Radio România Internațional

Tag: invitatie

  • Relaţiile româno-franceze

    Relaţiile româno-franceze


    Răspunsul preşedintelui François Hollande la invitaţia premierului Dacian Cioloş a venit prompt : şeful statului francez va vizita, anul acesta, România francofonă şi francofilă. Auspiciile extrem de cordiale sub care s-au desfăşurat discuţiile de la Palatul Elysée, dintre François Hollande, Dacian Cioloş şi omologul său de la Paris, Manuel Valls, au valenţe multiple.



    Bun vorbitor de limba franceză, premierul Cioloş este căsătorit cu o franţuzoaică. A făcut studii universitare în Franţa, care îi poartă o preţuire aparte pentru felul în care, pe parcursul recentului mandat de comisar, a gestionat agricultura Uniunii Europene. Apoi, aşa cum declara chiar preşedintele Hollande, România şi Franţa, pe care le leagă o prietenie istorică, au obiective comune în baza unui parteneriat strategic, primul pe care Parisul îl semna, în 2008, cu o ţară est-europeană. Or, prin vizita sa oficială de săptămâna aceasta din capitala franceză, premierul Dacian Cioloş a pus – aşa cum declara chiar el – cărămizi noi la o fundaţie deja solidă, exprimată, printre altele, printr-o conlucrare foarte strânsă politică şi economică, marcată de prezenţa consistentă, în România, a unor mari grupuri industriale din domenii precum construcţia de maşini, aeronautică sau servicii publice. Pe această fundaţie se doreşte intensificarea relaţiilor bilaterale! Cum România este una din ţările europene cu cea mai mare creştere economică, premierul Cioloş a punctat că pentru imm-urile franceze există un bun potenţial investiţional în sectorul agroalimentar sau energetic, dar şi în domenii de vârf, fiind vorba, în speţă, de construirea, lângă Bucureşti, a primului laser de mare putere din Europa şi al doilea din lume.



    În plan european, în contextul crizei migratoare, România, care are în responsabilitate una din cele mai mari frontiere externe ale Uniunii, sprijină proiectele de consolidare a controlului la graniţe. Bucureştiul – a precizat premierul Cioloş – speră ca această contribuţie să-i fie recunoscută şi, adăugându-se la criteriile tehnice deja îndeplinite, să conducă la aderarea României la spaţiul Schengen de liberă circulaţie prin deschiderea, cel puţin într-o primă fază, a comunicaţiilor aeriene.



    Şi politica de vecinătate, mai ales în zona estică, a figurat pe agenda discuţiilor de la Paris ale premierului Dacian Cioloş. Acesta şi-a exprimat speranţa ca demersurile cuplului franco-german pentru normalizarea situaţiei din Ucraina vecină României să dea roade în interesul general al Uniunii Europene şi al stabilizării situaţiei din această zonă a Europei. Apoi, Bucureştiul contează pe sprijinul Parisului în susţinerea parcursului european al Republicii Moldova majoritar românofone şi, ataşate valorilor europene, a reformelor şi dezvoltării economice. De menţionat, în fine, că în cadrul vizitei la Paris a premierului Dacian Cioloş au mai fost prevăzute întâlniri cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului francez, cu oameni de afaceri francezi şi cu români stabiliţi în Hexagon.




  • Jurnal românesc – 18.05.2015

    Jurnal românesc – 18.05.2015

    Papa Francisc a acceptat invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis de a vizita România, majoritar ortodoxă, data urmând să fie stabilită pe canale diplomatice. Invitaţia a fost adresată în timpul vizitei de trei zile pe care şeful statului român a făcut-o, la sfârşitul săptămânii trecute, în Italia şi la Vatican. Papa Francisc va fi astfel al doilea Suveran Pontif care vine România, după Ioan Paul al-lea, care în 1999, devenea primul şef al Bisericii Catolice aflat, vreodată, într-o ţară ortodoxă. Întâlnirea dintre Papa Francisc şi preşedintele Klaus Iohannis a avut loc chiar în ziua aniversării a 25 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice – catalogate drept excelente – dintre România şi Sfântul Scaun. A fost reafirmat interesul reciproc pentru dezvoltarea, în continuare, a cooperării bilaterale, cu accent pe promovarea libertăţii religioase, pe dialog interreligios şi pe combaterea fundamentalismului. Programul vizitei preşedintelui Klaus Iohannis a mai inclus vizitarea, la Milano, a pavilionului României la Expoziţia Universală şi o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din nordul Italiei.



    O misiune tehnică a Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene se va afla la Bucureşti în perioada 19 – 26 mai. Discuţiile cu autorităţile romane vor viza proiectul noului Cod Fiscal şi stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană. Actualul acord aflat în derulare, de tip stand-by, este al treilea solicitat FMI-ului de la declanşarea crizei economice şi se va încheia în această toamnă. Aranjamentul a fost încheiat în septembrie 2013 pentru 2 ani şi are o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Comisia Europeană a recomandat României să ia toate măsurile necesare pentru finalizarea programului de asistenţă financiară preventivă.



    La Chişinău a avut loc, la sfârşitul săptămânii, un miting de amploare în favoarea unirii Republicii Moldova cu România. Participanţii au comemorat, cu acest prilej, anexarea la Imperiul Ţarist, în 1812, a Basarabiei, aşa cum se numea în trecut fosta provincie românească. Membrii organizaţiilor unioniste au lansat o campanie de colectare de semnături şi au anunţat organizarea, pe 5 iulie, a unei Mari Adunări Naţionale pentru unirea cu România. La miting ar fi trebuit să participe şi liderul român al unei platforme unioniste, care, însă, săptămâna trecută, a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova şi expulzat, pentru că, potrivit Ministerului de Interne de la Chişinău, ar fi pus în pericol securitatea naţională. MAE român a cerut clarificări, iar parlamentari de la Bucureşti au semnat o declaraţie prin care şi-au exprimat dezaprobarea faţă de acţiunile autorităţilor din Republica Moldova.



    Peste 25 de oraşe din România găzduiesc, până la sfârşitul lunii mai, Festivalul Luminii. În Bucureşti, cercetaşi de toate vârstele au aprins, în acest week-end, în Parcul Carol, peste 10.000 de lumânări. Potrivit unui comunicat al Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României, organizatorul evenimentului, a avut loc şi un schimb liber de cărţi, acţiune vizând încurajarea lecturii. Seara s-a încheiat cu un concert surpriză şi un spectacol de lumini şi artificii. Festivalul Luminii este un eveniment anual organizat la nivel naţional, iar anul acesta se desfăşoară cea de-a XI-a ediţie.