Radio România Internațional

Tag: Ioannis

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    NATO. Finlanda agiumsi adză s’hibă 31-lea membru al NATO tamam ninti a unei reuniuni di dauă dzăli a miniștrilor di externe ali NATO. Secretarlu general a Alianțălleei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, salută intrarea Finlandălleii tru NATO, spunânda: Va s’hibă ună dzuuă bună tră securitatea Finlandăllei, tră securitatea nordică și tră NATO tru ansamblu”.



    Finlanda și Suedia căftară anlu ţi tricu aderarea la NATO, la scurtu kito după ahurhita ali aputruseari arusească tru Ucraină și lă si deadi statutlu di călisiţ și anlu tricut. Tru kirolu anda Finlanda lo undă veardi di la tuț membrii NATO, aderarea ali Suedie fu amânată di Turchia. Stoltenberg și spusi nădia că Suedia va s’agiungă tru şcurtu kiro un membru cu tuti ndrepturli , idyea cum Finlanda. Tru kirolu ali andamasi a lor, aliațllii suntu aștiptaț să zburască ti polimlu inkisitu di Rusia contra ali Ucraină și s’aprobă un program di ndrupari multianual. Fuvirserli și provocările ditu sud, importanța investițiilor criscuti tru industria di apărare și parteneriatul criscut ali China cu Rusia suntu, tutunăoară, pi arada di lucru a dzuuăllei. Partenerlli NATO ditu zona Indo-Pacific și UE va s’llia parti la muabeţ ti consecințele globale a fuvirsearillei ali Rusie contra ali Ucraină.



    Debaturi.Comisia juridică a Camerăllei a Deputațlor ditu București ah8urheaşti diznău, adză debaturli ti năili alăxeri la Codul Penal, cari incrimineadză abuzul tru serviciu și neglijarea tru serviciu. Formularlu inițial avizat di Senat, cari pruvidea un plafon di aproximativ ţinţi ñilli di euro tră aestă infracțiune va s’hibă alăxitu. Coaliția di guvernământ avu muabeţ ti un plafon di 18 sute di euro, kiro tu cari libearalii și spusiră naetea ta s’bagă un di 12 sute di euro, reprezentânda dauă tiñii di cafi mesu minime. USR di opoziție lugurseaşti că plafonul tră infracțiunea menționată lipseaşti s’hibă anvăr;liga a valoarillei simboliţi, ase că s’hibă tiñisiti apofasili a Curtillei Constituționale.



    ANDAMUSEA. Ndrupămu Republica Moldova cu tut ţi putemu aţea turlie că aesta să s’veaglle di minduerli ali Rusiei ti s-u aspagă văsilia, fu mesajul comun dimandatu București di cancelarul german Olaf Scholtz și di prezidentulu Klaus Iohannis la ună andamasi trilaterală cu prezidentulu ali Republica Moldova, Maia Sandu. Oficialu moldovean spus că, tru contextul actual, văsilia a llei ari ananghi di agiutoru economic, ama şi di asistenţă tru cilăstăserli di anvărtuşeari a capacităţlor di apărare a văsiliillei. Cancelarlu Scholtz deadi asigurări că Germania ndrupaşti aderarea României la spațiul european fără sinuri, Schengen.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID — Numirul a cazurilor di Covid-19 tru România easti tru scădiare constantă ditu primuveară, ama tora ma nintiahuhri s’crească diznou. 9.339 di persoane fură confirmate cu Covid-19, gioi, tru România. Numirul total di infecții easti sum atelu ditu dzua di ma ninti, ama cu aproape 50% ma mare andicra di săptămâna tricută. Ma largu creaşti şi numirlu a aţiloru cari au ananghi di spitalizare: pisti 3.700 di persoane, ditu cari 253 suntu la tearapie intensivă. Tru spitale suntu aproapea 600 di cilimeañi cu Covid. Specialiștilli spun că varianta actuală a coronavirusului, Omicron, poate s’afirească protecția ţi u da emu vaccinare, emu tritearea pritu lăngoari, și faţi urminie ti imunizarea persoanelor ditu categoriile vulnearabile. Vaccinurile anti-Covid adaptate tră varianta Omicron lipseaşti s’hibă disponibile tru România ditu toamnă.



    Fonduri — Premierlu Nicolae Ciucă diclară că rata di absorbție a fondurilor europene di cătră România tru cadrul a exercițiului financiar 2014-2020 easti di 64,5%, un nivel idyealui acu aţelu ali Germanie și maş niheamă ma scădzut andicra di Franța, ama nintea a statelor membre ma veclli cata cum Belgia (59%) și Italia, Spania și Țările di Jos (cathi una cu puțăn pisti 56%). Uidisitu cu Ciucă, România ari amintată 22 di miliardi di euro ditu ateali 35 di miliardi cari îlli suntu ahărdziti tru perioada 2014-2020.



    Xerea – Xerea zñiipsi până tora 150.000 di ictări di agări tru 20 giudiţi diferite ditu România, spusi ministerul Agriculturăllei, pi baza rapoartelor di cafi dzua mutrinda catandisea a culturilor. Sistemele di irigații s’alumtă s’ţănă keptu, di itia a scădiarillei nivelu a apăllei ufilisită tră alimentarea stațiilor di irigare. Nai ma marea ahtari stație, ditu giudițul Brăila, tru sud-est, fu dănăsită di itia a dibitului scădzut a apăllei Dunării. Stația asigura apă tră 250.000 di ictări ditu regiune. Dibitlu di apă a arâului Prut, tru est, easti, tru scădiare, atri agiumtă pi un un nivel scădzut recordu. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, diclară că sectorul di creaștire a animalelor easti zñiipsitu și di xeri.



    Vizită — Prezidintulu ali Românie, Klaus Iohannis, lu aşteaptă viniri, la București, prezidintulu ali Republică Moldova, Maia Sandu, cu furñia a vizităllei a llei oficiale tru România, la acllimarea a șeflui a statului român. Easti prima andamasi bilatearală directă a aţiloru doi șefi di stat după ţi Republica Moldova (un stat ex-sovietic cu populație majoritară di limbă română) lo statutul di țară candidată la adirarea la UE. Uidisitu cu Administrației Prezidințiale, Klaus Iohannis năpoi va lu spună agiutorlu susta a Bucureștiului tra s’da silă a procesului di reformă tru Republica Moldova, anănghisitu ti integrarea europene. Tutunăoară, atelli doi oficiali va să zburască ti evoluțiile regionale tru contextul a polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucrainei cum și modalitățile di contracarare a efectelor negative a aluştui contra a Chișinăului. Va s’hibă zburăti și subiecte di interes central pe agenda bilatearală, catacum securitatea energetică a Republicii Moldova și cooperarea sectorială tru domenii clleaie — nica spuni Administrația Prezidințială.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    MEDALIA. Românlu David Popovici, 17 ani, easti doilu anutătoru ditu istorie cari agiumsi campion mondialu la probili di 200 și 1000 di meatri libiru ditu idyea ediție a unui campionat. Sportivlu surpă trei recorduri mondiale la juniori la Campionatele Mondiale di Nataţie, cari s’dizvărtescu Budapesta. România ari nica un reprezentantu tru competiție, Robert Glinţa, cari va s’antreacă viniri la proba di 50 di meatri pi păltări. Glinţa bitisi proba di 100 di meatri tamam pi poziţia a opta. Alță doi reprezentanță ali Românie, Angelica Muscalu și Constantin Popovici va s’concureadză tru proba di ahănduseri a competițillei adusă aminti ma ndzeană.



    VIZITĂ. Marcel Ciolacu, prezidentulu a Camerăllei a Deputaților ditu România faţi adză ună vizită Bruxelles tră muabeţ ofiţiale cu Roberta Metsola, prezidentulu a Parlamentului European și cu comisarlu tră lucru și ndrepturi suţiale, Nicholas Schmit. Oficialu român easti tutunăoară așteptat s’aibă muabeţ cu prezidintulu Camerei Diputaților cu Parlamentul belgian, cum și cu ministrul a lucărlui și Economiei ditu Belgia. Ciolacu va s’ţănă unu zboru tru arada ali andamasi ţi va u aibă cu lidirlli a Partidului Socialist European.



    ANDAMUSERI. Chiro di dauă dzăli, Bruxelles va s’ţănă summitul a lidirilor UE și ai Balcanilor ditu Ascăpitată, ună sesiune a Consiliului European și summitul euro. Pi agenda Consiliului European suntu dibaturli mutrinda ligăturli a blocului cu partenerii aprukeaţ ditu Europa, catandisea ditu Ucraina și căftărli di adirari ali Republică Moldova și Georgia. România easti reprezentată tru summitul lidirilor UE și tru Consiliul European di cătră prezidintulu a llei Klaus Iohannis, cari salută recomandarea a Comisiillei Europene tra s’da a Republicăllei Moldova și Ucraina statutul di candidate la UE. Comisia pricunuscu nădiili europene ale Georgiei, ama aestă văsilie nu tiñisi tuti condițiile tra s’aibă statutlu di v4silie candidată. Summitul euro cari va s’ţănă mâni va s’aibă tu arada di lucru catandisea economică a blocului și evoluțiile mutrinda uniunea bancară și piețele di capital.



    APOFASI. Coaliția di guvernământ ditu România a Agiumsi la un acord mutrinda un mecanism di compensari a păhadzloru la pompă tră combustibil. Aestu lucru lipseaşti dimăndat tu şcurtu kiro după sesiunea guvernamentală di adza și va s’intra tru practico di la 1 alunaru tră trei meşi. Mecanismul pripus di guvern va s’compenseadzăa cu ună sumă fixă ​​păhadzlli la pompă tru loc di un procent, iara compensația va s’hibă finanțată di la bugetul di stat și di la companiile ditu domeniu. Mecanismul va s’bagă bazele a unui act normativ pe cari guvernul va lu vulusească stămâna yinitoari.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    CARCIUNU. Embistimenilli ortodocși tru rit occidintal, greco-catoliţlli și catoliţllii ditu lumea tută, inclusiv ditu România, vasilie cu majoritate ortodoxă, yiurtusiră sâmbătă prima dzuuă di Cărciun. Sărbătoarea ti Crăciunu nă căliseaşti s’himu filotiñi, ca magi tru kirolu a Hristolui, să spunemu vreari și akicăseari andicra di tuţ aţelli anvărliga-a noastă și s’dămu doară nu maş cilimeañiloru, ci și a auşloru, lăndziţloru, singuratiţlli și nvirinaţloru”, spusi Patriarhul a Bisericăllei Ortodoxă Române, Daniel. Tu arada a lui, prezidintulu Klaus Iohannis pitricu și un mesaj ti di Cărciunu, tru cari adusi aminti ti spiritlu aliştei sărbătoari tu bitisita a unui altu an greu.Șeflu a statlui român lă ură a românilor s’nă hărsimu tru aestă sărbătoare, sumliniinda că diadunu putem s’triţemu di aestu greu kiro. Cărciunlu easti yiurtusitu priti liturghiseri relighioasi speţiale tru biseriţle și mănăstirurli ditu tută văsilia ama și pritu adiţ muşeati și measi mplini tru familie. Ritualiștilli veclli, cari sunt majoritari tru Rusia, Ucraina , Serbia și Georgia sărbăturisescu Cărciunlu tu 7 di yinaru.



    COVID-19. Tinţea dalgă a pandimiillei, cari easti nai ma greaua tru comparație cu a patra dalgă, easti aștiptată s’agiungă tru România tru ma pțănu di trei stămâni, spusi ministrul tră Interni a văsiliillei, Lucian Bodi. Arăspândirea variantăllei Omicron va s’hibă accelearată tru arada a lucrătorloru români ditu xinătati, cari va s’agiungă tru numir mare tru sărbătorile di iarnă. Numirlu a noilor infecții easti nică scădzut tru România, cu aproximativ 600 cazuri noi dim4ndati sâmbătă și 29 di dicesi asociate. Di tu ahurhita a pandimiillei aproapea 1,8 milioane di infecții cu Covid fură raportate tru România și 58 di ñilli di dicesi asociate. La scurtu kiro după autorizarea tru SUA a medicamentului anti-Covid, Paxlovid, ministrul a Sănătatillei ali Românie, Alexandru Rafila faţi gaereţ ta s’importă năulu medicament cât ma ayoñea posibil. Rafila ari ţănută unu şingiru di andamasi cu reprezentanții Pfizer, compania cari adară vaccinlu. Uidisitu cu aţeali ditu soni sondaje, medicamentul ñicureadză cu aproapea 90% riscul tru spitalizari și dices. SUA autoriză, tutunăoară, ună hapcă antivirală adrată tru Merck.



    OMICRON . Transportatorii aerieni OMICRON dit SUA fură greu agudiţ di infecțiile cu Covid-19 di itia a variantăllei Omicron, cari adusi ună ma mari incertitudini tru arada a călătorlor ti sărbătorli di Cărciun. Uidisitu cu Flightaware.com, un cirecu dit ateali cama di 4 ñilli di azboiuri anulate la nivel global suntu maş tru Statele Unite. S’agiumsi la aestă catandisi di itia a echipajelor di azboiur cari fură testate pozitiv și fură băgati tu izolare ta s’controleadza pandimia. SUA, ama și alte văsilii, nregistrara ună creaștiri a infecțiilor cu Covid-19 și, acă varianta Omicron easti ma puțăn severă andicra di Dilta, oamiñilli di știință suntu găilisiţ di numirlu tutu ma mari di infecții. Datili guvernamentale dit Marea Britanie dimăndară viniri un numiru record di pisti 122 di ñilli di infecții cu Covid la nivel național, marcânda a treia dzuuă tu cari numirlu di cazuri nă năstricu 100 di ñilli. Guvernul condus di Boris Johnson aleapsi s’amână făţeareama serti restricțiili, di itia că Omicron prezintă riscuri ma ñiţ andicra di varianta Dilta. Tutunăoară, Franța năstricu praglu di 94 di ñilli di noi infecții cu Covid, un recordu di la ahurhita a pandimiillei. Mandatili ti prusupidi tru aer liber s’bagă diznău tru practico tru Gărţia, Spania și Italia.



    TRUPE. Cama di 10 ñilli di militari ruși cari eara arădăpsiţ aproapea di sinurlu cu Ucraina s-turnară la cazărmi, dimanda agenția di presă Interfax, citânda izvuri ali armată arusească. Elli loară parti la manevri disvărtiti aproapea di Ucraina și, tutu aşi, tu Crimeea, ună regiune pi cari Rusia u arăchi tru 2014. Atea ditu soni acumulari militară rusă la sinurli cu Ucraina adusi găilipseari a liderlor ali Ucraină și occidentali că Moscova vahi ari planificată ună atacă. Rusia negă tuti stepsurli adăvgânda că ari ananghi di angajamente di partea a Occidentului, inclusiv di partea NATO, că alianța nu va s’tindă cătă sinurli a llei.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala