Radio România Internațional

Tag: investitii

  • Acord de Parteneriat al UE cu România

    Acord de Parteneriat al UE cu România

    Comisia Europeană a adoptat miercuri un Acord de parteneriat cu România pentru perioada 2014-2020, în care este stabilită strategia de utilizare optimă a fondurilor structurale şi de investiţii europene. Documentul pregăteste terenul pentru investirea a 23 de miliarde de euro, sumă care reprezintă totalul finanţărilor în cadrul politicii de coeziune în urmatorii 7 ani.



    Către ce zone vor fi îndreptaţi aceşti bani, a explicat pentru Radio România ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici: În mare parte, noi am rămas, să spunem, ca şi priorităţi, cam pe aceeaşi zonă, adică zona de infrastructură mare: mediu, transport, energie. De asemenea, zona privată nu a fost lăsată deoparte, ci, din contră, alocarea financiară este peste 4 miliarde de euro pe zona de întreprinderi private”.



    4 miliarde de euro sunt alocate în premieră pentru cercetare şi inovare, ca un capitol separat al Politicii Agricole Comune la nivel european. Comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a declarat pentru Radio România că domeniul va beneficia, de asemenea pentru prima dată, de măsuri şi reglementări specifice. Dacian Cioloş:”Vor fi finanţate programe de cercetare, de inovare şi mai ales transpunerea în practică a rezultatelor cercetării-inovării în agricultură. În paralel, prin Politica Agricolă Comună, în programele de dezvoltare rurală statele membre au posibilitatea să finanţeze ceea ce numim grupuri operaţionale care integrează agricultori, cercetători, consultanţi, experţi în formare profesională care să lucreze împreună pentru a identifica nevoile de cercetare care să fie tratate de laboratoarele de cercetare, de universităţi, dar în acelaşi timp să susţină şi transferul în practică, în ferme, al rezultatelor acestor cercetări”.



    De asemenea, România primeşte 8 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală şi 168 de milioane de euro pentru sectorul pescuitului şi cel maritim. În perioada 2014-2020, din Fondul Social European (FSE) Romania are la dispoziţie aproape 5 miliarde de euro.



    Potrivit CE, investiţiile europene vor atenua şomajul şi vor stimula competitivitatea şi creşterea economică prin sprijinul acordat inovării, formării profesionale şi învăţământului în oraşe şi în zonele rurale.



    De asemenea, investiţiile vor promova spiritul antreprenorial, vor combate excluziunea socială şi vor contribui la dezvoltarea unei economii ecologice, în care resursele sunt utilizate eficient.



    Priorităţile majore alese de România pentru a fi finanţate includ şomajul în rândul tinerilor, îmbunătăţirea relevanţei pentru piaţa muncii, a învăţământului şi a formării profesionale, combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale şi îmbunăţirea eficienţei şi calităţii administraţiei publice.

  • Europa noastră – 14.06.2014

    Europa noastră – 14.06.2014

    Investiţiile în IMM-uri, Republica Moldova şi sportul — pe agenda europeană săptămâna aceasta.




  • România, un nou acord preventiv cu creditorii internaţionali

    România, un nou acord preventiv cu creditorii internaţionali

    România a ajuns la un nou acord cu instituţiile financiare internaţionale pentru un împrumut de tip preventiv în valoare de patru miliarde de euro, ce se va derula pe durata a doi ani. Banii provin, în mod egal, de la FMI şi Comisia Europeană şi vor constitui o rezervă pentru situaţii extraordinare, după cum a explicat premierul Victor Ponta: Si noi am considerat, şi partenerii noştri, că România nu va avea nevoie să tragă efectiv vreun euro din acest acord – dimpotrivă, noi plătim acum ce s-a luat data trecută. Pur şi simplu, a fost o cifră, dacă vreţi, să arătăm faptul ca exista o îmbunatatire a nivelului României si a capacitatii noastre de creditare, însa nu folosim acesti bani. Totdeauna, în cazuri exceptionale, si nu e vorba doar de România, se folosesc pe perioade foarte scurte pentru finantarea deficitului. Dar România n-a mai avut nevoie.”



    Premierul Ponta spune că termenii acordului vor fi prezentaţi Parlamentului în luna septembrie, însă a precizat, deja, că printre ei nu se regăseşte obligativitatea ca autorităţile române să mai privatizeze alte companii de stat.



    Sefa misiunii FMI la Bucureşti, Andrea Schaechter, a recomandat României să folosească noul program de finanţare ca sprijin pentru accelerarea reformelor şi consolidarea stabilităţii economice şi a punctat principalele domenii cu potenţial de dezvoltare în urmatoarea perioadă. Andrea Schaechter: La fel ca şi în celelalte programe, am subliniat faptul că sectorul energetic şi cel de transport sunt esenţiale. România are o abundenţă de resurse, însă au fost făcute foarte puţine investiţii în infrastructura în aceste domenii şi aceste investiţii suplimentare necesare trebuie identificate. Ele pot fi găsite printr-o implicare mai mare a sectorului privat în companiile de profil, mai întâi cu participatii minoritare, care să facă cele doua sectoare mai transparente, şi ulterior mai eficiente”.



    Pe de altă parte, şefa misiunii FMI pentru România a spus că noul acord conţine, ca element important, măsuri pentru reducerea arieratelor si pentru evitarea acumulării de noi datorii. Ea a precizat că plăţile restante ale statului roman către sectorul privat trebuie eliminate pentru a se evita blocajele din economie.



    Printre cele mai afectate sunt întreprinderile mici si mijlocii, care sufera de lipsa accesului la finanţare, în ciuda programelor de garantare de către stat a creditelor pentru IMM-uri. Andrea Schaechter spune că trebuie identificate şi rezolvate problemele din acest domeniu şi că Agenţia de Administrare Fiscală trebuie sa colaboreze strâns cu IMM-urile şi să agreeze restructurări şi rescadenţări la plată, pentru a le ajuta să îşi achite contribuţiile la bugetul de stat. Continuarea reformei în sectorul sanitar este o alta prioritate a noului program economic agreat cu finanţatorii internaţionali.



    Noul acord de tip preventiv urmează să obţina aprobarea conducerii FMI în sesiunea din toamnă.

  • România, perspective economice

    Susţinută de recoltele bune şi de creşterea exporturilor către ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, creşterea economică a României ar putea ajunge, anul acesta, la 2,4%. Vestea bună este dată de firma britanică de analiză şi consultanţă Economist Intelligence Unit. Perspectivele pentru viitor sunt şi mai bune. Un raport al firmei subliniază că, de anul viitor şi până în 2017, ritmul de creştere anuală se va accelera, totuşi el nu va depăşi 4%. Şi producţia industrială va creşte cu 3,6% în 2013. Firma britanică de analiză atrage atenţia, însă, că un şoc extern sau o recesiune mai amplă în zona euro ar putea afecta prognozele sale pentru 2013.



    In acelaşi timp, conform previziunilor The Economist Intelligence Unit, rata inflatiei va ajunge, în România, la sfârşitul anului, la nivelul de 3,4%. In mai, rata anuala a inflatiei a fost de 5,3%. De menţionat că Banca Nationala a României a revizuit proiecţia de inflaţie pentru finele anului la 3,2%, de la 3,5%, luând in considerare, printre altele, calendarul privind creşterile anuale ale preţurilor administrate la electricitate şi gaze, încetinirea creşterii comerţului cu principalii parteneri din Uniunea Europeană, scăderea continuă a cotaţiilor internaţionale ale petrolului, pe fondul unei cereri mondiale mai reduse.



    Pe de altă parte, sunt şanse minime ca investiţiile străine directe să-şi revină pâna la finele lui 2017, apreciaza analistii de la Economist Intellingence Unit. În schimb, îmbunatatirea absorbtiei fondurilor europene ar contribui la investitiile în infrastructura, ceea ce ar stimula potentialul de export pe termen lung.



    Pentru perioada 2014-2020, România a obtinut de la bugetul Uniunii Europene fonduri în valoare de 22 miliarde de euro, cu 2 miliarde mai mult comparativ cu perioada 2007-2013. In urmatorii ani, rata de absorbtie a fondurilor structurale ar putea sa fie mai mare decât cea de 12% înregistrata în ultimii sapte ani, estimeaza analistii, însa deficientele administrative si nevoia ca guvernul sa cofinanteze proiectele vor limita perspectivele unei cresteri semnificative a ratei de absorbtie.



    In ceea ce priveste cursul de schimb, Economist Intelligence Unit apreciază că acesta va fi, la sfârsitul anului, de de 4,65 lei pentru un euro si de 3,55 lei pentru un dolar. Analiştii firmei britanice se aşteaptă ca moneda naţională să fie, în continuare, supusa turbulenţelor în 2013. Ei au drept argumente persistenţa în zona euro a nesigurantei şi incertitudinile cu privire la calendarul de reducere a programului de achizitionare de obligaţiuni al Federal Rezerve (Fed, banca centrala a SUA), care ar putea avea un efect negativ de domino asupra pieţelor emergente, precum România.

  • România va avea un nou acord cu FMI

    România va avea un nou acord cu FMI

    Autorităţile române negociaza, de miercuri, cu o delegatie a FMI, Comisiei Europene şi Bancii Mondiale încheierea unui nou acord de tip preventiv. Expertii troicii se vor întâlni, ca de obicei, la Bucureşti, şi cu reprezentanţii partidelor politice, sindicatelor, ai mediului de afaceri, băncilor şi organizaţiilor societăţii civile. Discuţiile se vor axa pe evoluţiile economice recente şi pe priorităţile pentru continuarea reformelor.



    Ultimul program economic convenit cu finanţatorii internaţionali s-a încheiat la finalul lunii iunie cu succes, deşi Romania a beneficiat de o serie de derogări pentru unele criterii neîndeplinite. Unul dintre domeniile la care se înregistrează întârzieri este cel al restructurarii si eficientizarii companiilor de stat. Acesta va rămâne, cu siguranţă, un element -cheie şi al viitorului acord, sublinia directorul general al FMI, Christine Lagarde.



    In prima sa vizita in Romania, care a precedat sosirea delegaţiei Fondului, d-na Lagarde s-a intâlnit cu seful statului si cu primul-ministru si a rostit un discurs la sediul BNR. Directorul FMI a apreciat progresele considerabile facute de partea romana în domeniul fiscal, al sănătăţii şi în sectorul energetic pe parcursul ultimelor două acorduri cu Fondul, dar considera ca trebuie continuate reformele structurale. Christine Lagarde: S-a realizat o consolidare fiscală însemnată, s-a menţinut o supraveghere şi o soliditate a sistemului financiar. Unele reforme structurale-cheie au fost derulate şi aici mă gândesc la sectorul energiei şi gazului, în cazul căruia au fost decise şi votate reforme substanţiale dar mai este încă mult de făcut. Atunci când vine vorba de întreprinderile cu capital de stat este nevoie de multă muncă pentru a valorifica acest capital aflat la dispoziţie şi care nu oferă productivitatea pe care ar putea să o aibă.”



    Potrivit lui Christine Lagarde, următorul acord preventiv incheiat cu Romania se va derula pe două planuri – consolidare bugetara şi reforme structurale. În opinia sa, România are avantajul unui capital uman extraordinar, al unor resurse energetice valoroase, încă nefructificate, precum şi al fondurilor europene pe care Uniunea Europeană i le pune la dispoziţie, dar care trebuie utilizate mai bine şi mai eficient. Christine Lagarde considera ca exporturile, cererea internă şi investiţiile sunt cele trei locomotive care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României.



    Amintim ca Bucurestiul a finalizat cu succes, luna trecuta, un acord preventiv cu FMI, fără să traga fonduri, in valoare de 3,5 miliarde de euro. Acordul urmase unei înţelegeri de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro, semnată în 2009 şi încheiată în 2011.

  • Vizita în China a premierului român

    Premierul român, Victor Ponta, a făcut o vizită oficială în China, ultima etapă a unui turneu asiatic menit să atragă cât mai multe investiţii în România. Scopul a fost atins, declară oficialul român, potrivit căruia reacţiile politice şi cele din zona economică au fost pozitive.



    La Beijing, oficialul român a propus preşedintelui chinez, Xi Junping şi premierului Li Keqiang, ca relaţia dintre România şi China să fie ridicată la nivel de parteneriat strategic, în contextul în care anul viitor vor fi marcaţi 65 de ani de relaţii diplomatice bilaterale. Parteneriatul strategic ar putea fi încheiat în mai multe domenii, pornind de la colaborarea politică, economică dar şi culturală, a precizat Victor Ponta. Înalţii responsabili chinezi au apreciat propunerea, care va fi introdusă în procedură de analiză, o etapă diplomatică standard pentru finalizare. Discuţiile dintre oficialii români şi chinezi s-au axat pe intensificarea cooperării economice a celor două ţări, în condiţiile în care China, a doua economie mondială, a anunţat pentru acest an investiţii record în Europa.



    China este pregătită să lucreze cu România pentru a extinde schimburile şi cooperarea în toate domeniile şi pentru a promova legăturile bilaterale la un nivel mai înalt, a apreciat preşedintele chinez.



    La rândul sau, Victor Ponta a spus că România este dispusă să fie cel mai bun partener de cooperare al Chinei în Europa. Şeful Executivului de la Bucureşti a pledat şi pentru un acces mai uşor pe piaţa Chinei a produselor agroalimentare din România. Alte proiecte de colaborare vizează domeniul energiei şi al tehnologiei în comunicaţii. Victor Ponta: “În mod sigur, s-a convenit dezvoltarea prezenţei în România a marilor companii de telecomunicaţii Huawei şi ZTE şi transformarea României, practic, într-un centru european regional pentru aceste două mari companii. Putem avansa foarte mult cu investiţiile şi în zona de energie. E deja în derulare proiectul de 1 miliard de dolari de la Rovinari, investiţie chineză. De asemenea, a fost prezentat proiectul grupurilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, iar dinspre partea română principala solicitare a fost urgentarea procedurilor de verificare pentru a deschide piaţa chineză pentru produsele agroalimentare, în special pentru cele din carne şi pentru vinurile româneşti.”



    Cele două companii de telecomunicaţii din China ar urma să investească în ţara noastră sute de milioane de euro, România urmând să devină, în perioada următoare, centru pentru toate afacerile acestora din Europa.



    Pe de altă parte, în iulie, reprezentanţii China Nuclear Electric — cea mai mare companie de energie din China – se vor afla în România pentru a studia implicarea în construcţia centralei nucleare de la Cernavodă, investiţia fiind estimată la câteva miliarde de euro.

  • Despre economia românească

    O delegaţie din România condusă de ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a participat, în Austria, la o serie de intalniri pe teme economice. Din delegatie au făcut parte şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, dar şi ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.



    Cel mai important moment a fost forumul România, organizat, luni, la Viena, de Camera Economică Federală a Austriei. În cadrul reuniunii dedicate ţării noastre, oficialii români s-au întâlnit cu reprezentanţii a peste 200 de de firme, în principal întreprinderi mici şi mijlocii austriece interesate să investească în România. În acest context, preşedintele Camerei Deputaţilor a evidenţiat nivelul ridicat al relaţiilor economice dintre România şi Austria, în special în domeniile bancar şi energetic. Ne bucură faptul că aproximativ o treime din investiţiile austriece în Europa Centrală şi de Sud-Est s-au realizat în România şi, în pofida contextului economic internaţional, Austria a rămas unul dintre principalii investitori şi parteneri comerciali ai ţării noastre, a punctat Valeriu Zgonea. El a adăugat că investiţiile austriece în România, după 1990, au depăşit 4,6 miliarde de euro. Preşedintele Camerei Deputaţilor a subliniat, totodată, rolul grupurilor bancare austriece în economia România şi şi-a exprimat speranţa că acestea vor continua să promoveze ţara noastră ca o destinaţie de afaceri în rândul marilor investitori internaţionali.



    În cadrul vizitei din Austria, ministrul român al Economiei, Varujan Vosganian, s-a întâlnit cu omologul austriac Reinhold Mitterlehner, cu importanţi oameni de afaceri, dar şi cu reprezentanţi ai unor companii româneşti.



    În prezent, în Austria sunt înregistrate peste 150 de firme cu participare românească în domenii precum comerţul, turismul şi consultanţa. Cu toate ca 2012 a fost, pentru Romania, un an electoral, cu “turbulenţe” sociale şi politice, unele companii internaţionale de prestigiu, printre care şi austriece, şi-au continuat investiţiile în România în domeniul agro-alimentar, metalurgie, industria chimică, uşoară, farmaceutică, transporturi, telecomunicaţii, construcţii de maşini, consultanţă-marketing. Nici sistemul bancar românesc nu a fost ocolit, circa o treime din activele acestui sector fiind deţinută de către bănci austriece. În plus, cea mai mare companie românească, OMV Petrom, din domeniul energetic, cu afaceri de aproape 5,3 miliarde de euro la nivel de grup anul trecut, are acţionar majoritar de origine austriacă.



    Conform datelor oficiale, la sfârşitul anului trecut, valoarea schimburilor comerciale româno-austriece a depăşit 3,3 miliarde de euro.

  • BERD şi România

    BERD este un partener puternic şi de încredere pentru România. Ţara dă semne clare de redresare economică după ani extremi de grei, iar BERD îşi menţine angajamentul de a susţine eforturile României de a reveni la o creştere economică sustenabilă în viitor” – este declaraţia preşedintelui instituţiei financiare, Suma Chakrabarti, care a venit la Bucureşti pentru discuţii cu oficialităţile române.



    Împreună cu Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii, BERD derulează un program de investiţii de 30 miliarde euro, pe o perioadă de doi ani, pentru a sprijini redresarea economică în Europa Centrală şi de Sud-Est. Iar contribuţia BERD, de 4 miliarde euro, va fi dedicată în mare parte Europei de Sud-Est, inclusiv României, unde instituţia a angajat, de altfel, peste 600 de milioane de euro în 2012. Fondurile acordate până acum Bucureştiului depăşesc 6 miliarde de euro, iar în prezent cel mai important proiect în care România se bazează pe sprijinul BERD este cel legat de restructurarea CFR. Premierul Victor Ponta : “Consider că singura şansă reală de restructurare şi modernizare a CFR este cea de a lucra în strânsă legătură cu BERD, a folosi creditul pe care l-am primit şi mai ales expertiza privind restructurarea unei companii de asemenea dimensiuni. Este un angajament al guvernului pe care îl conduc de a duce la bun sfârşit acest proiect, esenţial pentru România, în colaborare cu BERD.”



    Suma Chakrabarti a evocat suma de jumătate de miliard de euro pe care instituţia internaţională o va investi, în acest an, în România: Există motive pentru care avem o astfel de încredere, şi anume guvernul a întreprins măsuri foarte bune pentru a-şi controla bugetul. În cel de-al doilea rând, guvernul are programe de reformă serioase pe care doreşte să le întreprindă şi, ca parte a acestui program de reforme, este foarte important ca România să atragă mai multe investiţii străine directe



    Responsabilii de la Bucureşti mizează în continuare pe sprijinul BERD în cofinanţarea proiectelor susţinute din fondul de coeziune şi structural, în restructurarea şi privatizarea companiilor de stat, în sprijinul acordat autorităţilor pentru proiecte locale şi în stimularea creditării pentru IMM-uri.



    BERD, deţinută de 64 de ţări şi două instituţii interguvernamentale, sprijină dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei.

  • Informaţii pentru oamenii de afaceri străini


    Cetăţenii străini care doresc să investească în România şi solicită, în acest sens, o viză de lungă şedere vor trebui să dovedească, prin planul de afaceri, că dispun de fonduri necesare desfăşurării activităţii în sumă minimă de 150 de mii de euro, dacă vor lucra ca acţionari într-o societate pe acţiuni, sau de cel puţin 100 de mii de euro, în cazul în care îşi vor desfăşura activitatea ca asociaţi într-o societate cu răspundere limitată. O altă condiţie necesară obţinerii vizei este dovada, prin proiectul de afaceri, că solicitanţii vor crea cel puţin 15 locuri de muncă, pentru o societate pe acţiuni, sau cel puţin 10 posturi, la o societate cu răspundere limitată.


    Legea în vigoare prevede că viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale este acordată cetăţenilor străini care sunt sau urmează să devină acţionari ori asociaţi ai unor societăţi comerciale, cu atribuţii de conducere şi administrare a acestora, pe baza avizului Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine din subordinea Ministerului Industriei şi Comerţului. Desigur, sunt exceptaţi de la obţinerea acestei vize de lungă şedere cetăţenii statelor Uniunii Europene, dar şi ai Canadei, Islandei, Norvegiei, Elveţiei, Japoniei şi din Statele Unite ale Americii.


    Să notăm şi că pragul valoric al investiţiei asigurate în ţară de către oamenii de afaceri străini, în funcţie de care aceştia beneficiază de facilităţi la acordarea cetăţeniei române, prin obţinerea acestui statut într-un timp mai scurt de 8 ani petrecuţi în România, este de 5 milioane de euro. Pe lângă investitori, de reducerea termenelor procedurale pentru acordarea cetăţeniei române mai pot beneficia personalităţile recunoscute pe plan internaţional, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi persoanele cu statut de refugiat.


    Continuăm cu prezentarea unor informaţii, sperăm, de interes pentru oamenii de afaceri. Unul dintre site-urile ce pot fi utile investitorilor aparţine Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, care are adresa www.romtradeinvest.ro. În acest site sunt prezentate date statistice despre economia României, cu accent pe comerţul exterior şi investiţiile străine, dar şi facilităţile şi serviciile acordate investitorilor, despre investiţiile străine de succes din România, despre taxele şi impozitele percepute în România şi multe alte informaţii, credem, de interes pentru investitori.


    O bază de date utilă celor care doresc să afle amănunte despre potenţialii parteneri români este cea a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din subordinea Ministerului român al Justiţiei, denumită RECOM, care poate fi accesată, pe Internet, la adresa www.onrc.ro . Această bază de date oferă informaţii gratuite referitoare la numele unei companii, la codul fiscal şi la faptul dacă firma este în funcţiune sau nu. Iar contra cost – pe baza unui abonament prin constituirea unui depozit de cel puţin 300 de lei (aproape 70 de euro) – pot fi obţinute informaţii detaliate cu privire la firmele înscrise în Registrul Comerţului. (Cristian Mihu)