Radio România Internațional

Tag: Ionuţ Dumitru

  • Europäische Kommission veröffentlicht Landesbericht über Rumänien

    Europäische Kommission veröffentlicht Landesbericht über Rumänien

    Rumänien verzeichnet die niedrigste Arbeitslosenquote in den letzten Jahren und ein Wirtschaftswachstum über den EU-Durchschnitt. Dieses fußt aber besonders auf Konsum und Darlehen. Die sozialen Ungleichheiten bestehen weiterhin, während das Haushaltsdefizit die 3% vom BIP überschreiten könnte, so der jungste Landesbericht der Europäischen Union.



    Rumänien hat die niedrigste Arbeitslosenquote der letzten 20 Jahre erzielt. Es hat aber Probleme mit der Bereitschaft der Arbeitskraft und dem hohen Armutsrisiko. Hinzu kommen die öffentlichen Investitionen, die ineffizient sind. Die Chefin der Vertretung der Europäischen Kommission in Rumänien Angela Cristea dazu:




    “Rumänien hat eine Investitionsquote von fast 23% vom BIP. In der EU liegt sie bei 20%. Die Effizienz dieser Investitionen ist leider viel niedrigr in Rumänien als in anderen EU-Staaten. Meistens gibt man weniger aus, als zugeteilt wird und man baut noch weniger.




    Rumäniens Finanzminister Eugen Teodorovici erklärte, das Land erzielte gute wirtschaftliche Ergebnisse und erkennt, dass man vom Konsum zu den Investitionen übergehen muss. Eugen Teodorovici dazu:




    “Der Konsum stellt das Hauptelement des Wirtschaftswachstums dar und das muss obligatorisch in kurzer Zeit verändert werden. Die Art, in der die Strategie definiert ist, die Maßnahmen des Regierungsplans zeigen ganz klar, dass diese die Richtung ist.



    Der Finanzminister erklärte, man arbeite für die Anspornung der öffentlichen Investitionen durch die Erleichterung der Prozeduren, sowie durch einen freundlichen Rahmen für private Investitionen. Teodorovici meint, das Haushaltsdefizit werde die 3% nicht überschreiten, und versprach, in kurzer Zeit Maßnahmen vorzustellen, die dieses unter den 3% vom BIP beibehalten werde.



    Der Vorsitzende des Finanzrates Ionuţ Dumitru macht darauf aufmerksam, dass nicht nur die Ausgaben Druck auf das Haushaltsdefizit ausübe. Ionuţ Dumitru dazu:



    “Die Steuereinnahmen sind in Rumänien sehr niedrig, 2017 liegen sie bei 25,6% vom BIP wobei der EU-Durchschnitt von 40% ist. Wir sprechen also umsonst über europäische Infrastruktur, über europäische soziale Dienste. Die Differenz ist riesig. Bulgarien, unser Nachbarland, spricht von 29,5%. Wenn Rumänien Bulgariens Einnahmen hätte, könnten wir über Haushaltsüberschuss reden.



    Rumänien steht auf der Liste der europäischen Staaten, die sich nicht der Unausgewogenkeit stellen und einen günstigen Trend aufweisen. Die endgültigen Daten zeigen für 2017 einen Rekord des Wirtschaftswachstums in Rumänien von 7%, das Chinas Wirtschaftswachstum von 6,9% überschritten hat.

  • Ultima rectificare bugetară a anului

    Ultima rectificare bugetară a anului

    Guvernul de la
    Bucureşti a adoptat a doua rectificare bugetară pozitivă, cu încadrarea în
    deficitul bugetar de 2,96% din PIB şi având în vedere datele ce argumentează
    posibilitatea unei creşteri economice de 6,1% faţă de 5,6% cât s-a estimat la
    elaborarea primei rectificări. Astfel, PIB nominal estimat s-a majorat de la
    837,2 miliarde lei (180,8 miliarde euro) la 842,5 miliarde lei (181,9 miliarde
    euro). Rectificarea are loc la scurt timp după
    ce Eurostat a anunţat că     România a înregistrat în trimestrul al
    treilea al acestui an cel mai mare avans al PIB-ului dintre cele 28 de state
    membre ale UE, de 8,6%, comparativ cu perioada similară din 2016.

    Ministrul
    finanţelor, Ionuţ Mişa, afirmă că România este prima ţară din Europa în ceea ce
    priveşte dezvoltarea economică, şi acest fapt va permite încasări mai bune la
    buget şi finanţarea unor proiecte importante cum sunt construirea de autostrăzi
    şi de spitale regionale. El a amintit că autorităţile locale vor primi bani în
    plus. Ionuţ Mişa: S-au asigurat fonduri suplimentare la
    bugetele locale şi aici vorbim de plata sumelor prevăzute prin hotărâri
    judecătoreşti, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială
    stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de
    astat. De asemenea, pentru finanţarea sistemului de protecţie al copilului,
    pentru finanţarea învăţământului particular sau confesional acreditat sunt sume
    suplimentare, acordate şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale,
    Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Transporturilor, Ministerului
    Sănătăţii. Avem un plus de 281 milioane lei per sold, asigurându-se suplimentar
    287 milioane de lei în special pentru acţiunile şi programele de sănătate şi de
    asemenea pentru plata medicilor rezidenţi şi a personalului medical din
    structurile de primiri-urgenţe.

    Ionuţ Mişa a precizat că diminuări de
    fonduri au fost făcute la Ministerul pentru IMM-uri, la Cultură, Mediu,
    Dezvoltarea Regională, Fonduri Europene şi la Finanţe. Pe de altă parte,
    Executivul a aprobat unele măsuri de protecţie socială pentru salariaţii
    disponibilizaţi şi plăţi pentru ajutoare în agricultură destinate sectorului
    zootehnic. Sunt, totuşi, economişti care critică această rectificare.


    Evoluțiile bugetului de stat nu sunt fericite, afirmă
    Ionuț Dumitru, președinte al Consiliului Fiscal, organism independent
    însărcinat cu monitorizarea politicilor economice guvernamentale.     În
    opinia sa, colectarea veniturilor este sub
    așteptări, cheltuielile sociale au crescut, iar investițiile publice au fost
    ajustate masiv. Ionuţ Dumitru a reamintit că România are cea mai mică pondere a
    veniturilor bugetare din taxe și impozite, la nivel european, după Irlanda.

  • Un dolar tot mai puternic

    Un dolar tot mai puternic

    Dolarul american s-a apreciat puternic şi, după toate previziunile, va sfârşi prin a ajunge la aceeaşi paritate cu moneda europeană unică, cel mai probabil spre sfârşitul verii. Evoluţia are loc pe fondul politicii adoptate de Banca Centrală Europeană de a face masive achiziţii de obligaţiuni, cu scopul declarat de a obţine o relansare cât mai puternică a economiei Uniunii Europene. Care sunt implicaţiile pentru România, unde dolarul este cotat în funcţie de cursul faţă de euro de pe pieţele internaţionale? Explică Ionuţ Dumitru, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România: Dolarul nu cotează în mod direct pe piaţa noastră valutară, ci prin intermediul cursului euro-dolar, unde am avut o evoluţie foarte amplă în ultima perioadă, într-un context în care Europa are o politică de stimulare monetară prin injecţii masive de lichiditate. În acelaşi timp, în SUA se aşteaptă o creştere de dobânzi. Deci, pe de o parte, în Europa dobânzi mici şi chiar în scădere, în SUA dobânzi în creştere! Astea sunt aşteptările pieţei, ceea ce creează un dolar mai puternic versus euro! În acest context, avem implicaţii şi atunci când discutăm despre leu – dolar, iar implicaţiile în mediul economiei noastre sunt limitate într-un context în care legătura cu dolarul s-a pierdut destul de mult odată ce am intrat în UE. Pe partea de comerţ exterior, produsele denominate în dolari sunt în special din zona energetică, deci importuri de energie, iar la combustibili există o anumită conexiune şi cu dolarul prin intermediul petrolului pe care îl importăm. În esenţă, legătura economiei româneşti cu dolarul este destul de mică în comparaţie cu acum 10-15 ani şi se rezumă, aş spune, în special în zona de energie, combustibili. Şi aici sunt efecte deja pe care le vedem în preţurile la pompă la combustibili.”



    Ceea ce părea a fi o apreciere extraordinară a dolarului, este o depreciere destul de importantă a monedei euro, acest lucru sugerând că în prezent moneda europeană şi toate politicile europene în domeniul economic sunt într-un context destul de sensibil, apreciază, pe de altă parte, profesorul Radu Muşetescu, şeful catedrei de Relaţii Economice Internaţionale de la Academia de Studii Economice din Bucureşti: În ultimii ani părea că dolarul american este pe o pantă descendentă datorită tuturor provocărilor din Statele Unite, de la războaie până la alegeri şi blocajele dintre democraţi şi republicani, însă, paradoxal, alţii fac greşeli mai mari decât Statele Unite, de unde şi această reflectare într-o reapreciere şi o poziţie relativ bună a dolarului. De asemenea, un lucru foarte interesant în această economie globală este rolul jucat de China. Şi trebuie subliniat că toată creşterea economică chineză şi toate exporturile chineze trec, din percepţia mea, prin dolari. Altfel spus, dolarul american este o monedă mult mai internaţionalizată decât euro sau yenul.”



    Ce consecinţe ar putea avea egalitatea anticipată dintre euro şi dolarul american? Într-un interviu pentru Radio România, analistul Valentin Ionescu, fost ministru la sfârşitul anilor ’90, explică: În momentul în care euro va fi la aceeaşi paritate, şi deja s-a apropiat de acest nivel, atunci se va vedea competitivitatea între exporturile europene şi cele americane. Deci, se vede foarte clar în competiţia pe exporturi de bunuri şi servicii. Majoritatea firmelor americane, ca şi cele occidentale, însă, joacă şi îşi obţin banii pe pieţe externe, unde moneda principală este dolarul american, nu euro – asta este interesant. Deci, comerţul mondial se desfăşoară în proporţii de două treimi pe dolar, nu pe euro, şi majoritatea obţin venituri în dolari. Prin urmare, o întărire a dolarului pentru unii va fi un câştig, pentru alţii va fi o pierdere. Doi, din exporturi foarte greu mai poţi să mizezi în termeni de competitivitate pe costuri, cel puţin în relaţia bilaterală cu UE – Statele Unite. În niciun caz nu se poate miza pe asta.”



    Analistul economic Ionuţ Dumitru spune, însă, că este foarte dificil de prognozat în acest moment unde va ajunge cursul euro-dolar:



    Este greu de dat o prognoză într-un context în care evoluţia din ultimele două săptămâni cu greu a fost anticipată de cineva. Depinde foarte mult de aşteptările pieţei şi de cum vor gestiona cei de la Banca Federală Americană creşterile de dobânzi, când vor începe creşterile de dobânzi şi cum vor gestiona aşteptările pieţei. Sunt estimări care arată un euro – dolar la paritate în perioada următoare, ceea ce ar însemna practic un curs leu – dolar apropiat de cursul leu – euro, dar discutăm de aşteptări, de prognoze care au un anumit grad de incertitudine. Nimeni nu ştie unde se poate duce euro – dolarul în perioada următoare! Există premise să vedem un dolar mai puternic faţă de euro.”



    Ponderea exporturilor şi importurilor pe relaţia cu UE în comerţul exterior al României este de 70%, deci ponderea altor pieţe este limitată la undeva în jur de 30%, mai precizează Ionuţ Dumitru.

  • Jurnal românesc – 25.02.2015

    Jurnal românesc – 25.02.2015

    Preşedintele României, Klaus Iohannis se va întâlni, joi, la Berlin, cu omologul său german, Joachim Gauck şi cu cancelarul Angela Merkel. Etnic german din Sibiu, Iohannis va vizita în premiera Germania după alegerea sa, în noiembrie, ca şef al statului. Marţi şi miercuri, Klauss Iohannis a făcut prima sa vizită oficială de la preluarea mandatului în Rep.Moldova vecină. In discuţiile cu omologul său de la Chişinau, Nicolae Timofti, preşedintele român a reiterat susţinerea fermă a Bucureştiului pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.



    Grupul german Siemens a inaugurat, marţi, la Cluj-Napoca, un centru regional de cercetare-dezvoltare software, investiţie care se ridică la 4,5 milioane de euro. In prezent, aici lucrează 50 de angajati, efectivele urmând să ajungă, în 2 ani, la 210 persoane. Compania deţine patru fabrici în Româniai: trei în Sibiu şi una la Buziaş, care produc sisteme şi componente pentru automatizări şi aplicaţii industriale, alături de patru centre de cercetare-dezvoltare în domeniile IT şi energie, localizate în Bucureşti, Braşov şi Cluj-Napoca. La finalul anului fiscal 2014, Siemens a înregistrat in România o cifră de afaceri de 138 milioane euro si avea 1.680 de angajaţi.



    Comunitatea germană din România comemorează, în 2015, şapte decenii de la deportarea saşilor şi şvabilor în lagărele de muncă din fosta Uniune Sovietică. Episcopul Bisericii Evanghelice de confesiune augustană din România, Reinhart Guib, a amintit, marti, intr-o conferinta de presa, de iarna anului 1945, cand peste 75 de mii de etnici germani din ţara noastră au fost încărcaţi în vagoane de marfă şi duşi să lucreze în mine şi fabrici sovietice. Potrivit lui Guib, este cea mai neagră filă din istoria multiseculară a saşilor transilvăneni. Manifestări de comemorare a 70 de ani de la deportarea etnicilor germani au fost organizate in mai multe oraşe din România, cât şi în Germania şi Austria.



    Stimularea muncii şi nu a consumului ar trebui să fie una din priorităţile României, apreciază preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. El consideră că un prim pas necesar al relaxării fiscale ar fi reducerea CAS, urmată de scăderi ale Taxei pe Valoarea Adăugată şi accizelor. În opinia sa, doar reducerea TVA şi a accizelor, măsuri prevăzute în proiectul de Cod Fiscal, ar putea duce la un exces de cerere care să alimenteze, din nou, dezechilibre în economie. Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a declarat că Guvernul va discuta măsurile de relaxare fiscală prevăzute în proiectul noului Cod Fiscal, aflat în dezbatere publică pentru o lună, cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene.



    România va avea patru trasee de cicloturism şi un traseu de pescuit, puncte de atracţie ce vor fi inaugurate pe 1 martie, în zona Dunării, din judeţul Călăraşi, cu scopul de a promova ecoturismul prin intermediul unui proiect european în valoare de 415.000 lei. Proiectul intitulat Promovarea patrimoniului natural în zona Dunării Călărăşene prin Eco-turism este cofinanţat din Fondul European pentru Pescuit şi face parte din Programului Operaţional de Pescuit 2007- 2013. Amatorii de cicloturism vor putea admira peisajele unice ale zonei, vor putea vizita muzee, târguri ale producătorilor de artizanat, magazine de biciclete şi se vor putea caza în hoteluri sau zone de camping special amenajate pe traseu.

  • Estimations visant l’économie

    Par rapport au début de l’année 2013, lorsqu’ils estimaient en Roumanie une croissance économique de 1,6%, ce dernier temps les institutions financières internationales, le Gouvernement roumain et les analystes économiques ont révisé à la hausse ces estimations jusqu’à des valeurs allant de 2% à 2,5%.



    Le FMI, par exemple, a amélioré l’estimation pour cette année à 2% et pour l’année prochaine à 2,5% sur la toile de fond d’exportations accrues et d’une meilleure production agricole qu’en 2012. FMI anticipe que le déficit de compte courrant continue de diminuer jusqu’à 2 — 2,5% du PIB cette année et l’inflation diminuera à son tour et se situera dans l’intervalle ciblé par la Banque Nationale Roumaine (BNR) avant le fin de l’année. La chef de la mission du FMI en Roumanie, Andrea Schaechter, déclare que » en matière de politique fiscale, le Gouvernement roumain est résolu à réaliser une consolidation fiscale graduelle.




    En même temps que l’annonce du collectif budgétaire, le Gouvernement s’est proposé d’atteindre un déficit de 2,3% du PIB en liquide et de 2,4% en ESA (Système Européen des Comptes) cette année ainsi qu’un déficit structurel de tout au plus 1% du PIB jusqu’à 2015 », – a affirmé Andrea Schaechter en mentionnant que la politique fiscale sera appuyé par des réformes institutionnelles et des mesures capables de stimuler la planification à long terme, de développer la capacité administrative, d’accélérer l’absorption des fonds européens, de consolider l’administration et la gouvernance fiscale et d’assurer un meilleur contrôle des arriérés. Dans un rapport de septembre de ECONOMIST INTELLIGENCE UNIT on estime que l’économie roumaine enregistrera en 2013 une croissance de 2,5% ce qui »reflète la situation des la zone euro, la cadence de croissance allant s’accélérant entre 2014 et 2017 à un taux moyen annuel de 4%. » « Il n’y a pas de miracles en matière d’économie et rien ne peut remplacer une correcte combinaison de politiques économiques pour réaliser le développement soutenable d’un pays » – estime le gouverneur de la BNR, Mugur Isàrescu qui dit que cela doit être la cible pour notre pays dans les années à venir : « Je pense que l’objectif principal de la période suivante en Roumanie est une croissance économique équilibrée, soutenable et inclusive, comprenant par « inclusive » une croissance économique qui crée des emplois. »



    Pour obtenir une telle croissance économique, il faut résoudre prioritairement le déséquilibre majeur qui s’annonce pour les 10 à 20 années à venir entre le nombre des retraités et celui des contribuables au système de pensions de retraite — dit Mugur Isàrescu.



    Plus que cela, il faut éviter l’accélération de la croissance économique au delà du potentiel en périodes pré-électorales car une telle approche ne fait qu’accélérer le déclin consécutif aux élections. Il vaut mieux avoir une croissance de 4% par an qui dure 10-12 ans que 7% pendant , seulement, 2 ou 3 années apprécie le chef de la BNR, Mugur Isàrescu et il ajoute que, dans les circonstances actuelles, il faut mettre l’accent sur la stabilité économique et la mise en valeur des ressources intérieures. A son tour, le premier vice-gouverneur de la BNR, Florin Georgescu, dit que l’Etat doit remplir son rôle de réaliser une correcte combinaison de la politique économique de gérer de manière efficace les participations encore détenues dans l’économie et d’appuyer les actions des entrepreneurs par la diversifications des schémas d’aide d’Etat, pour ceci faire ayant besoin de ressources: «Pour assurer ces effets d’appui du secteur des investissements, l’Etat doit avoir à sa disposition un flux prédictible et consistent de ressources financières car, autrement, il est dépourvu de crédibilité. Ce flux prédictible et consistent de ressources financières ne peut être assuré que par une rigoureuse discipline fiscale de tous les contribuables, personnes physiques et morales, discipline fondée, à son tour, sur une législation fiscale et financière-comptable dont il faut éliminer les ambiguïtés et les brèches qui, malheureusement, existent encore, dans ce cadre juridique. »



    Le président du Conseil Fiscal, Ionut Dumitru, estime, lui aussi, qu’en dépit de l’amélioration de l’estimation de croissance économique en 2013 en Roumanie, ceci n’aura pas un reflet suffisant en une mesure correspondante de la hausse des revenus au budget : « Je ne pense pas que cela va se refléter dans les rentrées accrues au budget car une croissance économique générale en matière d’exportations qui n’engendrent pas des rentrées budgétaires importantes tout comme du côté des secteurs de l’agriculture qui , eux, non plus, n’ont pas une grande contribution aux revenus du budget. »



    Pour sa part, le vice-président de la Banque Européenne d’Investissements, Mihai Tànàsescu, dit que pour assurer la croissance économique, le point esseniel est l’absorption des fonds européens: « Nous disposons de la grande chance, une chance unique dont beaucoup de pays ne disposent pas, celle de pouvoir extraire plus d’argent européen, utiliser cet argent pas cher dans des investissements, tels , par exemple, celui de la Banque Européenne d’Investissements , pouvoir utiliser des ressources pour des projets d’envergure de sorte que, vraiment, la croissance économique puisse attendre le potentiel de la Roumanie, de 3-4%. Ceci est possible dans une intervalle de 2-3 ans. »



    Dans le rapport d’ECONOMIST INTELLIGENCE UINIT mentionné plus haut on dit que l’amélioration de l’absorption des fonds européens contribuera aux investissements dans l’infrastructure ce qui pourrait mener à une hausse du potentiel des exportations à long terme. La Roumanie a obtenu 22 milliards d’euros des fonds structurels du budget de l’Union Européenne pour le futur exercice budgétaire 2014-2020 vis-à-vis des 20 milliards d’euros stipulés dans l’actuel exercice financier. La Roumanie bénéficiera, encore, de fonds pour l’agriculture d’un montant de 17,5 milliards d’euros entre 2014 et 2020 à travers la PAC, une croissance substantielle par rapport aux 13,8 milliards d’euros de 2007-2013… (trad.: Costin Grigore)

  • Des prix qui changent en milieu d’année

    Des prix qui changent en milieu d’année


    Le mois de juillet n’apporte pas de bonnes nouvelles aux Roumains : dès le premier jour, plusieurs produits et services affichent des prix et tarifs plus élevés. Les tarifs réglementés du gaz augmentent de 8% pour les ménages et de 3% pour les entreprises. De l’avis des experts, cette majoration produira des effets sur toute la chaîne alimentaire ; d’ailleurs, les producteurs ont déjà annoncé de la viande et du lait plus chers, avec une majoration allant jusqu’à 15% jusqu’à la fin de l’année. Dans un souci d’atténuer en quelque sorte l’effet de cette hausse de prix, le gouvernement roumain a décidé de majorer de 50 lei, à partir de ce même 1er juillet, le salaire minimum garanti qui passe ainsi à 800 lei par mois.




    Une majoration dont bénéficieront environ 677.000 salariés du privé et du public mais qui arrivera-t-elle à calmer l’effet des autres majorations? Le vice-président de l’Association des analystes financiers et bancaires de Roumanie, Ionuţ Dumitru: “Je ne sais pas si on peut parler de calmer l’effet négatif sur le pouvoir d’achat par le biais de la majoration du salaire minimum ; en règle générale, les majorations salariales sont saines et ont des effets positifs seulement si elles reposent sur la productivité. Or, si on regarde l’évolution de la productivité de l’économie, je ne sais pas si la hausse du salaire minimum, qui entraînera sans aucun doute une hausse du salaire moyen, peut être justifiée par une productivité plus grande. Je ne sais donc pas si nous pouvons nous attendre à un effet positif sur le pouvoir d’achat.”




    Toujours à partir de ce 1er juillet, le point des amendes prévues dans le Code de la route passe de 75 à 80 lei, ce qui donnera des sanctions pécuniaires pour les chauffeurs entre 160 lei et 1.600 lei dans le cas des particuliers, et jusqu’à 8.000 lei dans le cas des personnes morales. A cela s’ajoute, dans plusieurs villes roumaines, les tarifs des services communaux d’eau et de canalisation qui seront plus chers de 4 à 10%. En revanche, les Roumains payeront moins pour les appels en roaming à l’intérieur de l’UE, conformément à la réglementation adoptée l’année dernière par le Parlement de Bruxelles.( trad. : Ileana Taroi)


  • Reaşezări de preţuri la mijloc de an

    Reaşezări de preţuri la mijloc de an

    Luna iulie nu aduce romanilor vesti bune: inca din prima zi, ei au putut constata o serie de scumpiri in lant. Preţul gazelor a fost majorat cu 8 procente pentru consumatorii casnici si cu 3% in industrie. Specialistii apreciaza ca majorarea tarifului gazelor se va repercuta asupra întregului lanţ alimentar. Producătorii au anunţat, deja, că primele produse care se vor scumpi sunt carnea şi laptele. Preturile lor, la raft, s-ar putea majora cu pana la 15%, pana la sfarsitul anului.



    Ca si cum ar dori sa atenueze efectul acestor scumpiri, guvernul Romaniei a majorat, cu 50 de lei, de la 1 iulie, salariul minim brut pe tara garantat, ridicand acest plafon la 800 de lei, lunar. O crestere de care vor beneficia peste 677.000 de salariaţi din sectorul privat precum si salariatii din sfera bugetara. Va atenua, insa, aceasta majorare efectul scumpirilor?



    Vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, Ionuţ Dumitru: “Nu ştiu dacă putem spune că poate fi contracarat efectul acesta negativ asupra puterii de cumpărare prin creşterea salariului minim brut, în condiţiile în care creşterile de salarii, în general, fie că vorbim de salariul minim sau salariul mediu, pot fi sănătoase, să zicem, şi cu efecte pozitive în economie numai dacă se bazează pe creştere de productivitate. Or, dacă ne uităm la evoluţia productivităţii din economie, nu ştiu dacă creşterea salariului minim, care, fără îndoială, va conduce la o creştere de salariu mediu în economie, poate fi justificată prin creştere de productivitate. Şi atunci, nu ştiu dacă putem să ne aşteptăm la un efect pozitiv asupra puterii de cumpărare.”



    O dată cu majorarea salariului minim brut pe economie creşte, proporţional, de la 1 iulie şi punctul amenzilor rutiere, de la 75 la 80 de lei. In noile conditii, amenzile pe care le pot primi şoferii vor fi cuprinse între 160 de lei şi 1.600 de lei, respectiv până la 8.000 de lei, pentru persoane juridice. Tot pe principiul “una calda-alta rece”, de la 1 iulie, în funcţie de deciziile fiecărei autorităţi locale, se majorează sumele plătite pentru apă şi canalizare, în mai multe oraşe din ţară, creşterile variind între 4 şi 10%. Scad, în schimb, tarifele pentru serviciile de roaming, in toate ţările Uniunii Europene, inclusiv in Romania, în conformitate cu noile reglementări adoptate, anul trecut, de către Parlamentul European.

  • Lecţia cipriotă

    Lecţia cipriotă

    Declanşată într-un sistem bancar mult supradimensionat faţa de nevoile economiei şi de nişte facilităţi care atrăseseră fonduri mai mult sau mai puţin curate din întreaga lume, criza cipriotă a avut un impact notabil asupra pieţelor financiare din Europa, în special prin prisma cursului valutar. Aprecierea a fost făcută de Dragoş Cabat, membru în consiliul director al Organizaţiei Analiştilor Financiari Certificaţi din România, potrivit căruia, în România impactul a fost unul indirect: ”Impactul asupra Uniunii Europene a fost în doi paşi: mai întâi, deprecierea monedei euro, care a fost pusă sub presiune atât de incertitudinile privind ce se mai întâmplă în Zona Euro, cât şi de faptul că nu se ştia care va fi soluţia finală adoptată. Odată cu adoptarea unei soluţii, am văzut că moneda unică şi-a revenit pe pieţe. Cu toate acestea, măsurile instituite în Cipru şi care pot fi oricând replicate şi în alte ţări din Zona Euro au lăsat o tensiune atât pe Cipru, cât şi pe moneda euro, moneda unică; ea, probabil, va continua să fie slabă faţă de dolarul american şi faţă de celelalte monede din lume. Pieţele din România sunt afectate, tot aşa, indirect, prin ceea ce înseamnă volatilitatea monedei unice şi prin faptul că leul este chiar mai volatil. Orice eveniment negativ în Zona Euro sau în Uniunea Europeană se resimte puternic prin cursul de schimb al leului faţă de euro, pentru că România este deja la marginea Uniunii Europene şi volatilitatea la noi este mai mare, în special atunci când vorbim de evenimente negative.”



    Ca si in Grecia, criza băncilor cipriote pare să fi luat pe nepregătite Zona euro, care a trebuit să ia decizii fără precedent, la capătul multor reuniuni de urgenţă, organizate sub presiunea timpului. Ciprul a reuşit la limită să evite intrarea în incapacitate de plată, convenind cu creditorii săi europeni – UE, Banca Centrală Europeană şi FMI – restructurarea a două dintre cele mai mari bănci ale sale, Bank of Cyprus şi Banca Populară sau Laiki. Ultima se va închide, iar activele sale netoxice vor fi transferate către Bank of Cyprus.



    În urma măsurilor luate, deţinătorii de depozite de la Bank of Cyprus vor pierde circa 40% din depozitele lor, care vor fi convertite imediat în acţiuni pentru a susţine recapitalizarea băncii. Încă 22,5% din depozite vor fi îngheţate în conturi nepurtătoare de dobândă până la finalizarea planului de restructurare, proces care se estimează că va dura câteva luni. În funcţie de necesităţi, se poate apela şi la aceste sume, care, de asemenea, ar putea fi transformate în acţiuni.



    Confruntate cu situaţia în care oamenii şi-ar putea retrage masiv sumele din conturi, autorităţile cipriote au restricţionat temporar sumele care pot fi ridicate. Retragerile în numerar au fost limitate la 300 de euro pe zi, transferurile peste graniţe la 5000 de euro lunar, iar decontarea cecurilor a fost interzisă. Este pentru prima dată în istoria zonei euro când un stat recurge la o măsură atât de dură, iar principiul după care se acţionează este interesul public general.



    Împrumutul de 10 miliarde de euro primit a ajutat Nicosia să evite falimentul, dar nu oferă toate soluţiile pentru creştere şi stabilitate economică, a avertizat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. E nevoie de repornirea economiei reale, simultan cu măsuri de atenuare a consecinţelor soaciale ale şocului economic, a subliniat Barroso.



    Soluţia drastică aleasă în Cipru este puţin probabilă în alte state europene, a apreciat, pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Fondului Monetar Internaţional, Jerry Rice. În opinia Fondului, cazul are particularităţile sale şi nu s-ar putea repeta într-o altă ţară a Uniunii Europene. Cât de plauzibilă este această ipoteză? Jurnalistul economic: Acum, depinde pe cine citim şi pe cine vrem să ascultăm. Ministrul de finanţe al Olandei, care conduce Eurogrupul, a spus destul de clar, chiar prea clar, că acest model este unul în probe în Cipru în acest moment şi dacă va fi unul de succes va fi modelul după care se va interveni şi în alte state. Am văzut declaraţiile preşedintelui francez, Francois Hollande, şi ale premierului spaniol Rahoi care au ţinut să sublinieze că nici vorbă de aşa ceva, nu este un model, este o singură încercare şi iată atât, nimic mai mult. Declaraţiile ministrului olandez au stârnit mare îngrijorare mai ales în Spania, o ţară care se simte cumva vizată.”



    Faptul că s-a găsit o soluţie pentru Cipru reprezintă un element pozitiv pentru întreaga Europă şi nu numai, consideră vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România, Ionuţ Dumitru: Stabilizarea situaţiei în Cipru şi găsirea unei soluţii e de natură să creeze efecte pozitive în pieţele financiare internaţionale în special la nivel european. Oricum, România în nici un caz nu a fost semnificativ afectată şi nici nu cred că va fi pe viitor.”



    După ce situaţia din Cipru pare să fi intrat pe calea unei rezolvări, pieţele au reacţionat pozitiv, moneda euro s-a apreciat faţa de dolar, iar bursele internaţionale au consemnat creşteri.