Confruntată cu un număr tot mai mare de atacuri cibernetice, UE vrea să investească peste un miliard de euro într-un proiect care să ducă la protejarea sa. Ambiţia noastră este de a crea un scut cibernetic european care va permite o mult mai bună detectare a atacurilor în amonte, spune comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, precizând că, în prezent, pot trece până la 190 de zile între începutul răspândirii unui malware şi declanşarea unui atac. Este o metaforă la care face apel domnul Breton, metaforă a unui atac cibernetic ale cărui consecinţe, desigur, pot fi evitate sau restrânse la un număr cât mai mic de utilizatori sau organizaţii, a explicat la Radio România, Mihai Rotariu, şeful Direcţiei comunicare din cadrul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică Ne putem imagina, spre exemplu, o apă curgătoare ca reprezentare a unui atac cibernetic. Ei bine, dacă reuşim, din amontele unui râu, de exemplu, să filtrăm deversarea unor substanţe poluante, să spunem, astfel evităm ca acele substanţe nocive să se răspândească şi să afecteze cât mai mulţi locuitori din aval. Nu cred că este un secret faptul că, de multe ori, în cyber security, pentru a face lucrurile mai clare, trebuie să ne folosim de paralele cu viaţa reală. S-a făcut referire, totodată, şi la investirea a peste un miliard de euro, două treimi finanţate de Europa, în construirea unor centre de operaţiuni de securitate cibernetică, Security Operation Center sau SOC, acestea fiind răspândite pe tot teritoriul Uniunii şi capabile să detecteze, spre exemplu, comportamentul maliţios, rău intenţionat, în câteva ore. Şi desigur, aceste centre vor asigura, fix ca un scut, securitatea reţelelor UE. Acestea pot fi operaționale, conform declarațiilor comisarului, încă de la începutul anului 2024.
Centrele de operațiuni de securitate din întreaga UE, reunite în mai multe platforme SOC multinaționale, vor utiliza tehnologii avansate, cum ar fi inteligența artificială și analiza datelor pentru a detecta și a partaja avertismente cu privire la astfel de amenințări cu autoritățile transfrontaliere, permițând un răspuns mai prompt și mai eficient la amenințările majore. Pe lângă scutul amintit, propunerea Comisiei Europene include și un mecanism cuprinzător pentru situații de urgență în materie de securitate cibernetică.Odată cu războiul din Ucraina, atacurile cibernetice au crescut anul trecut cu 140% în Europa. În acest context, punerea în comun şi coordonarea forţelor noastre la nivel european devin mai necesare ca oricând deoarece ameninţarea se va extinde, a atenționat comisarul cu ocazia Forumului internaţional pentru securitate cibernetică de la Lille. Cât de vulnerabilă este Uniunea la atacurile cibernetice?
Din nou, Mihai Rotariu Securitatea cibernetică, în contextul avansului din ce în ce mai accelerat al tehnologiei, capătă o importanţă din ce în ce mai mare nu doar pentru industria IT&C, ci, iată, şi pentru decidenţii politici. Se vorbeşte de ani buni de o piaţă digitală europeană, o piaţă digitală sigură, în care utilizatorul să aibă o încredere sporită. Din nefericire, volumul şi complexitatea atacurilor cibernetice pot uneori crea un zid pentru indivizi. Pot semăna în subconştient o anumită reticenţă de a utiliza instrumente digitale, de a face anumite acţiuni mult mai eficient online, pentru că există şi o popularizare continuă a unor cazuri în care imense baze de date cu credenţiale de acces la diferite servicii ajung la liber online. Ori ajung chiar pe forumuri dedicate hackerilor care fac schimb între ei de astfel de informaţii pentru a lansa cât mai multe atacuri. Aceste ştiri, prin care uneori se caută şi senzaţionalul, cuplate cu o educaţie digitală şi un nivel de securitate cibernetică a utilizatorului obişnuit la nivel european încă insuficiente, am putea spune, pot duce la o lipsă de încredere a populaţiei din UE în astfel de instrumente digitale, care, aşa cum spuneam anterior, de cele mai multe ori ne simplifică viaţa şi cu ajutorul cărora putem câştiga timp.
Securitatea cibernetică este o responsabilitate comună – este motto-ul la nivel european în ceea ce priveşte abordarea cu privire la domeniul cyber security, amintește Mihai Rotariu, iar în gestionarea crizelor cibernetice este vitală rapiditatea, este vitală eficienţa schimbului de informaţii: Trebuie să lucrăm la viteza de reacţie, mai ales în contextul atacurilor lansate în urma conflictului din Ucraina, a creşterii numărului lor, dar şi a complexităţii acestora. Să nu uităm că, în ultimul timp, în ultimele luni, vedem multe atacuri care se folosesc de inteligenţa artificială. Atacatorii se folosesc de tehnologia avansată, iată, pentru a şlefui scenariile de atac, pentru a le face din ce în ce mai plauzibile pentru utilizatori, pentru potenţialele victime, iar utilizatorii neavizaţi, de exemplu, fac din ce în ce mai greu distincţia între o iniţiativă legitimă în mediul online şi o capcană. Asemenea modelului de protecţie civilă europeană în caz de dezastre, de exemplu, la nivel european va trebui să fie adoptată şi o logică de asistenţă reciprocă între statele membre. Toţi trebuie să investească în apărare cibernetică şi în rezilienţă şi, totodată, să ofere asistenţă altor state membre în caz de nevoie.
România, care și-a propus să devină un lider regional în cyber security, joacă deja un rol important, potențat și de găzduirea European Cybersecurity Competence Centre. Centrul European de Competenţe în materie de Securitate Cibernetică are misiunea să amelioreze capacităţile şi competitivitatea Europei în materie de cyber, în colaborare cu o reţea de centre naţionale de coordonare. În același timp, amintește Mihai Rotariu, România deţine unii dintre cei mai talentaţi şi mai căutaţi specialişti la nivel internaţional.
