Radio România Internațional

Tag: inzestrarea armatei

  • Achiziţii pentru înzestrarea armatei

    Achiziţii pentru înzestrarea armatei

    Ministerul Apărării de la București a cerut, oficial, aprobarea Parlamentului pentru începerea în acest an a programului de cumpărare a 32 de avioane militare F-35 din Statele Unite ale Americii, iar legislativul a luat act de această solicitare. În document, MApN subliniază că, pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare a României, continuă demersurile pentru achiziţia de noi echipamente militare care să contribuie la dezvoltarea şi menţinerea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente.


    Achiziţia este parte a programului de înzestrare ‘Avion multirol de generaţia a V-a, F-35’, iar suma este una record pentru Armata română- 6,5 miliarde de dolari. Aceasta va fi folosită pentru achiziţia de aeronave, motoare, suport logistic, servicii de instruire a piloţilor şi a personalului şi simulatoare de zbor. Primele avioane ar urma să fie livrate de producătorii americani în 2030.


    Decizia de cumpărare a avioanelor americane de ultimă generaţie a fost luată în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare al României (CSAT) din luna aprilie, iar Ministerul Apărării este obligat prin lege să ceară aprobarea Parlamentului pentru orice achiziţie cu o valoare mai mare de 100 de milioane de euro.


    Mai trebuie menționat că în contextul invaziei Rusiei în Ucraina vecină, România, stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, şi-a majorat cheltuielile pentru apărare de la 2 la 2,5% din Produsul Intern Brut anul acesta. România are o graniţă comună cu Ucraina de 650 km şi a văzut conflictul apropiindu-se de graniţele sale, pe fondul atacurilor repetate ale Moscovei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Anul trecut, România a decis să achiziţioneze 32 de avioane de luptă de tip F-16, second-hand, din Norvegia, pentru a le adăuga la ce 17 aeronave cumpărate din Portugalia în 2016. În plus, în luna iulie, Bucureștiul a anunţat, după aprobarea de către CSAT, un centru regional de pregătire pentru piloţii pe avioane F-16, care va fi disponibil pentru aliaţii NATO şi parteneri, inclusiv Ucraina.


    Interesul nostru major este de a avea cât mai repede piloți români bine instruiți pentru a opera aeronavele F-16 din dotarea Forțelor Aeriene Române. Știm cu toții cât de complexă este asigurarea securității spațiului aerian în regiunea Mării Negre, la granița NATO – declara atunci ministrul Aparării, Angel Tîlvăr.


    De altfel, la Reuniunea informală a Consiliului Nord-Atlantic împreună cu Suedia, în formatul miniștrilor apărării, desfășurată tot în iulie la Vilnius, în marja Summit-ului NATO, oficialul român a transmis aliaților că situația de securitate din regiunea Mării Negre trebuie să rămână o preocupare constantă la nivelul Alianței. În context, a subliniat păstrarea angajamentelor asumate de România în cadrul celor trei piloni ai conceptului de partajare echitabilă a responsabilităților – asigurarea resurselor financiare, implementarea capabilităților asumate și contribuția la operațiunile, misiunile și angajamentele NATO.


  • Plan de înzestrare a armatei

    Plan de înzestrare a armatei

    Actor cheie pe flancul estic al NATO, riverană Mării Negre şi vecină
    cu Ucraina invadată de trupele ruse, România e obligată să gestioneze o ecuaţie
    de securitate foarte complicată. În plus, nefiind tocmai una dintre economiile
    robuste din Alianţa Nord-Atlantică, ţara trebuie să-şi drămuiască atent banii
    alocaţi acestui sector.


    Raportul NATO pentru anul 2022, prezentat, săptămâna
    aceasta, de secretarul general Jens Stoltenberg, plasează România
    pe locul 11 din 30 de ţări aliate, cu o alocare de 1,75% din Produsul Intern
    Brut pentru sectorul apărării. De diferite culori politice, guvernele de
    coaliţie de la Bucureşti au dat în anii anteriori armatei şi celorlalte
    structuri de forţă 1,86% din PIB în 2021, puţin peste două procente în 2020 şi
    1,84% din în 2019.     Statele membre ale NATO s-au
    angajat, în mod repetat, să investească 2% din PIB pentru cheltuielile
    militare, dar acest prag n-a fost depăşit decât de şapte dintre aliaţi.


    Ministerul român al Apărării Naţionale a cerut
    aprobarea Parlamentului pentru achiziţia de noi sisteme de armament, obuziere,
    rachete aer-aer şi maşini de luptă. Aceste programe de înzestrare se înscriu
    într-un obiectiv mai larg de transformare a Armatei României până în anul 2040.
    Rolul lor este de a realiza structuri de forţe flexibile şi moderne, cu
    mijloace care să le asigure supravieţuirea în câmpul tactic, o mobilitate şi o
    cunoaştere a situaţiei extinsă şi o putere de foc mărită – se arată în
    solicitarea ministerului. Birourile permanente reunite ale celor doua
    camere ale Legislativului au decis să transmită cererea la comisiile parlamentare
    de apărare, de unde, scrie presa de la Bucureşti, e o cvasicertitudine că vor
    primi aviz favorabil.


    Programele de înzestrare, spun experţii militari,
    au în vedere şi operaţionalizarea ţintelor asumate de România în cadrul NATO şi
    al Uniunii Europene. Pe lista de cumpărături a armatei figurează     tehnică
    modernă, iar     valoarea totală a programului de
    înzestrare este estimată la 4,2 miliarde de euro.


    Pentru o ţară departe de a-şi
    fi rezolvat multe dintre urgenţele economice şi sociale, achiziţiile de armament
    pentru Armata Română par foarte costistoare. Dar securitatea însăşi costă, iar
    cercetările sociologice confirmă că populaţia înţelege acest adevăr.

    Ultimele
    noastre sondaje, spunea secretarul general al NATO, arată că 82% din populaţia
    ţărilor aliate crede că America de Nord şi Europa trebuie să colaboreze pentru
    a menţine securitatea. 61% dintre oameni cred că a fi membru NATO reduce riscul
    unui atac armat.


    NATO a făcut posibilă o pace de 75 de ani, atât în America de
    Nord, cât şi în Europa. Însă, astăzi, trăim într-o lume cu cele mai mari
    pericole de după cel de-Al Doilea Război Mondial     – a conchis secretarul
    general Stoltenberg.


  • Proiectul noii strategii naţionale de apărare

    Proiectul noii strategii naţionale de apărare

    În
    România, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a adoptat, miercuri, proiectul
    Strategiei Naţionale de Apărare pentru perioada 2020 – 2024, document care
    trebuie supus și aprobării Parlamentului.


    Preşedintele Klaus Iohannis a
    declarat că strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a
    declanşat o criză economică profundă şi a schimbat relaţiile de putere.


    Potrivit
    șefului statului, România a trebuit să facă faţă într-un timp scurt acestei
    pandemii, iar perspectiva unei evoluţii ciclice a virusului obligă statul român
    să continue măsurile pentru a creşte capacitatea de gestionare a unei asemenea
    crize pe multiple planuri.


    Klaus Iohannis a arătat că Strategia Naţională de
    Apărare a Ţării pentru următorii patru ani operează cu acelaşi concept de securitate
    naţională extinsă, introdus şi definit în precedentul document. Pe lângă
    apărarea armată, strategia vizează şi alte dimensiuni, precum politica externă,
    ordinea publică, educaţia, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică
    sau securitatea cibernetică.


    Șeful statului a mai precizat că documentul are la
    bază conceptul unei ţări care, prin instituţii democratice puternice, îşi
    protejează şi îşi apără toţi cetăţenii.


    Klaus Iohannis: Noua
    strategie oferă răspunsuri la întrebările esenţiale privind obiectivele noastre
    naţionale prioritare pentru asigurarea securităţii României şi a cetăţenilor
    săi şi arată ce avem de făcut pentru a le atinge. Politicile publice din
    domeniul securităţii naţionale vor fi concepute şi implementate, având ca
    beneficiar final cetăţeanul, pentru că fiecare român trebuie să simtă că
    trăieşte într-un mediu sigur şi să aibă încredere că instituţiile îl apără şi
    îl protejează.


    Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii,
    dar şi apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană sunt reafirmate în document
    ca piloni ai politicii externe şi de securitate. Preşedintele a precizat că
    Strategia Naţională de Securitate pentru următorii patru ani implică o nouă
    abordare, determinată de deteriorarea relaţiilor dintre Alianţa Nord-Atlantică
    şi Federaţia Rusă, de proliferarea terorismului, de ameninţările hibride şi de
    cele cibernetice.


    În cadrul aceleiași
    ședințe, Consiliul Superior de Apărare a Țării a analizat şi aprobat Forţele
    Armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la
    misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului anul viitor, precum și
    programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României
    pentru următorii ani și în perspectivă.

  • Bilanţ la Externe şi Apărare

    Bilanţ la Externe şi Apărare

    După recenta
    prezentare – globală – a bilanţului pe şase luni al actualului Guvern de
    coaliţie PSD-ALDE de la Bucureşti făcută de premierul Viorica Dăncilă, fiecare
    ministru în parte a venit, în ultimele zile, în faţa presei, pentru a vorbi
    despre ce a făcut până acum, dar şi ce proiecte are în vedere în viitorul imediat.


    Marţi, a fost rândul miniştrilor de Externe şi al Apărării, Teodor Meleşcanu,
    respectiv Mihai Fifor, să se preteze
    la acest exerciţiu. În plan diplomatic, de interes este perspectiva
    mutării ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, subiect care,
    în treacăt fie spus, într-un trecut apropiat, a încins spiritele la cel mai
    înalt nivel la Bucureşti. Potrivit lui Teodor Meleşcanu, o analiză privind
    eventuala relocare este gata şi va fi trimisă în curând preşedintelui ţării,
    premierului şi Parlamentului.


    Teodor Meleşcanu: Am căutat să punem pe
    două coloane care sunt avantajele, care sunt dezavantajele, care sunt
    problemele juridice pe care le ridică o asememena iniţiativă, având în vedere
    că există o rezoluţie a Consiliului de Securitate, 478, care prevede în mod
    direct faptul că toate ţările trebuie să-şi aibă, în relaţiile diplomatice cu
    Israelul, ambasadele la Tel Aviv.


    Din conferinţa de presă, nu a lipsit
    nici subiectul ‘Rusia’. Teodor Meleşcanu: Promovăm politica
    descurajării pe de o parte şi a dialogului pe de altă parte în relaţia cu
    Rusia, un dialog care trebuie să fie bazat pe interesele reciproce ale ambelor
    părţi şi în acelaşi timp să aibă loc o respectare a principiilor şi normelor
    dreptului internaţional.


    Ministrul de Externe a mai precizat şi că
    pregătirile pentru preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, din
    primul semestru al anului viitor, sunt în grafic. Din perspectiva calităţii de
    membru aliat, Bucureştiul consideră drept prioritară creşterea profilului ţării
    în cadrul NATO. La recentul Summit al Alianţei a fost adoptată propunerea
    României de a găzdui un Centru de Comandă la nivel de corp de armată. A fost,
    totodată, organizată o reuniune specială dedicată securităţii la Marea Neagră,
    România obţinând o creştere considerabilă a prezenţei navale a ţărilor aliate
    în zonă.


    Tot în plan militar, ministrul de resort, Mihai Fifor, a subliniat, la
    rândul său, că Bucureştiul a continuat eforturile de înzestrare a Armatei,
    bazate pe alocarea a 2% din Produsul Intern Brut    . Printre obiectivele realizate
    în primele şase luni ale anului figurează, între altele, achiziţia de sisteme
    de rachete Patriot şi Hymers sau lansarea procedurilor de cumpărare a patru corvete
    multirol. Principala provocare a Ministerului Apărării în acest an este însă -
    potrivit lui Mihai Fifor – dezvoltarea Institutului Naţional Medico-Militar
    Cantacuzino: Suntem, deja, în discuţii foarte avansate cu
    o serie de companii cunoscute în domeniul producţiei de vaccinuri, pentru a
    identifica potenţialele colaborări pe acest segment.


    Unul dintre marii
    producători de imunologice din lume şi o bază de cercetare naţională extrem de
    valoroasă, Institutul Cantacuzino a intrat, în ultimii circa 10 ani, în declin, fiind, la un moment dat, chiar la
    un pas de faliment. Odată cu
    trecerea instituţiei, în decembrie anul trecut, în subordinea
    Ministerului Apărării, se speră în renaşterea lui.

  • România şi flancul estic al NATO

    România şi flancul estic al NATO

    Membră a NATO din 2004, România este
    puternic implicată în procesul de menţinere a stabilităţii. Militari români
    acţionează în teatre de operaţiuni alături de camarazi din alte ţări ale
    Alianţei Nord-Atlantice, participă intens la exerciţii internaţionale de
    coordonare pentru diferite situaţii, iar, din acest an, Bucureştiul a alocat 2
    procente din PIB pentru Apărare. În acelaşi timp, Armata română îşi continuă
    procesul de înzestrare prin achiziţionarea de avioane de luptă F16.

    Totodată, Bucureştiul
    a decis să mai facă un pas important – să cumpere sisteme de apărare Patriot. Considerat cel mai avansat sistem de apărare antiaeriană din
    lume, Patriot este printre puţinele care au fost testate în condiţii reale de
    luptă. Este dotat cu rachete de ultimă generaţie construite, în special,
    împotriva celor balistice. Fiecare are o greutate de 350 de kilograme, poate să
    se deplaseze cu o viteză de 5000 de kilometri pe oră, are o rază de acţiune de
    20 de kilometri şi poate să atingă o altitudine de 24 de mii de metri. Patriot
    este dotat şi cu un radar complex care poate să detecteze în timp record o
    rachetă trasă de inamic şi să reacţioneze la ameninţare în doar câteva secunde.

    Pentru această achiziţie, Ministerul Apărării de la Bucureşti a decis să aloce
    o sumă deloc de neglijat – 3,9 miliarde de euro, sumă care se justifică ţinând
    cont că în prezent, pentru apărăre antiaeriană, armata română se bazează pe
    rachetele americane şi sovietice care datează din perioada războiului din
    Vietnam. Prin toate aceste demersuri, România îşi consolidează poziţia de
    vector de stabilitate în regiune, devenind în acelaşi timp un partener tot mai
    puternic în Alianţă.

    Din
    postura de ţară membră a NATO şi datorită poziţiei sale geostrategice, România
    are un rol extrem de important pentru descurajarea şi apărarea întregului flanc
    estic al Alianţei, cu atât mai mult datorită poziţionării sale lângă Ucraina, a
    punctat, marţi, ambasadorul american la NATO, d-na Kay Bailey Hutchinson,
    înaintea reuniunii miniştrilor Apărării din Alianţă, în desfăşurare în aceste
    zile la Bruxelles. Ambasadorul a răspuns la o întrebare adresată de Radio România
    şi a afirmat că pe agenda NATO, în general, dar şi pe cea a reuniunii de la
    Bruxelles figurează ca prioritate îmbunătăţirea mobilităţii trupelor Alianţei
    pe teritoriul Europei, pentru ca ele să ajungă rapid la oricare dintre aliaţii
    care au nevoie de întăriri.

    Tema reprezintă o prioritate şi în cadrul
    parteneriatului NATO – UE, care presupune mai multă cooperare nu numai
    individual cu ţări membre, ci şi cu Uniunea ca întreg, pentru a înlătura
    obstacolele presupuse de controale vamale, de infrastructura insuficientă sau
    barierele birocratice.

  • Achiziţii pentru apărare

    Achiziţii pentru apărare

    Membră a NATO din martie 2004, România alocă din acest an 2% din PIB pentru
    Apărare, fapt ce îi permite derularea unor programe de înzestrare necesare
    modernizării forţelor sale armate.

    Prezent, miercuri, la o reuniune pe teme de
    apărare, ministrul de resort, Mihai Fifor, a anunţat că Armata Română va
    achiziţiona, până la sfârşitul acestui an, primul sistem de rachete Patriot.
    Mihai Fifor: Aşteptăm
    scrisoarea de acceptare din partea SUA pentru a putea să trecem la contractare,
    să putem achiziţiona primul program. În discuţiile cu secretarul apărării
    Mattis noi am solicitat eşalonarea plăţii sistemelor Patriot pentru că este, pe
    de o parte, o dovadă de predictibilitate, pe de altă parte, este mult mai
    convenabil pentru noi să putem să asigurăm pe următorii ani achiziţionarea
    acestor sisteme. Tot până la finalul anului sperăm să putem să pornim
    colaborarea între Uzina Mecanică Bucureşti şi General Dynamics şi, totodată,
    până la finalul anului să achiziţionăm primele zece transportoare blindate Piranha.

    Bucureştiul a început negocierile cu guvernul american şi pentru
    cumpărarea a încă 36 de avioane F-16, a mai precizat ministrul Fifor, chiar în
    ziua în care România a preluat ultimele trei avioane de luptă F16 din primul
    lot de 12. Este vorba de aparate second hand, preluate din Portugalia.

    Este
    important ca nivelul politic să garanteze o minimă predictibilitate
    responsabililor cu planificarea în domeniul securităţi, a subliniat şi
    preşedintele Klaus Iohannis la evenimentul de la Bucureşti – Global SOF,
    Symposion Europe. Şeful statului a subliniat că rezultatul procesului de
    planificare de ordin strategic trebuie să meargă de la asigurarea unei
    flexibilităţi sporite în domeniul achiziţiilor, până la dezvoltarea de
    capabilităţi adaptate noilor provocări de tip convenţional, asimetric sau
    hibrid. Incertitudinea şi impredictibilitatea sunt deja teme uzuale în
    evaluarea actualului mediu de securitate, fie că este vorba despre situaţia
    regională, fie de cea internaţională, a apreciat Klaus Iohannis. Acesta este şi
    argumentul pentru care, spune şeful statului, începând cu strategia naţională
    de apărare a ţării şi continuând cu noile legi privind planificarea apărării şi
    organizarea Ministerului Apărării Naţionale, Bucureştiul a fixat cadrul politic
    şi legal pentru dezvoltarea şi consolidarea unor astfel de capabilităţi. Este
    vorba de constituirea a două noi comandamente – al Forţelor pentru Operaţii
    Speciale, respectiv al Apărării Cibernetice.

  • De la Ziua Marinei la înzestrarea armatei

    De la Ziua Marinei la înzestrarea armatei

    Ziua Marinei Române a fost sărbătorită cu mult fast, la malul Mării Negre, în porturile dunărene şi chiar în interiorul
    ţării. Punctul central a fost la Constanţa, unde peste 10 mii de oameni au
    asistat la un spectacol naval grandios, pe mare, pe
    uscat, dar şi în aer, la care au participat 30 de nave şi ambarcaţiuni, 12
    aparate de zbor şi 3.000 de militari.

    Prezent la festivităţi, preşedintele Klaus
    Iohannis s-a arătat impresionat de numărul mare al celor care vin să
    sărbătorească, în fiecare an, Ziua Marinei şi a precizat că astfel de momente
    ne arată cât de puternice sunt simbolurile care ne unesc, dar şi că acesta
    trebuie să fie spiritul în care trebuie să celebrăm, anul viitor, Centenarul
    Marii Uniri. Pe de altă parte, el a spus că avem nevoie de o armată înzestrată
    şi pregătită să facă faţă provocărilor actuale. Şeful statului a adăugat că
    acordul politic cu privire la alocarea pentru următorul deceniu a 2% din
    bugetul naţional pentru apărare şi aprobarea planului de înzestrare a Armatei
    transmit partenerilor noştri un semnal de responsabilitate.

    Klaus Iohannis: Arătăm astfel partenerilor noştri că România este un stat credibil,
    predictibil, determinat să participe la asigurarea securităţii colective,
    împreună cu aliaţii săi. Respectarea pe termen lung a acestui angajament va
    permite înzestrarea armatei cu tehnică modernă, de ultimă generaţie. De
    asemenea, consolidarea securităţii şi apărării pe dimensiunea maritimă rămâne
    în centrul preocupărilor noastre.

    La manifestările de la Constanţa a
    fost prezent şi ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, care a apreciat că
    evoluţiile din Marea Neagră nu privesc doar regiunea ci au implicaţii asupra
    securităţii euroatlantice. Adrian Ţuţuianu: Ca parte a regiunii Mării Negre,
    România şi-a propus şi continuă să fie un pilon de stabilitate, democraţie şi
    securitate. Este de datoria noastră să unim toate energiile şi să dăm dovadă de
    înţelepciune, forţă şi viziune politică pentru a face din România un actor
    regional relevant.

    Sărbătoarea Marinei Române a fost statuată în urmă
    cu 115 ani, odată cu organizarea unui Te-Deum la bordul Crucişătorului Elisabeta, în portul Constanţa.
    Tot pe 15 august, creştinii cinstesc Adormirea Maicii Domnului,
    sărbătoare ce aminteşte de momentul ridicării la Cer a trupului Sfintei
    Fecioare Maria, considerată ocrotitoarea marinarilor. În
    bisericile şi mânăstirile din România au fost oficiate slujbe speciale, iar mii
    de persoane s-au aflat în pelerinaj.

  • Înzestrarea militară şi capacitate de apărare naţională

    Înzestrarea militară şi capacitate de apărare naţională

    Beneficiar net, dar şi contributor conştiincios la sistemul colectiv de
    securitate al NATO, România are opt programe prioritare de înzestrare a
    armatei, care trebuie acoperite din cele două procente din PIB alocate apărării
    până în 2026. Unul dintre acestea se referă la achiziţia de rachete sol-aer de
    tip Patriot – a anunţat ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, după ce a
    discutat, miercuri, cu colegul său de la Economie, Mihai Fifor, şi cu premierul
    Mihai Tudose despre industria naţională de apărare şi despre eventualele
    achiziţii din import.

    Adrian Ţuţuianu, pentru Radio România: Avem
    un prim anunţ legat de un acord al Departamentului de Stat, dar până la a fi
    perfectată o achiziţie mai este drum lung. Pe de o parte, sunt anumite
    proceduri care ţin de SUA, cum ar fi aprobarea Congresului, apoi discuţiile cu
    cei care produc asemenea sisteme şi, pe de altă parte, analiza
    caracteristicilor tehnice a unei eventuale oferte financiare de către partea
    română.

    Ministrul Ţuţuianu a mai apreciat că realizarea acestui
    program de achiziţii va întări capacitatea de apărare a României, va consolida
    flancul estic al NATO şi va dezvolta şi întări Parteneriatul Strategic dintre
    România şi Statele Unite, încheiat exact acum două decenii. Costul estimativ al
    rachetelor Patriot inclusiv suportul tehnic şi echipamentele pe care-ar urma să
    le achiziţioneze Bucureştiul este de 3,9 miliarde de dolari, iar Departamentul
    de Stat al Statelor Unite a aprobat, deja, posibila vânzare.

    Potrivit unui
    comunicat al ministerului român al Apărării, ambasadorul Statelor Unite la
    Bucureşti, Hans Klemm, a felicitat autorităţile române pentru această decizie.
    Analiştii militari notează că un alt membru est-european al NATO, Polonia, a
    cumpărat, deja, rachete Patriot, iar o baterie de acelaşi tip de interceptoare
    a fost deplasată în Lituania pentru a participa, zilele acestea, la exerciţiile
    aliate.

    Alocarea a 2% din PIB pentru apărare este rezultatul unui acord
    transpartinic, a cărui semnare a fost patronată de preşedintele Klaus Iohannis
    şi care nu priveşte doar actualul guvern PSD-ALDE. Din opoziţie, USR a anunţat
    că susţine fără echivoc orientarea euroatlantică şi consolidarea capacităţilor
    de apărare prin investiţii corespunzătoare. Apartenenţa României la NATO şi
    parteneriatul strategic cu Statele Unite sunt esenţiale pentru securitatea
    naţională în contextul european dificil, marcat de incertitudinile legate de
    Brexit şi de agresiunea rusească în vecinătatea UE – mai afirmă USR într-un
    comunicat.

    Simultan, în teren, circa 25.000 de militari români şi aliaţi
    participă, pe mare, pe uscat şi în aer, în baze amplasate din nord-vestul până
    în sud-estul României, la cel mai mare exerciţiu militar din istoria modernă a
    ţării.

  • Decizii privind apărarea naţională

    Decizii privind apărarea naţională

    România este interesată
    şi doreşte să participe la Strategia Uniunii Europene pe teme de securitate şi
    apărare. Subiectul s-a numărat printre cele abordate, marţi, la Bucureşti, în
    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

    Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis,
    care a prezidat şedinţa, într-o primă etapă, strategia vizează cercetarea
    militară, pentru a se vedea cum poate fi îmbunătăţită industria de apărare
    europeană şi cum pot colabora mai intens, în perspectivă, armatele naţionale.
    Klaus Iohannis: Vreau să vă reamintesc de discuţia pe care
    am avut-o despre Europa cu mai multe viteze şi am explicat, atunci, că nu se
    mai discută despre aşa ceva, ci se discută despre proiecte care răman deschise
    pentru toată lumea, dar participă cine doreşte şi cine poate. Când e vorba de
    securitatea graniţelor externe şi
    de securitatea cetăţenilor noştri, România doreşte să participe.

    Pe de altă parte, CSAT a aprobat
    numărul forţelor şi mijloacelor din ministerele Apărării şi de Interne care pot
    fi puse la dispoziţie pentru misiuni în afara teritoriului naţional. Preşedintele Iohannis: A fost majorat numărul forţelor care pot
    fi puse la dispoziţie. Avem, aşadar, un număr maximal de 1.793 de persoane,
    militari şi civili, care pot participa la misiuni externe din partea MApN şi un
    număr de 971 de persoane, atât militari cât şi civili, care pot participa din
    partea MAI la misiuni externe. Acestea sunt maximele. În realitate, acum nu
    sunt atâtea persoane angajate şi probabil nu vor fi nici în 2018, dar cu toţii
    am văzut că situaţiile se pot schimba de la o zi la alta şi vrem să fim
    asiguraţi că dispunem de o marjă confortabilă pentru a aloca, atunci când
    considerăm că este cazul, un număr suplimentar de oameni pentru aceste misiuni.

    În schimb, armata română mai aşteaptă să fie echipată corespunzător. Planul
    Naţional de Înzestrare a Armatei pe 2017-2026 a fost retras de pe ordinea de zi
    a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru că în document nu se preciza
    că, pentru cel puţin un deceniu, acestui sector îi vor fi alocate 2 procente
    din PIB, aşa cum prevede un acord semnat de toate partidele parlamentare. Ca
    urmare, Planul va fi modificat şi va fi prezentat într-o şedinţă ulterioară a
    CSAT.

    Intenţia Bucureştiului – a punctat preşedintele Klaus Iohannis – nu este
    să cheltuiască toţi
    banii doar pentru achiziţia de tancuri, avioane sau muniţie, ci şi pentru
    dotări de tip logistic. Un foarte recent accident rutier în care şi-au pierdut
    viaţa trei militari arată, o dată în plus, că este nevoie şi de o
    înzestrare de bază, fiecare zi de întârziere putând să aducă atingere
    securităţii naţionale. Şoferul camionului militar în care se aflau soldaţii ar fi spus că a rămas fără frâne şi de aceea a căzut într-o râpă, dar
    oficialii au evitat să vorbească despre maşinile foarte vechi şi uzate cu care
    sunt transportaţi cei pregătiţi să apere ţara.

  • România la NATO

    România la NATO

    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat
    mandatul cu care României va merge la summitul NATO de la Bruxelles, de la
    sfârşitul luni mai.

    Aşteptările
    României sunt, în principal, legate de reconfirmarea importanţei şi solidităţii
    relaţiei transatlantice, o relaţie bazată pe unitatea şi solidaritatea între
    aliaţi. Totodată, ne aşteptăm ca, în cadrul Summitului, să fie evidenţiate şi
    promovate contribuţiile României la NATO, precum şi la asigurarea securităţii
    europene şi euro-atlantice, cu păstrarea în atenţia aliaţilor a importanţei
    strategice a Mării Negre    , a spus preşedintele Iohannis, care a condus
    reuniunea CSAT. Şeful statului a mai arătat că summitul NATO de la Bruxelles va
    asigura cadrul pentru prezentarea viziunii noii administraţii a Statelor Unite
    ale Americii cu privire la rolul Alianţei, o evaluare de etapă a procesului de
    implementare a deciziilor adoptate la precedenta reuniune la vârf, de la
    Varşovia si lansarea unor noi direcţii de acţiune în pregătirea Summitului din
    2018.

    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, la aceeaşi reuniune, o
    formă actualizată a Programului de înzestrare a Armatei. Decizia intervine în
    condiţiile în care Apărarea a primit anul acesta o alocare bugetară de 2 la
    sută din Produsul Intern Brut, rezultat al unui acord propus de preşedinţie şi
    încheiat între toate forţele politice. Programul vizează transformarea,
    dezvoltarea şi înzestrarea armatei până în anul 2026. Scopul lui, a precizat
    preşedintele Iohannis, este acela de a asigura capabilităţile necesare armatei
    pentru protejarea intereselor naţionale şi îndeplinirea angajamentelor
    internaţionale.

    Klaus Iohannis: Prin punerea în aplicare a
    programului, actualizat şi în acord cu autorităţile NATO, se vor iniţia
    programele esenţiale de înzestrare şi participare a operatorilor economici
    naţionali la fabricarea unor tipuri de tehnică militară şi exemplific aici:
    transportoare blindate 8*8 şi 4*4, autoturisme de transport blindate şi
    neblindate de tip uşor, avioane multirol, sisteme de comandă şi control şi
    corvete.

    Probă a angajării în aplicaţiile militare aliate, România va găzdui în luna
    iulie un exerciţiu militar de amploare, la care vor participa aproximativ
    30.000 de soldaţi din ţările membre NATO. Anunţul a fost făcut, marţi, de
    ambasadorul Statelor Unite, Hans Klemm. Acesta a profitat de anunţ pentru a
    sublinia relaţiile foarte bune, în plan bilateral dar şi în interiorul
    Alianţei, dintre militarii români şi americani. Soldaţii români şi cei
    americani au o foarte strânsă colaborare. Anul trecut au fost aproximativ 180
    de exerciţii şi antrenamente comune,     a amintit diplomatul american.