Radio România Internațional

Tag: Ionut Andrei

  • Tehnologizarea comunităţilor aflate la distanţe mari de mediul urban

    Tehnologizarea comunităţilor aflate la distanţe mari de mediul urban

    Europa
    trebuie să dispună de internet rapid şi ultrarapid, accesibil tuturor şi puţin
    costisitor. De aceea, Agenda digitală pentru Europa reprezintă unul dintre cei
    şapte piloni ai strategiei Europa 2020 care stabileşte obiective de creştere a
    Uniunii Europene până în 2020. Această Agendă digitală propune o mai bună
    exploatare a potenţialului tehnologiilor informaţiei şi comunicării, pentru a
    favoriza inovarea, creşterea economică şi progresul.


    Obiectivul este trasarea
    unui parcurs în scopul de a exploata la maximum potenţialul social şi economic
    al tehnologiilor informaţiei şi comunicării    . Chiar dacă internetul face parte
    din viaţa de zi cu zi a unui mare număr de cetăţeni europeni, unele categorii
    ale populaţiei sunt în continuare excluse din procesul de alfabetizare
    digitală    . Printre aceste categorii de populaţie se află şi populaţiile din
    România care trăiesc în comunităţile aflate la distanţe mari de mediul urban.


    Care sunt proiectele pe care le va iniţia ţara noastră în 2018 pentru
    tehnologizarea acestor comunităţi aflate la distanţe mari de mediul urban aflăm
    de la Ionuţ Andrei, secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii
    Informaţionale: Ministerul
    Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a demarat un proiect şi
    implementează în momentul de faţă un proiect intitulat Ro-net, care vizează
    construirea de reţele de internet de mare viteză în 783 de localităţi care la
    demararea proiectului nu beneficiau de conexiuni fixe la internet de mare
    viteză. În momentul de faţă avem 441 de localităţi care sunt finalizate din
    punct de vedere constructiv în vederea recepţiei. Din aceste 441 de localităţi
    care sunt finalizate, 302 localităţi au şi fost recepţionate, urmând ca până la
    finalul lunii august anul acesta să finalizăm implementarea acestui proiect şi
    să putem să furnizăm populaţiei din zonele rurale, vizate de acest proiect,
    internet de mare viteză.


  • Accesul la internet în bandă largă în România

    Accesul la internet în bandă largă în România

    Conexiunea de bandă largă este cea mai comună tehnologie pentru accesul la
    internet în Uniunea Europeană. În anul
    2016, 83% din gospodării au avut o conexiune de bandă fixă şi / sau mobilă în
    bandă largă. În ultimii ani, procentul gospodăriilor care se conectează la
    internet cu bandă largă aproape s-a dublat. La nivelul statelor membre ale
    Uniunii Europene, în anul 2016, cele mai mari ponderi ale gospodăriilor care au
    avut acces la internet au fost înregistrate în Luxemburg şi Tările de Jos. Cinci
    alte state membre au prezentat acţiuni ale gospodăriilor conectate de peste 90%
    – Danemarca si Suedia, Regatul Unit, Germania şi Finlanda. La celălalt capăt al
    scalei, cele mai mici proporţii au fost înregistrate în Bulgaria (64%) şi
    Grecia (69%), urmate de România şi Lituania (cu 72 de procente fiecare).



    Situaţia actuală din România ne este prezentată de Ionuţ Andrei, secretar
    de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale: Numărul
    total de conexiuni la internet în bandă largă, şi aici ne raportăm la raportul
    ANCOM pentru prima jumătate a anului 2017, a ajuns la 4,6 milioane de conexiuni
    la internet, acestea împărţindu-se între urban 3,3 milioane de conexiuni, ceea
    ce reprezintă cu 200 de mii de conexiuni mai mult decât în prima perioadă a
    anului 2016, iar pe mediul rural avem înregistrate 1,3 milioane de conexiuni,
    aici avem un număr similar cu cel înregistrat în prima jumătate a anului 2016.
    Ca şi rată de penetrare totală avem înregistrat un procent de 23,5 la sută, în
    prima jumătate a anului 2017, cu o uşoară creştere de 1,5% faţă de anul 2016.
    Pe urban creşterea ratei de penetrare a fost de 2,6% iar pe mediul rural doar
    cu 0,5%.