Radio România Internațional

Tag: Ioan Rus

  • Rezultatul moţiunii de cenzură

    Rezultatul moţiunii de cenzură

    Coeziunea arcului guvernamental
    PSD-UNPR-PC-PLR a rămas, şi de data aceasta fără fisură. Astfel că doar 194 de
    deputaţi şi senatori au votat moţiunea de cenzură depusă de PNL, în condiţiile
    în care, pentru a fi adoptat, documentul avea nevoie de cel puţin 278 de
    sufragii.

    Grupurile parlamentare liberale însumează numai 173 de aleşi, aşa că, încă din ajun, iniţiatorii înşişi
    nu-şi acordau vreo şansă. Faptul că parlamentari neafiliaţi, dizidenţi
    social-democraţi, populari – nostalgici ai fostului preşedinte Traian Băsescu -
    sau foşti membri ai formaţiunii populiste PP-DD au votat alături de PNL n-a
    însemnat nimic, câtă vreme nici măcar UDMR – ca pondere, a doua forţă din
    opoziţie – nu s-a alăturat integral demersului liberal. În plan politic,
    aşadar, spun analiştii, moţiunea rămâne doar un exerciţiu de imagine, deşi
    temele acesteia sunt dintre cele mai grave.

    Principalele capete de
    acuzare din rechizitoriul întocmit de liberali au fost dezastrul organizatoric de la secţiile de vot din
    străinătate, la prezidenţialele din noiembrie, când mii de oameni n-au putut
    vota, deşi au stat la coadă ore-n şir, precum şi neadoptarea legii privind
    votul prin corespondenţă, graţie căreia ar putea fi prevenite situaţii similare.

    Sub titlul Victor Ponta demis pentru exces de putere prin blocarea
    alegerilor, premierul social-democrat fusese acuzat, în textul moţiunii,
    că a dorit să ajungă preşedinte prin sabotarea deliberată a cetăţenilor români
    din diaspora, majoritar şi tradiţional cu opţiuni de dreapta, şi că acum refuză
    să organizeze scrutinuri parţiale în numeroasele judeţe, oraşe şi comune rămase
    fără edilii aleşi în 2012 şi arestaţi ulterior pentru corupţie.

    Supravieţuind încă unei moţiuni de cenzură – a
    treia de la învestirea sa, în mai 2012 -, premierul a mai câştigat, detaşat, o bătălie. Dar,
    constată comentatorii, nu e defel sigur că va câştiga războiul. În mass-media, în
    opinia publică, în cancelariile străine, imaginea lui Ponta e grav afectată de
    scandalurile politice şi de corupţie în care-s implicaţi fie apropiaţii săi,
    fie premierul însuşi.

    Joi, încă unul dintre greii Cabinetului, Ioan Rus, de la
    Transporturi, a trebuit să demisioneze după nişte declaraţii, de nereprodus, la
    adresa românilor din străinătate, ce par să fi devenit marota unora dintre
    liderii PSD. Iar acum o săptămână, depunerea moţiunii fusese eclipsată de
    anunţul DNA că primul ministru e urmărit penal pentru fapte de corupţie -fals în înscrisuri, complicitate la evaziune
    fiscală, spălare de bani, conflict de interese – pe care Ponta le-ar fi comis
    atât înainte, cât şi după ce-a devenit şef de Guvern. El a devenit, astfel, cel
    dintâi premier al României post-comuniste învinuit penal în timp ce-şi exercită
    mandatul. Condiţie care, speculează presa, ar putea afecta chiar şi
    fidelitatea, până acum ireproşabilă, a partenerilor de coaliţie.

  • Jurnal românesc – 12.06.2015

    Jurnal românesc – 12.06.2015

    Ministrul român al
    Transporturilor, social-democratul Ioan Rus a demisionat din funcţie în urma
    declaraţiilor jignitoare pe care le-a făcut, miercuri seara, în timpul unei
    emisiuni televizate, la adresa românilor plecaţi la muncă în străinătate şi a
    familiilor acestora rămase în ţară. Demisia fusese solicitată de opoziţie şi de
    diaspora, care au calificat declaraţiile drept iresponsabile, arătând că Ioan Rus nu cunoaşte situaţia românilor din afara
    graniţelor şi nici nu se simte responsabil pentru plecarea lor. Ioan Rus a
    transmis un comunicat de presă în care şi-a cerut scuze, precizând că intenţia
    sa a fost doar de a semnala o situaţie gravă cu care se confruntă multe familii
    de români.




    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste
    hotare, Angel Tîlvăr, a discutat cu membrii comisiilor parlamentare reunite cu
    atribuţii în domeniu pe tema metodologiei privind organizarea procesului de
    desemnare a delegaţilor pentru primul Congres al românilor de pretutindeni. În cadrul
    discuţiilor, s-a insistat pe necesitatea elaborării unui mecanism prin care
    procesul de stabilire a participanţilor la eveniment să fie unul transparent şi
    lipsit de orice influenţă din partea factorilor politici. Propunerea de
    Metodologie va fi supusă dezbaterii publice, iar punctele de vedere venite din
    rândul comunităţilor româneşti din afara graniţelor vor fi cele care vor
    stabili textul final al documentului.




    Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, s-a întâlnit cu ambasadorul
    Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Paul Brummell, în
    cadrul discuţiilor apreciindu-se că în domeniul cooperării bilaterale cele două
    state au viziuni convergente privind priorităţile în dezvoltarea capacităţilor
    militare. În contextul desfăşurării exerciţiilor militare comune, ministrul
    Mircea Duşa a salutat prezenţa în România a contingentelor britanice. Paul
    Brummell a subliniat buna colaborare între armatele Marii Britanii şi României
    şi şi-a exprimat speranţa ca nivelul ridicat de cooperare militară să
    continue pe aceleaşi coordonate.




    Peste 31 de mii de permise de reşedinţă temporară au fost eliberate de
    România în ultimii trei ani, ţara noastră situându-se pe locul 21 în ierarhia
    ţărilor UE în ceea ce priveşte fenomenul migraţionist. Principalele motive de
    migrare în România au fost educaţia – circa 3.000 persoane în fiecare an,
    întregirea familiei – numărul a scăzut în ultimii ani sau angajarea în muncă -
    în scădere din cauza recesiunii economice. În perioada 2011 – 2013, cel mai
    mare număr de imigraţi în România a fost înregistrat în rândul cetăţenilor
    moldoveni, turci şi chinezi, însă a crescut în perioada amintită şi numărul
    cetăţenilor din Siria, Afganistan şi Irak.




    Peste 90 de specialişti s-au reunit la Bucureşti, la cel mai amplu festival
    dedicat internetului, comunicării, marketingului digital şi tehnologiilor
    aferente acestora, abordând domenii de interes maxim pentru companiile care se
    confruntă cu transformările radicale pe care le aduce internetul. Alături de
    aceştia – artişti cunoscuţi, actori şi comedianţi, cu misiunea de a anima
    atmosfera pentru cei peste 2.000 de participanţi din 14 ţări.

  • 11.06.2015 (mise à jour)

    11.06.2015 (mise à jour)

    Sommet- Le développement durable et l’agenda du développement post-2015, la conclusion et la modernisation des accords commerciaux bi et multilatéraux, la lutte contre la pauvreté et les changements climatiques ont dominé les pourparlers du Sommet UE – Communauté des États latino-américains et des Caraïbes. La Roumanie y a été représentée par son chef d’Etat, Klaus Iohannis. Le sommet a débouché sur l’adoption de deux déclarations communes- une politique et une autre de principes- qui jettent les bases politiques de ce partenariat interrégional. Par ailleurs, les participants au sommet ont également adopté un plan d’action pour la mise en place d’une Déclaration de principes qui prévoit des initiatives communes dans des domaines tels la recherche et les Technologies de l’Information, l’insertion sociale, le développement urbain et la migration. Le chef de l’Etat roumain s’est exprimé en faveur de la nécessité d’un changement et d’une actualisation des mécanismes de coopération interrégionale afin de maintenir viable et efficace la collaboration entre les deux continents.

    Démission- Le ministre roumain des Transports, le social- démocrate Ioan Rus a démissionné jeudi de ses fonctions. Sa démission, acceptée par le premier ministre, Victor Ponta, survient après les déclarations dénigrantes que Rus a faites mercredi soir sur une chaîne privée de télé à l’adresse des Roumains travaillant à l’étranger. Sa démission a été demandée par l’opposition et la diaspora qui ont qualifié les déclarations d’irresponsables. Par la suite, Ioan Rus s’est excusé dans un communiqué de presse en affirmant que son intention fut celle de signaler la situation grave des familles des ressortissants roumains.
    Visite- Le ministre roumain de l’Intérieur, Gabriel Oprea, a déclaré jeudi, lors d’une entrevue avec son homologue de Chisinau, Oleg Balan, que la République de Moldova était un partenaire privilégié de la Roumanie. La lutte contre la criminalité transfrontalière reste une priorité pour les deux ministères, a encore précisé Oprea, en affirmant que l’Académie roumaine de Police envisagerait de majorer le nombre de places allouées aux étudiants moldaves. Par ailleurs, le vice premier ministre roumain a tenu à assurer le ministre moldave des Affaires Intérieures du soutien que la Roumanie accorde au parcours européen de la République de Moldova. A son tour, Oleg Balan a affirmé que les autorités de Chisinau comptent sur le soutien du Ministère des Affaires intérieures de Bucarest dans le processus de réforme de la Police moldave.

    Sabre- L’équipe masculine de sabre de la Roumanie s’est qualifiée jeudi, dans les demi-finales du Championnat d’Europe d’escrime de Montreux, après avoir disposé de la Russie. Dans les demi-finales, la Roumanie affrontera l’Italie, championne européenne. L’autre demi-finale opposera l’Allemagne à la Hongrie. Le palmarès de la Roumanie aux Championnats d’Europe comporte deux médailles : une d’or décrochée par l’équipe féminine de sabre et l’autre de bronze remportée par Simona Popa à l’épreuve d’épée individuelle.

    Football – L’équipe nationale de football de Roumanie rencontrera samedi, à Belfast, la sélection de l’Irlande du Nord, dans un match préliminaire de l’Euro 2016. Le jeu est considéré comme une véritable finale du Groupe F, dont font aussi partie la Hongrie, la Finlande, la Grèce et les Iles Féroé. Après 4 victoires et un match nul, les Roumains ont accumulé 13 points et sont leaders du groupe. Ils sont suivis par l’Irlande du Nord, avec 12 points. La dernière participation de la Roumanie à une étape finale de l’Euro remonte à 2008.
    Météo- Les températures seront en légère hausse pour les prochaines 24 heures avec des maxima qui grimperont jusqu’au 34 degrés.

  • Die Europäische Union will weiterhin in Rumänien investieren

    Die Europäische Kommission ist an den Bau der Infrastruktur in den weniger entwickelten EU-Staaten, die unbedingt ihre Verkehrsinfrastruktur ausweiten müssen, interessiert. So die EU-Kommissarin für Regionalpolitik Corina Creţu am Mittwoch in Klausenburg (Rumänien). Das Transeuropäische Verkehrsnetz TEN-V sei eine Priorität der Kommission, fügte Corina Creţu hinzu, die zusammen mit dem rumänischen Verkehrsminister Ioan Rus eine Strecke der Autobahn Sebesch-Turda, ein Projekt, das Teil des TEN-V ist, besucht hat. Die 70 km lange Autobahn soll Hälfte des kommenden Jahres beendet werden und verbindet die Autobahn Transilvania (Landesmitte) mit dem Paneuropäischen Verkehrskorridor IV (Schwarzes Meer). Die Europäische Kommission wird für den Bau der ersten Strecke der Autobahn Sebesch-Turda rund 150 Millionen Euro zuteilen.




    Die EU-Kommissarin für Regionalpolitik Corina Creţu hat die rumänischen Behörden, die politischen Parteien und die ganze rumänische Gemeinschaft aufgefordert, den Verkehrsmasterplan zu unterstützen. Die Europäische Kommission wünsche sich Stabilität, so dass die gro‎ßen Projekte in diesem Sektor, die zu einer Entwicklung des Landes beitragen, umgesetzt werden können. Eine effizient und dauerhaft entwickelte Infrastruktur muss eine Priorität sein. Rumänien müsse sich in die bedeutendsten paneuropäischen Verkehrskorridore vernetzen, fügte Creţu hinzu. Sie sprach mit dem rumänischen Verkehrsminister Ioan Rus über das Operationelle Programm Gro‎ße Infrastruktur. Die Europäische Union hat Rumänien dafür im Zeitraum 2014-2020 9,5 Milliarden Euro zugeteilt. Finanziert werden sollen Projekte in Bereichen wie Vekehr, Umwelt und Energie. Das meiste Geld, das bedeutet 7,5 Miliarden Euro, werden für die Entwicklung der Verkehrsinfrastruktur gebraucht. Ioan Rus erklärte, Rumänien könne die Fonds abrufen, nachdem die Europäische Kommission den Verkehrsmasterplan Rumäniens billigt. Weiterhin sagte er, die “Transilvania”-Autobahn, die Braşov (Mitte des Landes) und Borş(Westen, an der Grenze mit Ungarn) verbindet, werde 2017 — 2018 finalisiert.




    Ein Teil der europäischen Fördermittel werde in die sieben rumänischen internationalen Flughäfen, sowie in die Erneuerung einigen Eisenbahnlinien investiert. Ioan Rus erklärte weiter, die rumänischen Behörden werden dem Bau der rapiden Strecke Bukarest-Jassy-Chişinău grö‎ßere Aufmerksamkeit schenken. Corina Creţu behauptete, der Verkehrsmasterplan Rumäniens werde von der Europäischen Kommission bis Ende Mai gebilligt.

  • Investiţii europene în România

    Comisia Europeană are interes în construirea infrastructurilor în statele membre mai puţin dezvoltate şi care au nevoie ”stringentă” de dezvoltarea infrastructurii rutiere, a declarat, miercuri, la Cluj, comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu.



    Reţeaua europeană principala de transport TEN-T are prioritate pentru Comisie, a spus oficialul de la Bruxelles, care a vizitat, miercuri, împreună cu ministrul român al transporturilor, Ioan Rus, un tronson al autostrăzii Sebeş-Turda, proiect care face parte din TEN-T. Aceasta ar urma să fie finalizată până la jumătatea anului viitor, va avea o lungime totală de 70 de km şi va asigura legătura dintre Autostrada Transilvania şi Culoarul IV european de transport care va duce la Marea Neagră. Pentru construcţia primului tronson al autostrăzii Sebeş-Turda, Comisia Europeană va aloca României aproximativ 150 de milioane de euro.



    Pe de altă parte, comisarul european pentru politici regionale a solicitat autorităţilor, forţelor politice şi societăţii româneşti să-şi asume Masterplanul naţional de transport, deoarece Comisia Europeană vrea să aibă garanţia stabilităţii, astfel încât proiectele majore în domeniu, care vor genera dezvoltarea ţării, să poată fi puse în practică. Infrastructura dezvoltată eficient şi durabil trebuie să fie o prioritate, dacă dorim să ne asigurăm că România este conectată la principalele coridoare de transport europene, a mai spus d-na Creţu. Ea a discutat cu ministrul Ioan Rus despre Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare.



    Pentru exerciţiul bugetar 2014-2020, UE a alocat României în cadrul acestui program 9,5 miliarde de euro, pentru finanţarea unor proiecte din domeniul transportului, mediului şi energiei. Cei mai mulţi bani, 7,5 miliarde de euro, vor fi destinaţi dezvoltării infrastructurii de transport.



    România va avea acces la aceste fonduri după aprobarea de către Comisia Europeană a Master Planului General de Transport al României, care este aproape finalizat, a spus Rus. El a mai anunţat că, în perioada 2017 — 2018, va fi finalizată şi autostrada “Transilvania”., care face legătura între Braşov şi Borş localitate de la graniţa cu Ungaria.



    De asemenea, o parte din fondurile europene vor fi investite în cele 7 aeroporturi româneşti, care au statutul de aeroport internaţional, precum şi în reabilitarea căilor ferate. Ioan Rus a mai afirmat că autorităţile romane vor acorda o atenţie deosebită căii ferate rapide Bucureşti – Iaşi — Chişinău.



    Comisarul european pentru Politici regionale a afirmat că Master Planul general de Transport al României va fi aprobat de Comisia Europeană până la finalul lunii mai.

  • România şi fondurile europene

    Comisia Europeană va contribui până în 2020 cu 6,8 miliarde de euro pentru proiectele de infrastructură cuprinse în Masterplanul de Transport al României, a anunţat, marţi, la Bucureşti, comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu, după discuţii cu ministrul de resort, Ioan Rus. Potrivit Dnei Creţu, Comisia Europeană este foarte interesată de Master Planul General de Transport al României, deoarece este un document strategic şi reprezintă o pre-condiţie pentru accesarea fondurilor UE pentru marile proiecte de transport în perioada 2014 — 2020.



    Corina Creţu: ”Din punctul nostru de vedere, al Comisiei, prioritatea numărul unu a Master planului este să asigure realizarea la timp în primul rând a proiectelor din cadrul reţelei principale TEN-T, reţeaua de transport transeuropeană”.



    În al doilea rând, a mai spus Cretu, Comisia se aşteaptă ca documentul să identifice proiectele cele mai importante pentru reţeaua TEN-T extinsă, proiecte care, la rândul lor, pot beneficia de finanţare europeană. Aceasta înseamnă că Master Planul-ul trebuie să implice proiectele cele mai importante din punct de vedere economic şi să se asigure că ele vor beneficia de susţinere financiară nu numai pentru realizare, ci şi pentru întreţinere, a explicat Creţu. Ea a subliniat că Masterplanul nu se referă doar la actuala perioada de finanţare, adică la următorii şapte ani, ci la dezvoltarea economică a României pentru următorii 15 – 20 de ani.



    Comisarul pentru politici regionale a mai spus că oficialii de la Bruxelles aşteaptă ca România să depună varianta finală a acestui document şi şi-a exprimat speranţa ca acesta să fie gata luna viitoare, astfel încât în mai să fie semnat Programul Operaţional Infrastructură Mare.



    La rândul său, ministrul transporturilor, Ioan Rus, a precizat că a fost elaborată lista de proiecte pe toate domeniile de transport, respectiv rutier, naval, feroviar, naval, aerian, cuprinse în Master Planul General de Transport. Potrivit acestuia, proiectele vor fi finanţate în proporţie de 25% cu bani europeni, 15% va fi cofinanţare de la bugetul de stat, iar diferenţa pina la 100% va fi asigurată din credite de la Banca Europeană de Investiţii şi BERD.



    În plus, a mai spus ministrul, a fost aprobată în Guvern o contribuţie suplimentară de şapte miliarde de euro astfel încât România să poată începe încă din 2015 un număr cât mai mare de proiecte. Rus a mai spus ca reprezentantii Ministerului vor avea discuţii tehnice. miercuri şi joi, la Bruxelles, cu oficiali ai CE pe marginea variantei finale a Master Planului de Transport al României şi a Strategiei de Implementare a proiectelor, documentul cheie care stabileşte prioritizarea proiectelor, etapizarea în timp şi structura surselor de finanţare pentru fiecare proiect în parte.

  • Planul general de transport al României

    Planul general de transport al României

    Pe de o parte, e vorba de modernizarea atât de necesară României europene. Pe de alta — crede ministrul Transporturilor, Ioan Rus — devine posibilă revenirea în ţară a numeroşi muncitori care au ales în număr mare, în ultimii ani, calea străinătăţii în speranţa unor câştiguri mai bune. Or, începerea lucrărilor din cadrul Master Planului i-ar putea determina să se întoarcă, asemenea, de pildă, portughezilor, care acum aproximativ 15 ani alegeau să revină acasă pentru a lucra în infrastructura naţională.



    Executivul de la Bucureşti a aprobat, miercuri, varianta finală a Planului General de Transport, strategic pentru România. Prin acest document, s-a stabilit un necesar total de finanţare de peste 45 de miliarde de euro până în 2030 pentru proiecte rutiere, feroviare, navale, aeriene şi multimodale.



    Ministrul Rus a detaliat principalii indicatori avuţi în vedere pentru modernizarea sectorului rutier: Pentru transport rutier: autostrăzi 1.300 Km, 13,7 miliarde de euro; drumuri expres — 1.825 km, 9,9 miliarde de euro; drumuri Transregio — 2.870 km, 1,6 miliarde de euro; drumuri TransEuro — 343 km, 190 de milioane de euro.”



    Pe lângă aceasta, mai sunt prevăzute, în sectorul feroviar, reabilitări şi electrificări de linii de cale ferată sau dezvoltarea de sectoare de cale ferată de mare viteză. În domeniul naval, se are în vedere construirea de căi navigabile şi modernizarea de porturi, investiţiile totale fiind estimate la aproape 4 miliarde de euro. Nici sectorul aerian nu va fi ocolit, investiţiile destinate acestuia urmând să fie de 1,3 miliarde de euro.



    Cu acest Master Plan General de Transport, Bucureştiul intră într-o nouă etapă şi adoptă o filosofie de realizare a investiţiilor în infrastructură, acordând prioritate acelor proiecte care corespund criteriilor de performanţă economică, de conectivitate şi de investiţii urmărite de Uniunea Europeană pe teritoriul României — spun autorităţile autohtone, nu o dată vehement criticate pentru inerţie, lentoare şi dezinteres.



    Schema financiară a Master Planului urmează să fie prezentată în şedinţele reunite ale Comisiilor de Transport din Parlament, înainte de trimiterea acestuia la Comisia Europeană, unde primele discuţii urmează să aibă loc între 9 şi 13 martie.



    Dacă va primi undă verde de la Bruxelles, Bucureştiul va putea, apoi, că facă demersuri pentru accesarea de fonduri structurale în cadrul Programului Operaţional Sectorial Infrastructură Mare.

  • Autostrăzile din România

    Cu doar 700 km de autostradă construiţi în ultimii 25 de ani, Romania se află pe ultimele locuri în rândul statelor din sud-estul Europei din punct de vedere al densităţii drumurilor. Or, fără investiţii în autostrăzi, ţara nu are cum să se dezvolte.



    Marţi, ministrul transporturilor, Ioan Rus, a prezentat priorităţile pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru perioada 2015-2016 şi Master Planul de Transport al României până în anul 2030. Documentul a fost lansat în toamna trecuta şi s-a aflat în dezbatere publică.Potrivit lui Rus, reţeaua autostrăzilor din România va fi extinsă cu 50 kilometri în acest an şi cu 200 de kilometri în 2016. El a precizat ca, în ultimii ani, nu lipsa banilor a fost principala cauză a slabei dezvoltări a infrastructurii rutiere, ci ineficienţa şi lipsa structurării proiectelor. Rus a anunţat trecerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în subordinea Ministerului Transporturilor, companie ce va avea şi un plan de management.



    Ministrul a explicat că investiţiile pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere vor fi asigurate din finanţări europene de 6 miliarde euro (incluzând cofinanţarea naţională), acciza la motorină, rovinietă, concesiuni şi parteneriate public-private (4 miliade euro) şi credite de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Mondială.



    Prin programele cu finanţare europeană, România are la dispoziţie 1 miliard euro pentru perioada de alocare 2007-2013 şi 5 miliade euro pentru intervalul 2014-2020. Comisia Europeană a decis să acopere din Fondul de Coeziune costurile de construcţie a tronsonului Cernavodă-Constanţa din Autostrada Soarelui, de aproape 306 milioane de euro.



    Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a propus semnarea unui acord politic, convenit pentru minimum zece ani, privind aplicarea Planului General de Transport al României, acord similar celui referitor la finanţarea apărării, semnat recent. Ponta a explicat că, în lipsa unui astfel de document, Master Planul nu ar avea şanse de reuşită, întrucât constructorii au nevoie de garanţii de finanţare pe termen lung. Victor Ponta: ”Acest Master Plan agreat şi cu respectarea condiţiilor puse de Comisia Europeană, mai are nevoie de un pas esenţial altfel va rămâne sub forma acestor planşe. Ca să avem un Master Plan de succes, trebuie ca, aşa cum am făcut azi şi am semnat toţi un acord naţional pe zece ani pentru finanţarea apărării, să avem un acord pe zece ani pentru acest Master Plan. Dacă nu îl avem, nu are rost să vă apucaţi de treabă”.



    Master Planul de Transport al României propune construirea până în 2030 a peste 700 de kilometri de autostradă şi a aproximativ 1.800 de kilometri de drumuri expres, proiecte evaluate la aproape 30 de miliarde de euro.