Sunt fabuloşi – afirmă
despre oamenii de ştiinţă din România profesorul francez Gérard Mourou. Cotat
drept unul dintre cei mai importanţi fizicieni contemporani, el e iniţiatorul
proiectului european ELI, al cărui pilon principal, ELI Nuclear Physics, se
construieşte la Institul de Fizică Nucleară de la Măgurele, lângă Bucureşti,
sub forma celui mai mare laser din lume.
În 2012, Comisia Europeană a aprobat
finanţarea cu 180 de milioane de euro a Laserului de la Măgurele, costurile
totale urmând să se ridice la 356 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că e
cel mai mare proiect ştiinţific din România. Complementar cu proiecte similare,
dar de mai mici dimensiuni, dezvoltate în Ungaria şi Cehia, ELI-NP va fi un
laborator european ce va investiga în detaliu probleme dintr-o gamă largă de
domenii ştiinţifice, de la fizica fundamentală la fizica nucleară şi de la
astrofizică la aplicaţii în ştiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii. Printre
aplicaţii mai figurează tratarea cancerului, identificarea substanţelor
radioactive şi testarea circuitelor electronice din sateliţi. Experţii spun că
aplicaţiile acestui proiect sunt utile şi în cazul deşeurilor radioactive
acumulate de-a lungul anilor şi oferă soluţii ce ar putea preveni dezastre
ecologice precum cel produs la centrala de la Fukushima, din Japonia, în 2011.
Directorul Institutului de Fizică
Nucleară, Nicolae Zamfir, spune că proiectul, ce trebuie finalizat peste trei
ani, este în grafic.Însuşi
profesorul Gérard Mourou a pledat pentru alegerea României ca gazdă a acestei
ambiţioase forme de cooperare ştiinţifică între statele membre ale Uniunii
Europene. Specialiştii spun că Institutul de la
Măgurele prezenta, deja, numeroase avantaje în competiţia pentru finanţarea şi
implementarea celui mai mare laser din lume.
Primul
laser pus aici în funcţiune datează din 1962. Cu cinci ani înainte de acest
eveniment, la Măgurele au fost puse în funcţiune primul reactor de cercetare şi
primul ciclotron (n.red. accelerator folosit în fizica nucleară pentru a
imprima energii foarte mari particulelor grele) din România. Producţia de
radioizotopi, unul dintre ţelurile ELI-NP, este o activitate pe care institutul
o desfăşoară încă din 1974. În acelaşi an, institutul era dotat cu un
accelerator în tandem şi un centru de procesare a deşeurilor radioactive.
În
2000, în colaborare cu alte ţări europene a fost deschis la Măgurele un centru
de iradiere cu scopuri multiple.El
însuşi fizician de profesie, preşedintele României, Klaus Iohannis, nu şi-a
ascuns încântarea faţă de laserul de la Măgurele şi a mărturisit că abia
aşteaptă să vină la inaugurarea prevăzută în 2018. Preşedintele mai crede că
acest proiect reprezintă şi un argument pentru cercetătorii plecaţi în
străinătate să revină în România.