Radio România Internațional

Tag: Ion Nedelcu

  • Instituțiile UE continuă finanțarea misiunilor satelitare

    Instituțiile UE continuă finanțarea misiunilor satelitare

    În situația crizei economice
    generate de pandemie, este esențial ca bugetul alocat programelor și misiunilor
    spațiale să se mențină, fiindcă programele din prezent și cele viitoare ar
    putea preveni o serie întreagă de efecte negative.


    Nu doar
    schimbările climatice ale căror urmări dezastoase au putut fi observate în
    ultimii ani intră sub incidența monitorizării prin satelit a Planetei noastre,
    ci și multe alte rezultate generate în mod natural sau în urma intervenției
    umane. Explică Ion Nedelcu, membru al grupului Comisiei Europene care asigură
    managementul Programului Copernicus.

    Problemele bugetare au apărut la mai
    multe niveluri, însă trebuie să ținem cont că misiunile spațiale contribuie la
    înțelegerea, prevenirea, combaterea efectelor sau, mai scurt, la reziliență în
    legătură cu mai multe tipuri de fenomene din multe domenii de activitate. În
    afară de schimbările climatice, prevenirea și combaterea efectelor dezastrelor
    naturale și atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă, despre care
    vorbim la nivelul Organizației Națiunilor Unite, sunt deosebit de importante.
    Programele spațiale europene au în vedere aceste direcții și obiective
    strategice stabilite la nivel global și adoptate în diverse foruri, atât de
    Comisia Europeană, de organizații europene, dar și de organizații
    internaționale, cum ar fi Grupul de Observare a Pământului (GEO). Asigurarea
    sustenabilității acestor programe este esențială și este, de asemenea, crucial
    ca instituțiile europene să păstreze aceste programe spațiale ca parte din
    strategiile viitoare de dezvoltare.


    Instituțiile
    europene contribuie, alături de cele internaționale, la adoptarea celor mai
    bune măsuri și directive pentru implementarea activităților satelitare. În
    Agenda Digitală a Uniunii Europene, misiunea Destination Earth (DestinE)
    urmărește să dezvolte un model digital precis al Planetei noastre. Acest
    program va permite monitorizarea din spațiu a dinamicii planetare și
    armonizarea cu aceasta a activităților umane, având în vedere analiza rezultatelor,
    cu scopul unui viitor mai sigur pentru Pământ. De asemenea, ultimele tehnologii
    precum inteligența artificială vor lua parte la misiunile spațiale europene.


  • ESA și NASA, un parteneriat pentru viitor

    ESA și NASA, un parteneriat pentru viitor

    Un parteneriat pentru viitorul Planetei a fost oficializat pe 13 iulie,
    când directorul general al ESA, Josef Aschbacher, și administratorul NASA, Bill
    Nelson, au semnat o declarație de intenție. Acest pas important își propune să
    deschidă calea către un răspuns global la schimbările climatice, prin unirea
    eforturilor de observare a Pământului, cercetare și aplicații. Cele două
    instituții cu rol major în explorarea spațiului își propun să aducă la zi
    informațiile cruciale despre viitorul Pământului.



    Explică Ion Nedelcu, membru al grupului Comisiei Europene care
    asigură managementul programului Copernicus.

    Acordul semnat de ESA
    și NASA, care au o colaborare veche în domeniul spațial, nu face decât să
    eficientizeze acțiunile întreprinse la nivel global pentru prevenirea și
    combaterea efectelor schimbărilor climatice. ESA, prin programele pe care le
    derulează, de exemplu în cadrul Earth Explorers, al programelor de lansare de
    misiuni spațiale pentru a observa diferite tipuri de parametri ce
    caracterizează mediul terestru, atmosfera și mediul marin, iar NASA, prin
    acțiunile întreprinse în cadrul System Observatory, de exemplu, nu fac decât să
    asigure o complementaritate a acestor acțiuni, acțiuni care devin relevante și
    în cadrul acordului Space Planet Observatory, un acord între agenții spațiale,
    din care facem parte și noi, și care încearcă să asigure un efort susținut, cum
    spuneam, în dezvoltarea misiunilor necesare pentru observarea acestor parametri
    globali care ne ajută să înțelegem schimbările climatice.



    Nu este prima data când ESA și NASA își unesc forțele. Echipe de la ESA și
    NASA au lucrat împreună la campanii pe teren în Arctic pentru a-și valida
    misiunile CryoSat și ICESat. În plus, ESA și NASA
    definesc în prezent o nouă misiune gravitațională pentru a face lumină asupra
    proceselor esențiale ale sistemului Pământului, cum ar fi ciclul apei. De
    exemplu, va cântări apa în diferitele sale locuri, cum ar fi apele subterane,
    dar și cele ale oceanelor, pentru a înțelege distribuția și transportul masei
    de apă. Prin noul parteneriat strategic, ESA și NASA vor explora și dezvolta
    noi modalități de a lucra împreună, de a realiza o sinergie între activitățile
    lor, de a coordona activitățile în ceea ce privește interesele strategice,
    științifice și politice și vor identifica procesele pentru a lucra mai eficient
    și mai rapid în colaborarea care a fost reiterată la mijlocul acestei veri.


  • Sentinel-6 monitorizează schimbările climatice

    Sentinel-6 monitorizează schimbările climatice

    Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări pe care
    umanitatea trebuie să le înfrunte în prezent. Pentru abordarea acestei probleme
    majore, factorii de decizie nu numai că au nevoie de informații exacte și
    relevante despre lumea în care trăim, ci și de anticiparea cu privire la ceea
    ce s-ar putea întâmpla în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat. Prin
    urmare, Agenția Spațială Europeană desfășoară misiuni spațiale menite să facă
    observații amănunțite referitoare la maniera în care planeta noastră se
    schimbă.

    Ne oferă detalii Ion Nedelcu, membru al grupului Comisiei
    Europene care asigură managementul programului Copernicus:

    Studiile efectuate în
    legătură cu schimbările climatice sunt derulate în jurul monitorizării a ceea
    ce se cheamă variabile climatice esențiale. Au fost definite în diverse
    foruri – GCOS (Global Climate Observing System) este unul dintre cele mai
    cunoscute – care au stabilit că, din aproximativ cele 54 de variabile climatice
    care sunt relevante pentru acest tip de studii, aproximativ 60% pot fi
    monitorizate cu ajutorul sateliților.


    Misiunea
    Sentinel-6 reprezintă un pas important în desfășurarea programului Copernicus.
    Sateliții săi oferă cele mai importante informații cu privire la dinamica
    mărilor și a oceanelor, o dinamică concludentă pentru studierea schimbărilor
    climatice.

    Ion Nedelcu:
    Sentinel-6 este o misiune care este
    formată din doi sateliți ce vor contribui, prin observațiile efectuate, la
    monitorizarea nivelului mărilor și al oceanelor. Sentinel-6 continuă achiziția
    de date care a fost începută în 1992, cu Poseidon, și va contribui la
    actualizarea unor date de aproape 40 de ani cu privire la nivelul mărilor și al
    oceanelor. Sentinel-6 este un parteneriat complex între Comisia Europeană care
    derulează programul Copernicus, Agenția Spațială Europeană și NASA și
    beneficiază, de asemenea, de sprijinul Agenției Spațiale Franceze. În acest
    moment, deși furnizează deja date, misiunea – sau satelitul – trece prin
    operațiunile normale de verificare și validare în orbită, fiecare dintre
    partenerii pe care i-am menționat mai devreme având un rol precis în aceste
    activități. Toate aceste verificări s-au derulat cu succes, ele vizează
    inclusiv stabilitatea pe termen lung și nu au fost semnalate probleme majore.
    Satelitul a început deja să furnizeze date și ne așteptăm ca toate lucrurile să
    se desfășoare normal, că datele vor fi oferite, că vor ajunge la sol și că vor
    intra în posesia comunității științifice, care urmează să le exploateze tocmai
    pentru a ne da informații suplimentare despre aceste schimbări climatice care
    ne interesează pe toți.


    Cunoașterea detaliată a modului în care Pământul se comportă ca un sistem
    unitar este fundamentală. Asemenea pieselor unui puzzle complex, informațiile
    pe care cercetătorii le prelucrează în prezent provin în mare parte de la
    sateliții care orbitează planeta noastră.


  • Programul Copernicus al Agenției Spațiale Europene supraveghează traficul pe Dunăre

    Programul Copernicus al Agenției Spațiale Europene supraveghează traficul pe Dunăre

    Datorită experților Agenției Spațiale Europene, primele imagini disponibile
    de la sateliții Sentinel-1 și 2 ai programului Copernicus al Uniunii
    Europene au fost deja procesate și urmează a fi analizate în detaliu. Agenția Spațială Română, în colaborare cu Agenția Spațială Europenă, oferă
    autorităților locale aceste informații cu scopul de a monitoriza navigația și a
    gestiona traficul pe Dunăre.



    Navigarea pe marele
    fluviu european este de multe ori limitată de existența bancurilor de nisip sau
    a bancurilor de gheață din timpul iernilor foarte reci, aceste fenomene legate
    de condițiile meteorologice având un impact important în ceea ce privește
    siguranța navigației, precum și în ceea ce privește continuitatea și eficiența
    operațiunilor de transport pentru mărfuri și pentru pasageri. În vara anului
    2015, în cea mai mare parte a Europei s-au înregistrat valori maxime absolute
    peste 40°C, la fel și în mai multe zone din sudul României. În combinație cu
    reducerea semnificativă a precipitațiilor, acest lucru a determinat scăderea
    nivelului Dunării. Din cauza nivelului scăzut al apei, traseul de navigație s-a
    îngustat și s-au format cozi de nave la traversarea zonei.


    Programul
    Copernicus al Agenției Spațiale Europene are în vedere, încă din faza de
    concepere a sateliților, supravegherea anumitor zone terestre, fluviale și
    maritime, pentru asigurarea unui trafic optim.

    Ne oferă detalii Ion Nedelcu,
    director pentru Mediu și Securitate în cadrul Agenției Spațiale Române și
    membru al grupului Comisiei Europene care asigură managementul programului
    Copernicus:

    Sateliții Sentinel, dar și seria de sateliți
    de priorități tematice identificate de către experții acestui program, sunt
    instrumente care au fost dezvoltate pentru o primă fază a programului, iar cele
    mai noi astfel de instrumente caracterizează o nouă etapă de dezvoltare a
    Programului Copernicus, care are în vedere mai multe priorități care au fost
    identificate. Ne referim, cu aceasta, la realizarea unei monitorizări mai bune
    a mediului maritim și a celui terestru. Sunt priorități care provin, în
    general, din niște acțiuni politice care au fost stabilite ca prioritare atât
    la nivel european, cât și la nivel mondial.


    Datele de observare a Pământului s-au
    dovedit a fi foarte utile pentru monitorizarea continuă a traficului naval, în
    vederea evitării problemelor de navigație. Astfel de date pot îmbunătăți și mai
    mult funcționalitatea sistemelor de navigație deja existente, acuratețea și
    diseminarea informațiilor necesare navigației. Misiunea Copernicus Sentinel-1
    cuprinde o constelație de doi sateliți cu orbită polară, care funcționează pe
    timp de zi și de noapte și generează imagini radar, ceea ce permite înregistrarea
    de imagini indiferent de condițiile meteorologice. Prin urmare, această misiune
    este ideală pentru monitorizarea traficului naval.