În calitate de ţară invitată de onoare a Târgului Internaţional de
Carte de la Istanbul, organizat între 7 şi 10 noiembrie sub
sloganul Vă datorăm câteva cuvinte,
România a avut un program variat care include nume de rezonanţă din
literatura română contemporană. Gabriela Adameşteanu, Matei Vişniec, Dan Lungu,
Octavian Soviany, Carmen Muşat, Daniel Cristea-Enache, Florin Bican, Lucian Dan
Teodorovici, Radu Vancu, Vasile Ernu şi Alexandru Matei sunt câţiva dintre
scriitorii care şi-au prezentat literatura şi au răspuns întrebărilor
publicului prezent la standul României. Pe durata târgului Internaţional de
Carte de la Istanbul, au avut loc şi dezbateri, au fost lansate versiunile în
limba turcă ale volumelor Sunt o babă comunistă! de Dan Lungu
(Editura Bence Kitap) şi O fereastră întunecată de Florin Irimia
(Editura Aylak Adam), s-au desfăşurat întâlniri între profesionişti culturali
din România şi din Turcia, precum şi evenimente pentru copii, atât la standul
naţional, cât şi la ICR Istanbul. La Teatrul Üsküdar Tekel Stage şi la Liceul
Francez Sainte-Pulchérie din Istanbul s-au jucat două piese de Matei Vişniec, în prezenţa
autorului: Maşinăria Cehov şi Cuvântul progres spus de mama mea sună teribil
de fals, iar una dintre dezbaterile care a suscitat mult interes a fost
intitulată Literatura pentru copii, un
lucru serios şi i-a avut ca invitaţi pe Oana Ispir, de la Clubul Ilustratorilor,
şi pe scriitorii Florin Bican şi Vasile Ernu. Întrebat ce l-a determinat să se
apropie de literatura pentru copii, Vasile Ernu a spus că dintotdeauna a fost
un mare fan al cărţilor pentru copii şi că, în opinia lui, există un moment
decisiv, în copilărie, al întâlnirii cu cartea: Am început să
studiez fenomenul pentru că mă interesa, voiam să înţeleg de ce este
importantă cartea pentru copii şi recunosc că am fost foarte nervos pe anii
90 din cauză că s-a creat un miraj al deschiderii, dar de fapt, privit atent, a
fost mai degrabă o închidere. În sensul că în România tot ce înseamna carte
pentru copii înseamna traducere, avem impresia că avem la îndemână o
diversitate la îndemnână, când, de fapt, era vorba de un singur imaginar, de
acela tip Disney., Şi n-aş vrea să se înţeleagă că am ceva împotriva poveştilor
de tipul Disney, am crescut şi cu aceste poveşti, dar rămâne doar o variantă
din cele pe care le avem la îndemână. Şi în momentul acela, lucrul cel mai grav
mi s-a părut a fi dispariţia aproape toatală a cărţilor pentru copii scrise de
autori români, cu ilustrare de autori români. Cred că este foarte important să
ne spunem propriile poveşti pe înţelesul copiilor, să le comunicăm copiilor
spunem părerile, frământările noastre
O altă întrebare
adresată de jurnalista Carmen Muşat participanţilor la discuţie a fost dacă se poate stabili o ierarhie între imagine şi
text, în ce măsură textul îşi cheamă ilustraţia şi viceversa. Pe scurt, ce a
fost mai întâi, textul sau imaginea? Scriitorul şi traducătorul Florin Bican,
consideră că, invariabil, textul, dar că lucrurile nu
trebuie să rămână aşa. Pentru a încuraja comunicarea între scriitori şi
ilustratori le-a propus atât scriitorilor, cât şi desenatorilor, o colaborare.
Rezultatul acestei colaborări poartă numele de Bookătăria de texte şi imagini. Antologie de poveşti ilustrate pentru
copii, volum apărut la Editura Pro Editura şi Tipografie. Este vorba de o
carte – manifest, dovada că există resurse proaspete, atât în zona textelor
originale româneşti pentru copii cât şi în cea a ilustraţiei de carte de
calitate. După golul lăsat de dispariţia titlurilor de carte românească pentru
copii din anii ’80, Bookătăria demonstrează că se poate reînnoda legătura cu
o tradiţie aparent pierdută. Scriitorul
Florin Bican: La propunerea Oanei Ispir, iniţiatoarea Clubului
Ilustratorilor, le-am propus scriitorilor să încerce să scrie şi texte pentru
copii, pe care apoi ilustratorii să-şi poată exersa talentul şi imaginaţia. Şi pot spune că a fost o colaborare fericită,
ilustratorii au fost fericiţi să ilustreze textele propuse de scriitori, iar
autorii au fost la rândul lor încântaţi să vadă ce ilustraţii au ieşit din
poveştile lor. Dintre scriitorii
prezenţi anul acesta la Târgul de Carte de la Istanbul, îi regăsim pe trei şi în acest volum, ca autori de poveşti
pentru copii: Vasile Ernu, Doina Ruşti, şi eu, Florin Bican. Ideea acestei
cărţi a fost să atragem atenţia că în românia există atât editori, cât şi
ilustratori pentru copii.
În continuare, Vasile Ernu. Întrebat dacă
literatura pentru copii presupune un alt fel de abordare faţă de destinatar,
scriitorul a răspuns: Într- adevăr, când eşti autor de literatură şi începi să scrii
şi pentru copii îţi dai seama că lucrurile devin mai complicate. Pentru că am
înţeles în timp că e foarte uşor să-i minţi pe maturi şi imposibil să-I minţi
pe copii. Dacă reuşeşti să scrii o carte pe care copiii s-o considere
captivantă, e foarte mare lucru. Pentru
că pe copil trebuie să-l surprinzi, iar copilul încă nu este alterat de
minciună, de falsitate, aşa cum suntem noi. Iar cartea pentru copii e un tot,
copilul încă nu face diferenţa între text şi imagine, diferenţă pe care o facem
noi. De aceea, cuvântul ilustrator mi se pare puţin neadecvat când vine vorba
de desenele pentru aceste cărţi pentru copii. Şi cel care scrie, şi cel care
desenează sunt autori.
Programul României, în calitate de invitată de onoare a Târgului
Internaţional de Carte de la Istanbul, a fost organizat de Ministerul Culturii
din România în colaborare cu Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir din
Istanbul.