Radio România Internațional

Tag: IRCC

  • Geldpolitik: Nationalbank hält am Jahreszinssatz von 7 % fest

    Geldpolitik: Nationalbank hält am Jahreszinssatz von 7 % fest





    Die jährliche Inflationsrate wird in Rumänien in den kommenden Monaten weiter nachhaltig sinken, schätzt die Nationalbank. Die Institution ist jedoch der Ansicht, dass Unsicherheiten und Risiken im Zusammenhang mit dem Krieg in der Ukraine bestehen bleiben; au‎ßerdem müsse eine nachhaltige Finanzpolitik in Rumänien darauf bedacht sein, die Reduzierung des Haushaltsdefizits mit Ma‎ßnahmen zur Unterstützung der Bevölkerung und der Wirtschaft in Einklang zu bringen. Die Zentralbank hat daher beschlossen, den Zinssatz bei 7 % pro Jahr zu belassen, damit die Kreditzinsen in den kommenden Monaten nicht weiter steigen.



    Von diesem Indikator hängen die sich im Umlauf befindende Geldmenge, der Wechselkurs der rumänischen Währung, die Marktzinsen und andere Hebel der Wirtschaftspolitik ab. Zum ersten Mal seit November 2021 hat der Vorstand der Nationalbank den Zinssatz unverändert belassen, bis dahin war er immer wieder angehoben worden. Der Finanzanalyst Adrian Codirlașu sagt, die Entscheidung sei vorhersehbar gewesen und werde keine wesentlichen Auswirkungen auf die Zinssätze der Handelsbanken haben:



    Es wurde praktisch keine geldpolitische Entscheidung getroffen, was von den Märkten weitgehend erwartet worden war. Daher sind die Auswirkungen auf die Entwicklung der Geldmarktzinsen äu‎ßerst begrenzt. Die Geldmarktzinsen befinden sich in einem Abwärtstrend, doch der ROBOR-Interbanken-Darlehensindex wird nicht unter 6 fallen. Daher könnten die eher langen Laufzeiten weiter sinken, sobald sich auch der Trend zur sinkenden Inflation bestätigt. Der Konsumkredit-Index (IRCC) ist in diesem Quartal auf seinem Höhepunkt. Ab dem nächsten Quartal wird es bereits einen leichten Rückgang geben, der Index wird von 5,98 vielleicht auf 5,93–5,94 sinken. Er wird in diesem Jahr also nicht wesentlich unter 6 fallen. Wahrscheinlich wird er im nächsten Jahr stärker fallen, wenn die Zentralbank wohl auch die erste Zinssenkung vornehmen wird.“



    Aktuellen Einschätzungen zufolge wird die jährliche Inflationsrate in den kommenden Monaten wahrscheinlich verstärkt sinken, jedoch bleiben gewisse Unsicherheiten und Risiken bestehen. Der Finanzexperte Adrian Codirlașu nennt im Folgenden die wichtigsten:



    Das Hauptrisiko bleibt der Krieg in der Ukraine, der in der gesamten Region oder sogar EU-weit noch für negative Überraschungen sorgen kann. Die OPEC+, d.h. die OPEC plus Russland, haben angekündigt, dass sie die geförderte Ölmenge reduzieren werden, um den Preis auf dem internationalen Markt zu erhöhen. Falls diese Rechnung aufgeht, wird das zur Inflation führen, was tatsächlich auch eine Erhöhung des Ölpreises bringen wird. Damit bleibt die Energie ein Faktor der Verwundbarkeit, aber auch die Unwägbarkeiten des Krieges tragen zur Verunsicherung bei.“



    Unsicherheiten und Risiken ergeben sich auch aus den Turbulenzen im Bankensektor der USA und der Schweiz, die sich negativ auf die Wirtschaft der Industrieländer und die Risikowahrnehmung in Mittel- und Osteuropa auswirken könnten, was wiederum die Finanzierungskosten in Mitleidenschaft ziehen würde.

  • Mpărmuturi tut ma scumpi

    Mpărmuturi tut ma scumpi

    Indiţile Robor la trei meşi andicra di cari sfaţi isapi custusearea mpărmuturilor di consum tru lei cu dobândă variabilă ș-duţi ninti creastirea, tru România, şi agiumsi la 8,11% tru an. Un nivel ma mari fu nregistrat la 1 di şcurtu 2010, respectiv 8,15%, simfunu cu BNR. Tru ahurhita aluştui an, aestu indiţi eara 3% tru an. Aproapea giumitati ditu mpărmuturli tru lei date tru România suntu calculate tru aestu kiro andicra di indiţili Robor.



    Adrian Negrescu, analistu financiar, spuni că mulţă români suntu tru catandisea tra s’păltească rate cu 50% ică baş 80% ma mări andicra di anlu ţi tricu. Ună protă cearei easti triţearea la indicele di referinţă tră mpărmuturli a consumatorilor (IRCC), aşe că ratele să scadă tră ună perioadă di 1-2 ani, easti cu minduita Adrian Negrescu:


    “Tra s’treacă di la Robor la IRCC nu lipseaşti s’adari altuţiva că maş s’nedz la banca iu ai mpărmutlu şi s’dipuñi ună căftari, ună căftari cari s’ndreeadzi di arada tru 30 di dzăli. Easti ună căftari legală, pi cari bănţăli lipseaşti s’u aproaki tru nai şcurtu kiro. Cara ti dialihea banca nu aproaki şi ari posibilitatea s’nu ţă aproaki triţearea la IRCC, soluţia easti s’cafţă Centrul di Soluţionare a Litigiilor ditu Domeniul Bancar, CSALB, ună instituţie cari ti agiută practic fără păradz s’păzărăpseşţă cu banca aesti năi condiţii di mpărmutari.”



    Ună altă variantă easti refinanţarea mpărmuturlor, avănda tru isapi ofertili a bănţălor. Tră atelli cari armân fără loc di lucru goala cearei easti amânarea a ratilor tră nodi meşi, până va s’poată s’intră diznău pi lucru.


    Adrian Negrescu: “Ti aţea, tră aţelli aflaţ tru ună catandisi greauă, dimi fără posibilitatea tra ş-află un loc di lucru, falimentul personal ică darea tru plată sunt dauă alti soluţii, cari pot să-lli ascapă di fortuma a unlui mpărmutu pi cari numata pot tra ş-lu păltească.”



    Analistul financiar faţi timbihi că ahât kiro cât inflaţia va s’armănă pi un livelu analtu, tocurli va s’crească. El spune că easti di aştiptat ca Robor s’agiungă pi un procent di 9% tru perioada yinitoari. Creaștirea a toclui di politică monetară easti misura ti da di mănă neise pritu cari bănţăli ţentrali — dimi instituțiile tru borgea a curi cadi stabilitatea a păhadzloru – apeleadză cându vor s’ñicureadză inflația. Tra s’ñicureadză disponibilitatea di lichiditate tru piață, creaștirea a tocurloru discurajează creditarea nauă. Efectul s’duţi ama și cătă mpărmuturli veclli, pritu criştearea a tocurloru variabile. Cu cât banca centrală da a bănţălor comerciale mpărmuturi ma scumpe, cu ahât aestea va s’ahurhească s’bagă tru lucru, tru arada a loru, tocuri ma mări pe păzarea interbancară.


    La nivel european, ma multi bănţă ţentrale crescu tocurli, di itia a catandisillei economiţi globale. Europa s’ampuliseaşti nica cu pandimia di COVID-19, cari li “scurtcircuitat” şingirili di aprovizionari, diapoa, tru şcurtu vini polimlu ditu Ucraina ş-dupu elu sancțiunile băgati ali Rusie, cari zdrunţinară păzărli energhetiţi.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Credite tot mai scumpe

    Credite tot mai scumpe

    Indicele Robor la trei luni în funcţie de care se
    calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă își continuă creșterea, în România, şi a ajuns la
    8,11% pe an. Un nivel mai mare a fost înregistrat la 1 februarie 2010,
    respectiv 8,15%, conform BNR. La începutul acestui an, acest indice era 3% pe
    an. Aproape jumătate dintre creditele în lei acordate în România sunt calculate
    în prezent în funcţie de indicele Robor.


    Adrian Negrescu, analist
    financiar, spune că foarte mulţi români se află în situaţia de a plăti rate cu
    50% sau chiar 80% mai mari decât anul trecut. O primă soluţie este trecerea la
    indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), astfel încât
    ratele să scadă pentru o perioadă de 1-2 ani, este de părere
    Adrian Negrescu:

    Pentru a trece de la Robor la IRCC nu
    trebuie să faci altceva decât să mergi la banca unde ai creditul şi să depui o
    cerere, o cerere care se rezolvă de regulă în 30 de zile. Este o solicitare
    legală, pe care băncile ar trebui să o îndeplinească în cel mai scurt termen cu
    putinţă. Dacă într-adevăr banca refuză şi există posibilitatea să-ţi refuze
    trecerea la IRCC, soluţia este să apelezi la Centrul de Soluţionare a
    Litigiilor din Domeniul Bancar, CSALB, o instituţie care te ajută practic
    gratuit să negociezi cu banca aceste noi condiţii de creditare.


    O altă
    variantă este refinanţarea creditelor, ţinând cont de ofertele băncilor. Pentru
    cei care rămân fără loc de muncă singura soluţie este amânarea ratelor pentru cateva
    luni, până reuşesc să se reangajeze.

    Adrian Negrescu: De
    aceea, pentru cei aflaţi într-o situaţie dificilă, adică fără posibilitatea de
    a-şi găsi un loc de muncă, falimentul personal sau darea în plată sunt două
    alte soluţii, care îi pot face să scape de povara unui credit pe care nu mai
    pot să şi-l plătească.


    Analistul financiar atrage atenţia că atât
    timp cât inflaţia se va menţine la un nivel ridicat, dobânzile vor continua să crească. El spune că este de aşteptat ca Robor să atingă un procent de 9% în perioada următoare. Creșterea dobânzii de politică monetară este cea mai la îndemână măsură la care băncile centrale – adică instituțiile în sarcina cărora cade stabilitatea prețurilor – apelează când vor să reducă inflația. Pentru a reduce disponibilitatea de lichiditate în piață, creșterea dobânzilor descurajează creditarea nouă. Efectul se răsfrânge însă și asupra creditelor vechi, prin majorarea dobânzilor variabile. Cu cât banca centrală dă băncilor comerciale credite mai scumpe, cu atât acestea vor începe să aplice, la rândul lor, dobânzi mai ridicate pe piața interbancară.

    La nivel european, mai multe bănci centrale cresc dobânzile, din cauza situației economice globale. Europa se confruntă încă cu pandemia de COVID-19, care a scurtcircuitat lanțurile de aprovizionare, apoi, in februarie, a apărut războiul din Ucraina urmat de sancțiunile impuse Rusiei, care au zguduit piețele energetice.


  • Nouvel indice bancaire pour les crédits

    Nouvel indice bancaire pour les crédits

    La Banque nationale de Roumanie a publié, le 2 mai, un nouvel indice pour le calcul des mensualités des prêts en lei, qui était auparavant rapporté à l’indice ROBOR. Le nouvel indicateur a été introduit par l’ordonnance d’urgence 19/2019, qui modifie le décret d’urgence 114/2018, qui avait également introduit la taxe sur les actifs bancaires. L’indice de référence nouvellement introduit est calculé comme moyenne arithmétique des taux d’intérêt journalier des transactions interbancaires du dernier trimestre de 2018. Par exemple, en son premier jour, l’indice de référence trimestriel pour les crédits accordés aux consommateurs a été de 2,36%, moindre que l’indice ROBOR à trois mois, qui était de 3,22%. La Banque centrale de Roumanie rendra public ce nouvel indice quotidiennement, et aussi à la fin de chaque trimestre — soit la valeur mise à jour de l’indice de référence pour les prêts des consommateurs. Les représentants de la Banque nationale de Roumanie déclarent qu’ils ne peuvent pas faire de prédictions à l’endroit du nouvel indice. Son utilisation devrait rendre les crédits moins chers, mais tout dépend de l’inflation et de la manière dont le marché réagira, ajoutent les responsables de la Banque centrale. Le conseiller en stratégie Adrian Vasilescu explique :



    « Cet indicateur est variable, il va enregistrer les événements quotidiens comme un sismographe. Nous ne savons pas comment il sera — plus grand ou moindre, c’est à voir. La Banque nationale n’a pas l’initiative législative, donc elle n’est nullement intervenue dans ce nouveau système d’obtention et de remboursement des prêts. La Banque centrale a élaboré la formule de calcul, le gouvernement l’a fait sienne, elle figure sur le site de la Commission nationale pour la prospective et s’applique aux crédits accordés à partir de maintenant ou aux crédits refinancés. »



    Le représentant de la Banque nationale a expliqué pourquoi l’introduction de ce nouvel indice était nécessaire. Adrian Vasilescu :



    « Cette ordonnance s’applique comme suit : la formule du crédit a deux indicateurs. L’un est invariable, c’est la marge de la banque. Un crédit sur 30 ans reste inchangé, il reste fixe pour ce qui est de la marge de la banque, mais il doit avoir aussi un indicateur variable. C’est parce que la vie apporte de nouvelles conditions toutes les semaines, sinon tous les jours. Pour ceux qui ont déjà des prêts, et pour lesquels la restitution du crédit est en cours, rien ne change. L’Ordonnance 19 n’est pas rétroactive. »



    Un projet d’acte réglementaire qui vise l’application du nouvel indice bancaire suit son cours au parlement roumain.


    (Trad.: Ligia)