei aflate la guvernare în România, PSD. Social-democraţii spun chiar că lucrurile ar putea să stea chiar mai bine decât s-a luat în calcul, pentru că speranţele sunt ca în 2018 creşterea economică să depăşească estimările.



    Din opoziţie, însă, lucrurile se văd altfel. Implementarea acestui buget va fi una dintre cele mai mari încercări pentru coaliţia de guvernare, spune unul dintre exponenţii acesteia, deputatul PMP, Eugen Tomac: Calculul pe care l-au avut dă greş. Dă greş pentru că sunt sute deja de primării în ţară care nu mai au bani pentru salarii.”



    Părerea generală în opoziţie este că accentul trebuie pus pe canalizarea resurselor pentru dezvoltare. Potrivit proiectului aprobat de guvern, cheltuielile de personal cresc cu 11,6 miliarde de lei (circa 2,5 miliarde de euro) faţă de anul acesta, pe fondul aplicării legii salarizării, dar şi cheltuielile cu investiţiile vor fi mai mari cu 13 miliarde de lei (circa 2,8 miliarde de euro). Forma finală va fi decisă în plenul parlamentului, unde dezbaterile ar urma să înceapă pe 18 decembrie.

  • Autostrăzile din România

    Cu doar 700 km de autostradă construiţi în ultimii 25 de ani, Romania se află pe ultimele locuri în rândul statelor din sud-estul Europei din punct de vedere al densităţii drumurilor. Or, fără investiţii în autostrăzi, ţara nu are cum să se dezvolte.



    Marţi, ministrul transporturilor, Ioan Rus, a prezentat priorităţile pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru perioada 2015-2016 şi Master Planul de Transport al României până în anul 2030. Documentul a fost lansat în toamna trecuta şi s-a aflat în dezbatere publică.Potrivit lui Rus, reţeaua autostrăzilor din România va fi extinsă cu 50 kilometri în acest an şi cu 200 de kilometri în 2016. El a precizat ca, în ultimii ani, nu lipsa banilor a fost principala cauză a slabei dezvoltări a infrastructurii rutiere, ci ineficienţa şi lipsa structurării proiectelor. Rus a anunţat trecerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în subordinea Ministerului Transporturilor, companie ce va avea şi un plan de management.



    Ministrul a explicat că investiţiile pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere vor fi asigurate din finanţări europene de 6 miliarde euro (incluzând cofinanţarea naţională), acciza la motorină, rovinietă, concesiuni şi parteneriate public-private (4 miliade euro) şi credite de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Mondială.



    Prin programele cu finanţare europeană, România are la dispoziţie 1 miliard euro pentru perioada de alocare 2007-2013 şi 5 miliade euro pentru intervalul 2014-2020. Comisia Europeană a decis să acopere din Fondul de Coeziune costurile de construcţie a tronsonului Cernavodă-Constanţa din Autostrada Soarelui, de aproape 306 milioane de euro.



    Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a propus semnarea unui acord politic, convenit pentru minimum zece ani, privind aplicarea Planului General de Transport al României, acord similar celui referitor la finanţarea apărării, semnat recent. Ponta a explicat că, în lipsa unui astfel de document, Master Planul nu ar avea şanse de reuşită, întrucât constructorii au nevoie de garanţii de finanţare pe termen lung. Victor Ponta: ”Acest Master Plan agreat şi cu respectarea condiţiilor puse de Comisia Europeană, mai are nevoie de un pas esenţial altfel va rămâne sub forma acestor planşe. Ca să avem un Master Plan de succes, trebuie ca, aşa cum am făcut azi şi am semnat toţi un acord naţional pe zece ani pentru finanţarea apărării, să avem un acord pe zece ani pentru acest Master Plan. Dacă nu îl avem, nu are rost să vă apucaţi de treabă”.



    Master Planul de Transport al României propune construirea până în 2030 a peste 700 de kilometri de autostradă şi a aproximativ 1.800 de kilometri de drumuri expres, proiecte evaluate la aproape 30 de miliarde de euro.

  • Investiţi în România!

    Investiţi în România!

    La şase ani de la declanşarea devastatoarei crize pornită din Statele Unite şi propagată, practic, în întrega lume, economia mondială e, încă, în convalescenţă.



    Recent, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a avertizat că recuperarea economică este tot mai inegală. Astfel, Statele Unite şi Marea Britanie par să îşi consolideze ieşirea din criză, în timp ce ţările din zona euro continuă să fie blocate într-o situaţie fragilă. Există, de aceea, în proporţie de 40%, riscul ca zona monedei unice să reintre în recesiune. Evoluţia prognozată de d-na Lagarde ar fi generată de contracţia economiei italiene, la 0,2 procente, creşterea neînsemnată a Franţei, 0,4, şi slăbirea economiei germane, motorul zonei euro, la numai 1,4% în 2014.



    FMI îndeamnă băncile din Europa să-şi revizuiască fundamental modelul de afaceri, fiindcă, deocamdată, nu sunt capabile să sprijine relansarea economică. Din fericire neconfirmate până acum, circulă zvonuri privind retragerea unor nume mari de pe piaţa bancară din România.



    Chiar dacă aceasta n-a avut loc, reticenţa bancherilor de mai a pompa masiv credite în economie este recunoscută de însuşi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea: “Noi, ca bănci, suntem interesate — deşi poate noi nu avem ca obiectiv principal relansarea economică – să găsim clienţi cărora să le dăm credite, acesta fiind obiectivul nostru principal. În acest context, revin şi spun că noi suntem interesaţi în creditare, pentru că altfel nu am putea să ne justificăm existenţa. Din păcate, momentul actual este unul destul de complex.”



    Ministrul Economiei, Constantin Niţă, apreciază că, pentru a intra în rândul economiilor avansate, România ar avea nevoie de un ritm anual de creştere de 5%. Momentan, însă, acesta nu poate depăşi 2-3 procente: “Deocamdată, nu cred că putem să avem o creştere mai mare de 2-3%. Contextul economic nu ne este favorabil. Sigur, acesta variază. Este posibil ca anul viitor să fie mai bun. În al doilea rând, nu poţi să faci performanţă şi să mergi pe piaţa externă când lucrezi cu echipamente care au 40-50 de ani.”



    Vestea bună e că exporturile româneşti ar putea depăşi anul acesta pragul de 50 de miliarde de euro, după ce, în 2013, au ajuns la recordul de 49 de miliarde. În plus, investiţiile străine directe au crescut cu 27% în primele opt luni ale anului, comparativ cu perioada similară a lui 2013, şi, potrivit Băncii Naţionale, valoarea acestora a depăşit 1,4 miliarde de euro.