Tag: Ionela Şufaru

  • Rumänische Jugendliche und ihre Probleme

    Rumänische Jugendliche und ihre Probleme

    Die Heranwachsenden zwischen 10 und 18 Jahren werden entweder als Kinder oder als junge Leute betrachtet — die Öffentlichkeit nimmt sie meistens nicht als getrennte Kategorie wahr. Dies besagt u.a. eine Studie mit dem Titel Die Situation der Heranwachsenden in Rumänien“, die unter der Schirmherrschaft der UNICEF vom Zentrum für Städtische und Regionale Soziologie (CURS) und vom Institut für Erziehungswissenschaften durchgeführt wurde. Die Untersuchung konzentrierte sich auf Heranwachsende zwischen 10 und 18 Jahren und zielte auf die kulturellen Trends, die Probleme und Anfälligkeiten der Teenies ab. Dazu die UNICEF-Vertreterin in Rumänien, Sandie Blanchet:



    Es gibt 3 Kategorien von anfälligen Teenagers in Rumänien: die Behinderten, die Heranwachsenden aus den Roma-Gemeinschaften und die Drogenkonsumenten. Die häufigsten Probleme sind der Schulabbruch (16% der Rroma-Kinder verlassen die Schule nach der 4. Klasse), die verfrühten oder ungewollten Schwangerschaften (2012 gab es in Rumänien 17.000 Mädchen unter 18 Jahren, die schwanger wurden), der Alkoholkonsum (42% der Heranwachsenden haben mindestens einmal Alkohol getrunken), das Rauchen (23% der Teenies haben mindestens einmal geraucht) und der Drogenkonsum (5,4% der Teenagers über 14 Jahren haben mindestens einmal Drogen genommen).“



    Die Prozentzahl der Heranwachsenden, die mindestens einmal Alkohol getrunken haben ist in der Tat hoch, aber es gibt Unterschiede zwischen Stadt und Land einerseits und zwischen Mädchen und Jungen andererseits. Die Soziologin Ionela Şufaru vom Zentrum für Städtische und Regionale Soziologie (CURS) stellt die Situation dar:



    Die Prozentzahl der Jungs ist doppelt gegenüber den Mädchen. In den ländlichen Regionen erklärten die Befragten eine doppellte Menge an konsumiertem Alkohol, im Vergleich zu den Städten. Was das Rauchen betrifft, so erklärten 23% der befragten Heranwachsenden, sie hätten mindestens einmal geraucht; das sind doppelt so viel Jungs im Vergleich zu Mädchen und um 10% mehr in den Städten als auf dem Lande. Zu den Drogen: Fast 4% der Befragten sagten, sie hätten zu einem gewissen Zeitpunkt irgendeine Droge genommen. In der Altersstufe 14-18 Jahre steigt diese Zahl aber bis auf 5,4%, und wenn wir die Kategorie 14-18 Jahre in den Städten betrachten, so werden 7,4% erreicht. Das Einstiegsalter für den Konsum von Alkohol und Rauschgiftmittel liegt bei den rumänischen Heranwachsenden bei 14 einhalb Jahren — das Einstiegsalter beim Drogenkonsum variiert aber zwischen 11 unsd 15 Jahren.“



    Einige Ursachen für ein solches Risikoverhalten sind das Verlassen der Familie im Alter von 14 Jahren, die aggressive Werbung für alkoholische Getränke und Zigaretten und der leichte Zugang der Teenies zu solchen Produkten. Das riskante Sexualverhalten ist eine weitere Kategorie, die in der Studie Situation der Heranwachsenden in Rumänien“ untersucht wird. Die Soziologin Ionela Şufaru:



    15% der befragten Teenager erklärten, sie hätten bereits ihr Sexualleben begonnen — die Prozentzahl der Jungs war zweimal höher als die der Mädchen, und es gab mehr sexuell aktive Teenies in den Städten als auf dem Lande. Die Mädchen sind in der Regel vorsichtiger und stabiler als die Jungs — sie haben meistens stabile Sexualparter und benutzen Kondome. Leider erklärten 16% der befragten Heranwachsenden, sie würden niemals Kondome benutzen. Den ersten Geschlechtsverkehr hätten sie mit 15-einhalb Jahren gehabt.“



    Neben der Feststellung der wichtigsten Anfälligkeiten der Teenager präsentierte die Studie auch mehrere Empfehlungen der UNICEF, damit die Rechte der Heranwachsenden besser geschützt werden und die Gesellschaft ihnen die Hilfe bietet, die sie benötigen. Die UNICEF-Vertreterin in Rumänien, Sandie Blanchet:



    Das Ausbildungssystem sollte den Teenagern die notwendigen Kenntnisse und das entsprechende Verhalten durch Hygienekurse vermitteln, die zum Schulprogramm gehören müssten. Die Schulen und die Gemeinden müssen die anfälligen Teenies unterstützen, damit sie ihre Ausbildung fortsetzen und abschlie‎ßen können. Das Gesundheitssystem sollte Fachleute ausbilden, die den Heranwachsenden zu einer sozialen Inklusion ohne Diskriminierung helfen. Die Teenies sollten au‎ßerdem mehr Sport treiben — dadurch wird die Anfälligkeit für ein Risikoverhalten reduziert. Diese Dienstleistungen sollten immer lokal, ganz nah an den jungen Leuten angeboten werden. Nicht zuletzt müssen die Eltern einen besseren Zugang zu Informationen haben, so da‎ß die Teenager sich zu Hause wohl fühlen.“



    Der Minister für Jugend und Sport, Nicolae Bănicioiu, hat die Probleme der rumänischen Heranwachsenden erkannt, und besteht auf bessere Informierung:



    Ein Gro‎ßteil unserer Aktivität im Teenagerbereich konzentriert sich auf die Prävention und die Bekämpfung des Konsums von Alkohol, Drogen und anderen verbotenen Substanzen. Neben den spezialisierten Nichtregierungsorganisationen nehmen wir uns auch vor, die Partnerschaft mit der Nationalen Agentur für Drogenbekämpfung fortzusetzen. Alle Aktionen des Ministeriums für Jugend und Sport — dazu gehören Ferienlager für Schüler und Studenten sowie die kulturellen und sportlichen Aktivitäten — wurden von Fachleuten von der Nationalen Agentur für Drogenbekämpfung begleitet, die Informations- und Präventionsaktionen durchgeführt haben. Wir fördern einen gesunden Lebensstil schon im jungen Schulalter, um gute Ergebnisse zu erzielen. Dazu gehört auch eine bessere Kommunikation mit den Teenagern.“



    Audiobeitrag hören:




  • Problemele tinerilor din România

    Problemele tinerilor din România

    Conform datelor statistice, în România sunt aproximativ două milioane de adolescenţi. Care este profilul lor psihologic şi ce aşteptări au se cunoaşte prea puţin. Ei sunt fie asimilaţi copiilor, fie tinerilor, nefiind percepuţi de public ca o categorie distinctă. Aceasta e una din concluziile studiului Situaţia adolescentului din România” realizat, sub egida UNICEF de către institutul de sondare a opiniei pubice CURS şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Axat pe categoria de vârstă cuprinsă între 10 şi 18 ani, cercetarea vizează preferinţele culturale ale adolescenţilor, dar mai ales problemele cu care se confruntă şi zonele de vulnerabilitate. Sandie Blanchet, reprezentata UNICEF în România, sintetitează rezultatele studiului.



    Există trei categorii de adolescenţi vulnerabili: cei cu dizabilităţi, cei provenind din comunităţile rome şi cei care consumă droguri. Cele mai des întâlnite probleme sunt abandonul şcolar (16% din copii romi nu urmează învăţământul gimnazial), sarcinile timpurii şi nedorite (doar anul trecut au fost 17.000 de fete mai mici de 18 ani care au rămas însărcinate), consumul de alcool (42% dintre adolescenţi au băut măcar o dată), fumatul (23% dintre ei au fumat măcar o dată) şi consumul de droguri (5,4% dintre adolescenţii de peste 14 ani s-au drogat măcar o dată).



    Procentul de adolescenţi care au consumat măcar o dată alcool este, într-adevăr, mare, dar există diferenţe între rural şi urban precum şi între fete şi băieţi. Sociologul Ionela Şufaru de la Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) ni le prezintă: Băieţii sunt într-un procent dublu faţă de fete. În mediul rural, cantitatea declarată a fi fost consumată este aproape dublă faţă de cea pe care au declarat-o cei de la oraş. În ceea ce priveşte consumul de tutun, avem 23% dintre adolescenţi care au spus că au fumat cel puţin o dată în viaţă, un procent dublu de băieţi faţă de fete, cu 10% mai mult în urban decât în rural. Drogurile… Aproape 4% au spus că au experimentat la un moment dat un tip sau altul de droguri. Însă la categoria de 14-18 ani, acest procent ajunge la 5,4%, iar dacă ne uităm doar în mediul urban la acest segment de vârstă, atunci ajungem la 7,4%. În ceea ce priveşte vârsta de iniţiere în astfel de comportamente, pentru adolescenţi în general, ea se plasează în jurul vârstei de 14 ani şi jumătate. Pentru consumatorii de droguri, momentul iniţierii variază între 11 şi 15 ani.



    O parte din cauzele acestor comportamente riscante sunt îndepărtarea de familie după 14 ani, expunerea la publicitatea agresivă a companiilor de băuturi alcoolice şi ţigări şi accesul facil al tinerilor la aceste produse. Comportamentul sexual riscant este o altă categorie luată în calcul de realizatorii studiului Situaţia adolescenţilor din România.” Ionela Şufaru: 15% dintre adolescenţii intervievaţi au declarat că şi-au început viaţa sexuală, băieţii într-un procent dublu faţă de fete, mai mulţi fiind cei de la oraş decât cei de la ţară. Fetele sunt mai precaute şi mai stabile decât băieţii, mai multe decât băieţii foloseau prezervativul cu partenerul stabil. Din păcate, 16% dintre adolescenţii intervievaţi au declarat că nu utilizează niciodată prezervativul. Vârsta la care au avut prima relaţie sexuală, conform declaraţiilor lor, se plasează la 15 ani şi jumătate.



    Pe lângă identificarea principalelor puncte vulnerabile ale adolescenţilor, scopul studiului a fost şi transmiterea unor recomandări din partea UNICEF pentru ca drepturile adolescenţilor să fie cât mai bine protejate, iar comunitatea să le ofere ajutorul de care au nevoie. Sandie Blanchet, reprezentata UNICEF în România: Sistemul de învăţământ ar trebui să ofere adolescenţilor cunoştinţe necesare şi să le formeze abilităţi prin cursuri de educaţie sanitară care ar trebui incluse în programele şcolare. Copiii vulnerabili ar trebui sprijiniţi atât de către şcoli, cât şi de către comunităţi să-şi continue studiile. Sistemul de sănătate ar trebui să pregătească experţi care să-i ajute pe tineri să se adapteze fără discriminare. De asemenea, practicarea sportului reduce expunerea lor la comportamente riscante. Toate aceste servicii trebuie să fie oferite la nivel local, aproape de tineri. Nu în ultimul rând, părinţii trebuie să aibă un acces mai bun la informaţii, astfel încât să le poată oferi adolescenţilor un mediu primitor şi plin de afecţiune acasă.



    Recunoscând gravitatea unora dintre problemele cu care se confruntă adolescenţii români, Nicolae Bănicioiu, ministrul Tineretului şi Sportului, accentuează nevoia informării: O mare parte din activitatea pe care o consacrăm în domeniul tineretului este prevenirea şi combaterea consumului de alcool, droguri şi substanţe interzise. De asemenea, pe lângă ong-urile de profil, evident că ne propunem să continuăm parteneriatul cu Agenţia Naţională Anti-Drog (ANA). Toate acţiunile MTS-ului de anul acesta şi mă refer la taberele studenţeşti, cele pentru elevi şi acţiunile vocaţionale, toate au avut parte de prezenţa specialiştilor ANA pentru a realiza activităţi de informare şi de prevenţie. De asemenea, este cunoscut efortul nostru de a promova un stil de viaţă sănătos în rândul şcolarilor, pentru că sunt la vârsta cea mai propice pentru a învăţa acest lucru.



    Pe lângă informare, şi o mai bună comunicare cu adolescenţii e, de asemenea, recomandabilă. În ciuda dificultăţilor inerente vârstei prin care trec, adolescenţii sunt dispuşi să comunice cu cei dispuşi, la rândul lor, să-i asculte fără prejudecăţi.