Tag: Ion Grigorescu

  • Christian Paraschiv din Franţa

    Christian Paraschiv din Franţa

    Artiştii plastici Christian Paraschiv și Ion Grigorescu, membri ai renumitului Grup Prolog, semnează o expoziţie deschisă la Galeria Romană din Bucureşti, intitulată ”La bienveillance”



  • ”La bienveillance” la Galeria Romană

    ”La bienveillance” la Galeria Romană

    Până pe 7 mai 2022, Galeria Romană, din Bucureşti, invită publicul la ”La bienveillance”, semnată de doi maeştri ai artelor plastice româneşti, Ion Grigorescu şi Christian Paraschiv, membri ai longevivului şi cunoscutului grup artistic «Prolog».



    La




    ”Spiritul produce o înclinaţie spre înţelegere, o indulgenţă spre fapta celuilalt. Capacitatea de a se arăta indulgent, cu grijă faţă de celălalt, fără a aștepta vreo recunoștinţă, totul în sens dezinteresat. « La bienveillance» este capacitatea de a avea încredere, de a inspira încredere, de a acorda dreptul la greșeală ! «La bienveillance » nu interzice nici discuţiile contradictorii nici enervarea. Ea stabilește regulile de expresie, comportamentul pasiv-agresiv,etc…”, scria Christian Paraschiv.



    ”Expoziţia preîntâmpină animozităţi știute, dintre artiști. Le opune neopunerea, să nu mai existe opoziţie, să nu se mai spună mereu nu”, ci da”, cu bunăvoinţă. Cum e mai bine, numai de bine (Demortuis nil nisi bene), cu bine, Si vis pacem para bellum, dar cei ce nu vor pacea prin război? cei prigoniţi pentru dreptate”, cărora nu li se face pace?”, a scris, la rândul său, Ion Grigorescu.



    Am discutat despre expoziţie şi artişti cu Sever Voinescu, Redactor șef «Dilema veche», un fin cunoscător al artiştilor şi al Grupului «Prolog».




  • Jurnal românesc – 02.12.2019

    Jurnal românesc – 02.12.2019

    Co-fondatoarea organizaţiei “Romanian Women in the UK”, Alina Balaţchi, a fost decorată de preşedintele Klaus Iohannis, cu Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria F – Promovarea Culturii, în semn de apreciere pentru serviciile pe care le-a adus României. Titlul i-a fost conferit prin ambasadorul ţării noastre în Marea Britanie, Dan Mihalache, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a României în Regatul Unit, dar şi a marcării a 30 de ani de la Revoluţie. Alina Balaţchi a fondat în 2016, alături de Veronica Costache, organizaţia non-profit “Romanian Women in the UK” cu scopul de a inspira, informa şi asista comunitatea românească din Regatul Unit. Românca a fost, de asemenea, nominalizată de primarului Londrei, Sadiq Khan, alături de alte 99 de femei care au influenţat schimbări în comunitatea din capitala britanică.



    Expoziţia “Cinema”, o amplă retrospectivă a operei lui Ion Grigorescu, este deschisă la Galeria Kiosk din Gent, în Belgia, în cadrul Festivalului Internaţional de Artă Europalia. Manifestarea reuneşte 118 lucrări semnate de artist, pictură, desen, fotografii și filme experimentale. Născut în 1945, Ion Grigorescu este considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai neoavangardei, personalitate de prim rang a artei plastice românești și europene. Opera sa, promovată de muzee precum Tate sau MoMA, cuprinde lucrări de pictură, desen, gravură, pictură bisericească, icoane, fotografie și artă video. Retrospectiva de la Gent, curatoriată de Magda Radu, poate fi vizitată până pe 2 februarie 2020 şi face parte din seria de 250 de evenimente pe care România le pune în scenă în calitate de ţară invitată de onoare a celei de-a 27-a ediţii a Europalia.



    13.530 de copii români s-au născut în Italia în 2018, potrivit raportului Istat privind natalitatea și fertilitatea, scrie site-ul gazetaromaneasca.com. În clasamentul cetăţeniei mamelor, româncele s-au plasat pe primul loc anul trecut, cu 17.668. Ele au fost urmate de marocance (11.774) și albaneze (8.791). Cifrele vin în contextul în care în Italia se nasc din ce în ce mai puţini copii: în 2018 au fost 439.747, cu peste 18.000 mai puțin decât în 2017 și cu aproape 140.000 mai puțini față de acum zece ani. Potrivit datelor publicate în ianuarie 2019 de Institutul Naţional de Statistică de la Roma, circa 1,2 milioane de români trăiesc în Italia.



    Expoziția “Hortus Deliciarum”, a artistei Victoria Zidaru, va fi deschisă pe 3 decembrie la Galeria Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția. Titlul este inspirat de muzica medievală a sfintei Hildegard din Bingen. Intenția artistei a fost acea de a se adresa sensibilității publicului prin recurgerea la participarea tuturor celor 5 simțuri. În acest sens, manifestarea cuprinde broderii pe pânză, instalații cu elemente din ierburi și mirodenii, proiecții video şi muzică. Victoria Zidaru a expus în cadrul unor importante evenimente colective din străinătate și se bucură de aprecieri din partea criticii de artă din mai multe țări europene. Expoziţia de la Veneţia va putea fi vizitată până pe 21 decembrie.



    O stradă din municipiul Panciova, în Serbia, va purta numele poetului român Ioan Flora, care şi-a petrecut o parte a vieţii în acest oraş. Ioan Flora s-a născut pe 20 decembrie la Satu-Nou. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, a lucrat ca profesor la Liceul Economic din Alibunar, iar apoi ca redactor la săptămânalul “Libertatea” şi la revista “Lumina din Pancevo”. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Asociaţiei Scriitorilor din Serbia. A colaborat cu o serie de publicaţii din fosta Republică Federală Germania, Polonia, Ungaria, Belgia, fosta Cehoslovacie, Turcia şi Suedia şi a fost recompensat cu numeroase premii internaţionale. S-a stins din viaţă pe 3 februarie 2005, la Bucureşti.



    Accademia di Romania din Roma organizează expoziția de artă vizuală “De la Est la Vest”, realizată de un grup de 43 de artiști români care expun 30 de lucrări de pictură, grafică, textile și 13 de scuptură, ceramică și instalații. Potrivit organizatorilor, conceptul expoziției presupune o atenție dedicată “perioadei de tranziție” în toată complexitatea ei, de la o etapă istorică la alta, și anexează o serie de întrebări și răspunsuri legate de identitate, loc, tradiții, schimbare şi transfer. Manifestarea, curatoriată de Magda Cârneci, are loc în colaborare cu filiala Oradea a Uniunii Artiştilor Plastici din România şi este deschisă publicului până pe 31 decembrie.

  • Freatic 3 la Institutul de Arhitectură

    Freatic 3 la Institutul de Arhitectură

    Pictorul şi
    academicianul Sorin Dumitrescu prezintă, în sala de expoziţii de la parterul
    Institutului de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, proiectul artistic
    intitulat FREATIC 3. După ce, în 2015, adusese în conştiinţa publicului arta sculptorului
    Paul Neagu, Sorin Dumitrescu atrage atenţia asupra necesităţii artei vizuale de
    a redescoperi, citez, nesfârşita şi inefabila zonă din care purcede taina
    limbajului artei. Sorin Dumitrescu observă că, odată descoperită această taină
    a limbajului artei, ea poate stârni vitalitatea reacţiei genuine din partea
    publicului iubitor de artă

    Am vrut să deschid această expoziţie într-un
    institut la fel de faimos şi de temerar, în acest proces de învăţământ, deoarece
    ridic o temă extrem de importantă. Învăţământul, după părerea mea, este
    orientat greşit, per ansamblu. Vorbesc de învăţământul filologic, artistic. Îndrăznesc
    să spun că şi arhitectura, din cauza faptului că accentuează în permanenţă
    partea ideologică estetică, care s-a dezvoltat monstruos. Fiind primit la Arhitectură,
    şi nu e prima dată, mă interesa să găsesc mediul universitar şi speram să vină.
    Nu erau stimulaţi să vină la aşa ceva. Paul Neagu este singurul artist din lume
    care foloseşte drept unealtă chiar unealta din care este făcută lumea: cratima.
    Până atunci făcuse alte lucruri, care au avut un succes enorm în Anglia. Odată
    cu cratima, el a scăzut periculos în a fi gustat de public, dar niciodată
    lepădat. De la el a rămas un ansamblu, Nouă staţiuni catalitice.


    Nouă codificări
    ale parabolei fiului risipitor obiectualizate prin cratima lui Paul Neagu, din
    care transpare, în opinia artistului Sorin Dumitrescu, acel vizual freatic
    specific marilor creatori de artă. FREATIC 3, expoziţia găzduită de către
    Institutul de Arhitectură din Capitală, este concepută în jurul distincţiei
    dintre două noţiuni. Cu detalii, Sorin Dumitrescu Am invitat câţiva
    artişti şi expoziţia mea ar fi putut să fie Sorin Dumitrescu şi invitaţii
    săi. Tema pe care o propun eu nu se abordează în facultate. Nici la
    Conservator, nici la Arte Plastice, nici la Arhitectură. Este vorba de diferenţa
    dintre idee şi gând. Fiindcă arta mare începe cu gândul. Acesta se numeşte vizualul
    freatic. Atenţie, nu are nicio legătură cu underground-ul, cu subteranul.
    Vizualul freatic se află la baza tuturor operelor care folosesc gândul.


    Ce este
    gândul? Este un entuziasm, pe când subteranul este un loc. Vizualul freatic nu
    are nicio legătură cu raţiunea. Gândul este cel care alimentează arta
    fiecăruia, apoi arta unor epoci întregi. Nichita Stănescu a numit această
    pătrundere a gândului tensiune semantică. Ce face acea tensiune semantică?
    Vrea să capete trup, fiindcă ea este fără formă. Este un entuziasm care vrea să
    capete formă, un entuziasm din afara lumii.



    Alături de Sorin Dumitrescu, la expoziţia eseu asupra
    vizualului mai participă, prin lucrările lor, artişti ca Horia Bernea, Florin
    Ciubotaru, Anastasia Dumitrescu, Paul Gherasim, Vasile Gorduz, Ion Grigorescu
    şi mulţi alţii. O unică prezenţă a vizualului freatic în lucrarea şi gândirea
    unui artist ajunge, de cele mai multe ori, unei vieţi întregi de creaţie
    continuă. O singură prezenţă publică a acestuia creează un ecou vizual imens,
    conchide Sorin Dumitrescu.