Uniunea
Europeană sprijină reforma sistemului de sănătate din România cu proiecte concrete. Astfel, în
perioada 2007 – 2013, au fost susţinute
peste 600 de proiecte, iar pentru perioada 2014-2020 sunt aprobate proiecte în
valoare totală de peste 320 milioane de euro. Au fost deja aprobate investiţii
în unităţile de primiri urgenţe, unde sunt estimate cheltuieli de peste 33 de
milioane de euro. Ministerul Sănătăţii îşi întăreşte capacitatea administrativă
într-un proiect de peste 12 milioane de euro, iar modulul practic 100 de inimi pentru 100 de
copii a primit o finanţare europeană în valoare de 4,7 milioane euro, pentru
formarea unei echipe de medici români, specializate în chirurgia pediatrică, pentru
a da doar câteva exemple. Aceşti bani sunt alocaţi prin Fondul Social European,
a cărui menire este să ajute societatea, iar sănătatea este un domeniu vital.
Dincolo de
fondurile absorbite direct de domeniul sănătăţii, există finanţări europene
venite şi din alte proiecte, după cum am aflat de la Ioana Ciocoiu, director în
cadrul Ministerului Fondurilor Europene: Valorile prognozate a fi absorbite
de domeniul sănătăţii pe programele operaţionale: la programul operaţional
competitivitate finanţăm două sectoare, cercetarea-dezvoltarea, care este o axă
prioritară foarte bine absorbită la momentul acesta, peste 80% din banii
alocaţi sunt deja în piaţă şi aici nu sunt alocări dedicate domeniului sănătăţii.
Dar sănătatea este menţionată în Strategia naţională de cercetare-dezvoltare,
ca domeniu prioritar. Şi cum Fondurile Europene, cel puţin în perioada
2014-2020, sunt orientate inteligent, au fost stabilite, la nivel naţional,
anumite domenii de competitivitate, considerate şi competitive, dar şi cu
potenţial de dezvoltare, potenţial SMART, către care să se ducă banii europeni
în mod special. Şi sănătatea a fost inclusă în Strategia de dezvoltare a
Cercetării – Dezvoltării 2014-2020, tocmai pentru ca investiţiile, inclusiv în
infrastructură, să fie accesate de Universităţile şi centrele de cercetare din
domeniu.
Menţionând
faptul că apelurile de proiecte trebuie să se dovedească susatenabile, adică să
includă perspectiva strategică post 2020, Ioana Ciocoiu, director în cadrul Ministerului
Fondurilor Europene, a adăugat: Sunt peste 36 de milioane de euro estimaţi
a fi absorbiţi într-un proiect implementat de Ministerul Sănătăţii, conform
nevoilor din sistem, în principiu, noi am prevăzut în programare-digitalizarea
înregistrărilor în domeniul sănătăţii, interoperabilitatea şi schimbul de date
şi continuarea extinderii serviciilor de telemedicină.
Tot de la Ioana
Ciocoiu am aflat că la toate aceste finanţări se adaugă bani incluşi în
programe regionale, precum un proiect care îşi propune crearea a trei spitale, pentru
care sunt estimate 150 de milioane de euro. La acest proiect, pregătirea
documentaţiei aferente este în curs de finalizare. Vorbim despre proiecte
majore, care vor fi aprobate direct de Comisie şi care sunt pregătite de
Ministerul Sănătăţii, împreună cu Banca Europeană de Investiţii. Deoarece
documentaţia este foarte laborioasă, se preconizează ca aplicaţia să poată fi
trimisă spre aprobare Comisiei Europene în decembrie 2018.