Tag: IRES

  • Tinerii şi alegerile

    Tinerii şi alegerile

    Înaintea maratonului electoral prin care va trece România în acest an, cu alegeri europarlamentare şi locale pe 9 iunie, prezidenţiale în septembrie şi legislative în decembrie, la Parlament a fost lansata iniţiativa ‘Tinerii Votează’ – menită să-i încurajeze pe tineri să voteze şi să promoveze o agendă de priorităţi a acestora. În cadrul evenimentului a fost lansat studiul integral ‘Tinerii din România în anul electoral 2024’. Printre provocările semnalate de cei intervieviaţi se află lipsa locurilor de muncă bine plătite, calitatea sistemului de educaţie, probleme legate de nivelul de trai. În ce priveşte încrederea în istituţii, mediul universitar se află pe primul loc, fiind creditat cu multă şi foarte multă încredere de 56% dintre tineri, urmat de Uniunea Europeană (51%), armată (50%), NATO (50%). Pe lista instituţiilor care se bucură de puţină încredere în rândul tinerilor sunt presa şi mai ales instituţiile politice: Preşedinţie, Guvern, Parlament, partide.

    Tinerii critică anumite aspecte ale funcţionării statului, cum ar fi predictibilitatea, echitatea, independenţa şi orientarea ţării atât către cetăţeni, mai relevă studiul. Iar lipsa de speranţă îi face pe doi din trei tineri să ia în considerare o migraţie temporară sau definitivă din România, 68 % dintre aceştia considerând că ţara merge într-o direcţie greşită. Principalele aspecte identificate de cei mai mulţi tineri ca fiind îngrijorătoare cu privire la situaţia lor în România sunt lipsa oportunităţilor pe piaţa muncii, calitatea slabă a educaţiei, viciile şi nivelul de trai. Previzibil, reţelele sociale sunt în topul surselor de informare ale tinerilor. Astfel, 4 din 10 tineri spun că se informează din surse precum Facebook, TikTok, Instagram, WhatsApp. Interesul tinerilor faţă de politică este unul scăzut.

    Alegerile prezidenţiale sunt considerate cele mai importante. Intenţia de participare la vot este una, declarativ, foarte ridicată, dar ea ar putea fi infirmată la urne. La alegerile parlamentare din 2020 au mers la vot puţin peste 25% dintre tinerii români, iar rata de participare cea mai crescută în rândul tinerilor, în ultimii 8 ani, a fost la alegerile europarlamentare din 2019, când au votat peste 40% dintre ei. Alegerea ‘răului cel mai mic’ este un aspect indicat de 4 din 10 respondenţi. ‘Tinerii Votează’ nu este iniţiativa unui om sau a unei persoane, ci proiectul unei generaţii, a subliniat Alexandru Manda, fondator ‘Tinerii Votează’ şi organizator al evenimentului.

    În opinia lui, concluzia principală ar fi aceea că unul din patru tineri români spune este indecis şi nu ştie pe cine va vota la alegerile de anul acesta. Probabil, cea mai mare problemă este că mulţi dintre tineri nu-şi văd viitorul aici, nu pentru că nu şi-ar dori, ci mai degrabă pentru că sistemul este construit astfel încât să nu răspundă nevoilor lor, crede sociologul Dan Jurcan, directorul de cercetare al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). Studiul IRES s-a derulat în luna martie, pe 800 de tineri respondenţi, cu o marjă de eroare de 3.5 %.

  • Wie sieht das Bild der rumänischen Wähler aus?

    Wie sieht das Bild der rumänischen Wähler aus?

    Die Ergebnisse des zweiten Wahlgangs bei den Präsidentschaftswahlen am Sonntag sind unerbittlich. Der amtierende Präsident Klaus Iohannis, unterstützt von der Nationalliberalen Partei, erhielt rund zwei Drittel der Stimmen, fast doppelt so viel wie die ehemalige sozialdemokratische Ministerpräsidentin Viorica Dancilă. In 30 Jahren postkommunistischer Demokratie ist es das schwächste Ergebnis eines linken Kandidaten im Wahlkampf. Ebenso ist die Wahlbeteiligung von weniger als der Hälfte der Wähler auf den Listen die niedrigste in der Stichwahl.



    Neben den wichtigen Statistiken hat sich das Rumänische Institut für Evaluierung und Strategie (IRES), ein unabhängiger Think Tank, der sich mit der Erforschung aktueller Themen im In- und Ausland beschäftigt, auch mit dem soziologischen Profil der Rumänen beschäftigt, die am Sonntag zur Wahl gingen. Die von IRES vorgelegten Daten zeigen ein perfektes Gleichgewicht von 50% zwischen männlichen und weiblichen Wählern im Falle von Iohannis, während Viorica Dancilă mehr Stimmen von Frauen als von Männern erhielt, nämlich 54% gegenüber 46%. In der Altersgruppe sind 49% derjenigen, die für Iohannis gestimmt haben, über 49 Jahre alt, die restlichen sind unter diesem Alter. 78% der Wähler von Viorica Dancilă sind über 45 Jahre alt. Was die Ausbildung betrifft, so haben die Wähler beider Kandidaten eine Sekundarausbildung: 55% im Falle von Iohannis und 56% im Falle von Dancilă. Im Gegenzug verfügen 34% der Wähler von Iohannis über eine Hochschulbildung, verglichen mit nur 17% im Falle von Dancilă.



    Es gibt eine grö‎ßere Diskrepanz in Bezug auf die Beschäftigung. Nur ein Drittel derjenigen, die für Iohannis gestimmt haben, gaben an, dass sie im Ruhestand, Hausfrauen oder arbeitslos sind. 50% der Wähler von Viorica Dancilă waren im Ruhestand, 32% waren Angestellte, 11% Hausfrauen oder Arbeitslose und 4% Freiberufler. Was den Wohnsitz betrifft, so waren 62% der Wähler von Iohannis Bürger und nur 38% aus dem ländlichen Raum. Das Verhältnis ist im Fall von Viorica Dancilă ausgeglichener: 52% waren aus Städten und 48% aus Dörfern.



    Was die geografische Verteilung betrifft, so besteht ein starkes Ungleichgewicht bei denjenigen, die für die sozialdemokratische Kandidatin gestimmt haben, der 53% der Stimmen in den südlichen Regionen von Oltenien und Muntenien, wo Dancilă herkommt, erhielt, gegenüber 44% bei Iohannis. Siebenbürgen im Zentrum bleibt die Hochburg des Präsidenten, der in seiner Heimat 37% der Stimmen erhielt, gegenüber 25% im Falle von Dancilă. In der östlichen Region Moldawiens ist die Situation ausgeglichener: 19% der Stimmen gingen an Iohannis und 22% an Dancilă.



    Nach Ansicht von Experten deuten alle diese Zahlen auf die Existenz mehrerer Rumäniens hin, gegliedert nach Alter, Bildung, Einkommen oder historischen Regionen. Trotz ihrer soziologischen Vielfalt stand die rumänische Diaspora für Präsident Iohannis, der von über 90% der fast eine Million Rumänen gewählt wurde, die am Sonntag im Ausland zur Wahl gingen.

  • Le vote des Roumains sous la loupe des sociologues

    Le vote des Roumains sous la loupe des sociologues

    Dimanche, lors du second tour du scrutin présidentiel le président sortant Klaus Iohannis, soutenu par le Parti national libéral (au gouvernement) a recensé deux tiers des suffrages, soit le double par rapport à son adversaire, l’ex première ministre, la sociale-démocrate Viorica Dancila. Sur les trois décennies de démocratie post-communiste, c’est le score électoral le plus faible enregistré par un candidat de la gauche au second tour du scrutin présidentiel. Ce qui plus est, le taux de participation d’un peu plus de la moitié des électeurs inscrits sur les listes électorales est la plus faible de toutes les finales des présidentielles.

    Mais au-delà des statistiques, l’Institut roumain d’évaluation et de stratégie IRES, un « think tank » indépendant qui étudie des thèmes de l’actualité roumaine et internationale a réalisé un profile sociologique des Roumains qui se sont rendus aux urnes dimanche. Près de 6,5 millions de Roumains ont voté pour Klaus Iohannis alors que Viorica Dancila a receuilli les suffrages de plus de 3,3 millions d’électeurs. Les chiffres présentés par IRES illustrent un équilibre parfait entre hommes et femmes dans le cas des électeurs de Klaus Iohannis, alors que Viorica Dancila a obtenu plus de voix de la part des femmes, soit 54% par rapport à 46% hommes. Côté segments d’âge, les électeurs de M Iohannis sont répartis d’une manière équilibrée, près de la moitié (soit 49%) sont âgés de plus de 45 ans. Tel n’est pas le cas pour Viorica Dancila, où 78% des Roumains qui l’ont votée sont âgés de plus de 45 ans.

    Des différences significatives sont à retrouver au chapitre activité professionnelle. Un tiers des électeurs de Klaus Iohannis ont déclaré être à la retraite ou sans activité professionnelle, alors que dans le cas de Viorica Dancila 50% des électeurs sont à la retraité, 32% seulement sont salariés, 11% n’ont pas d’activité professionnelle et 4% sont freelance. Pour ce qui est du milieu où résident les Roumains ayant participé aux présidentielles de cet automne, sachez que 62% des électeurs de Klaus Iohannis habitent le milieu urbain et seulement 38% celui rural, alors que dans le cas de Viorica Dancila le rapport est plus équilibré (52% urbain à 48% rural). Dans le cas de la répartition par régions géographiques, on constate un fort déséquilibre dans le cas des électeurs de la candidate du PSD qui a obtenu 53% de ses voix dans le sud de la Roumanie, soit dans les régions d’Olténie et de Munténie, d’où Mme Dancila est d’ailleurs originaire. Dans ces régions M Iohannis a recueilli 44% de ses suffrages.

    Pourtant, la Transylvanie demeure un fief très fort pour le président qui est originaire de la ville de Sibiu. 37% de ses voix proviennent de cette région, alors que Viorica Dancila y a recensé seulement 25% des suffrages. Dans le cas de la Moldavie, région située dans l’est, la situation est un peu plus équilibrée. Iohannis y a recensé 19% de ses suffrages alors que Dancila a obtenu 22%. De l’avis des spécialistes, tous ces chiffres indiquent l’existence de plusieurs failles entre les différentes catégories sociales, en fonction de plusieurs éléments : âge, études, revenus ou régions historiques. Par contre, même si elle est tout aussi différente du point de vue sociologique, la diaspora roumaine a voté dans sa quasi-totalité pour le président Iohannis. Plus de 90% des près d’un million de Roumains qui se sont rendus aux urnes à l’extérieur du pays ont accordé leur voix à Klaus Iohannis.

  • Hörerpostsendung 26.3.2017

    Hörerpostsendung 26.3.2017

    Herzlich willkommen zur Hörerpostsendung von RRI. Ich hoffe, dass Sie die Sommerzeitumstellung gut überstanden haben und dass unsere Programme gut reinkommen auf den neuen Frequenzen.



    Vergangene Woche habe ich mir einen Briefstapel aushändigen lassen, folglich möchte ich heute mit einigen Zeilen beginnen, die wir über die alte Schneckenpost erhalten haben. Sandro Blatter ist in Uster im Kanton Zürich in der Schweiz zu Hause und schrieb uns in seinem Postbrief:



    Auf Ihrer englischen Webseite habe ich gesehen, dass für 2017 auch eine sehr schöne QSL-Kartenserie geplant ist.




    Vielen Dank für das Feedback, lieber Herr Blatter. Mit dem Wort geplant“ haben Sie leider Recht. Denn die QSL-Karten gibt es vorerst nur in virtueller Form, Geld für die Druckerei haben wir bis dato nicht bekommen. Mit der nächsten Budget-Zuweisung — voraussichtlich im Mai — ist zunächst das Drucken der Programmfalter mit den Sommerfrequenzen geplant, au‎ßerdem das Zuschicken der ausstehenden QSL-Karten für 2016. Ich möchte daher an die Briefeschreiber appellieren, die nicht alle QSL-Karten für vergangenes Jahr erhalten haben, uns eine kurze Zusammenfassung der ausstehenden Bestätigungen zu schicken. Angaben zum Programm brauchen wir nicht, es genügen Datum, Uhrzeit und Frequenz, wenn Sie diese auf den QSL-Karten stehen sehen möchten. Auch nur die Liste der gewünschten QSL-Karten reicht, allerdings erhalten Sie dann Blanko-Karten, die Sie dann selbst ausfüllen dürfen. Am besten wäre es, an Freunde mit Internet und E-Mail-Zugang zu appellieren, das ginge schneller und würde auch uns die Arbeit erleichtern.




    Aus der Schweiz geht es nun nach Deutschland. Mirko Raschke ist im sächsischen Niederfrohna zu Hause und schickte uns folgende Zeien:



    Liebes Team,



    heute war die Sendung fast in Stereoqualität zu hören.



    Sehr interessant waren auch wieder die touristischen Infos. Die schreibe ich mir immer auf und wenn ich mal nach Rumänien komme, wei‎ß ich, was ich alles sehen muss.



    Mit besten Grü‎ßen


    Mirko Raschke




    Vielen Dank und Gru‎ß zurück, lieber Herr Raschke. Die Tourismus-Rubriken Radiotour“ und Reiseland Rumänien“ sind auch auf unserer Homepage nachzulesen. Aber sicherlich ist Aufschreiben auch eine Methode, wenn man keinen Internetzugang hat.




    Auch Thomas Becker (der in Bonn zu Hause ist) hat keinen Internetzugang. Umso mehr schätzt er unsere Kurzwellensendungen:



    Sehr geehrte Damen und Herren,



    vielen Dank für Ihr schönes Radioprogramm aus Rumänien.



    Ich lerne immer dazu, heute fand ich die Geschichte über die Märzchen wunderbar. Da ich keinen Computer besitze, ist es sehr schön, Radio Rumänien International gut auf Kurzwelle zu empfangen. Danke für Ihr gutes Programm!




    Vielen Dank für das Feedback und herzliche Grü‎ße nach Bonn.




    Ulrich Wicke ist im hessischen Felsberg zu Hause und schickte uns ebenfalls ein paar knappe Zeilen per Post:



    Immer wieder interessant ist es, durch Eure Sendungen etwas über die rumänische Einstellung zur EU zu erfahren. In den deutschen Medien ist dafür kaum Platz. Sehr gut hat mir heute der Beitrag über die Sängerin Maria Răducanu gefallen.




    Heiner Finkhaus ist in Gescher im Münsterland zu Hause und ihn interessiert ebenfalls die Meinung der Rumänen zu diversen wichtigen Themen in der EU:



    Sie berichteten im Wochenspiegel kurz über die Entwicklung der EU nach dem Brexit. Welche Meinung haben die Rumänen zu dem Schritt Gro‎ßbritanniens, die EU zu verlassen?




    Vielen Dank für Ihre Zeilen, lieber Herr Finkhaus. Nach dem Referendum der Briten hat das rumänische Meinungsforschungsinstitut IRES vergangenen Sommer eine Umfrage zum Thema in Rumänien durchgeführt. Ein paar interessante Zahlen daraus: Obwohl nur etwa die Hälfte der Befragten den technischen Terminus Brexit kannte, haben 85% vom Vorhaben Gro‎ßbritanniens gehört, die EU zu verlassen. 62% der befragten Rumänen waren dabei der Meinung, dass man durchaus von einer Krise in der EU sprechen könne. Mehr als die Hälfte der Befragten glaubt, dass der Brexit negative Folgen haben werde. So etwa sind 53% der Auffassung, dass Gro‎ßbritannien nach dem Brexit relativ gut abschneiden werde und dass die meisten negativen Folgen die restliche EU zu spüren bekommen werde. Allerdings sind zwei Drittel der Befragten gleichzeitig der Meinung, dass der Brexit die Position Gro‎ßbritanniens als Weltmacht schwächen werde. Ebensoviele Rumänen äu‎ßerten auch die Befürchtung, dass weitere Staaten einen Austritt aus der EU beantragen könnten. 25% glauben sogar, dass eine Auflösung der EU in Zukunft möglich sei. Die Rumänen bleiben allerdings in ihrer Mehrheit Befürworter der EU. Auf die Frage nach dem Votum bei einem hypothetischen Referendum über die Zukunft Rumäniens in der EU sagten 77%, dass sie für den Verbleib in der EU stimmen würden, 14% würden dagegen stimmen, 6% würden sich ihrer Stimme enthalten und 2% bezeichneten sich als unentschlossen.




    Zum Schluss die Zeilen von Fritz Andorf (aus Meckenheim, NRW), die er uns vorletzte Woche per E-Mail schickte:



    In der Tourismusrubrik wurde der Dorftourismus behandelt, und ich glaube sehr, dass viele Touristen aus wohlhabenden Ländern gerade solche einfachen Unterkünfte mit Hausmannskost bevorzugen. Auch bei uns lieben gerade Familien mit Kindern den Agrotourismus, also Ferien auf dem Bauernhof.



    In der Sonntagsstra‎ße gab es gleich mehrere interessante Beiträge, so das Geschichtskapitel, in dem die Folgen des russischen Kriegsaustritts 1917 für Rumänien behandelt wurden. Der Friedensschluss vom 7.05.1918 hatte ja einige Gebietsabtretungen zur Folge, aber auch den Gewinn von Bessarabien. Welche Gebiete wurden denn abgetreten, und leben dort heute noch Rumänisch sprechende Menschen?


    Mit der Mülltrennung hapert es offenbar noch in Rumänien, da muss doch noch ein gewaltiges Umdenken bei den Rumänen hinsichtlich des Umweltschutzes einsetzen.



    Akademiker als Schafzüchter und Käsehersteller, und das offenbar erfolgreich. Eine Super-Idee, über die im Wirtschaftsmagazin berichtet wurde.



    Frauen sind offenbar in leitenden Stellungen oder als Unternehmerinnen in Rumänien erfolgreicher als in anderen Ländern, so auch in Deutschland. Bei uns musste in einigen Bereichen erst eine Frauenquote eingeführt werden, und bei Beförderungen im öffentlichen Dienst sollen bei gleicher Eignung Frauen bevorzugt werden. Sicher hat man solche Regelungen in Rumänien nicht nötig, oder?




    Vielen Dank für Ihr vielfaches Feedback, lieber Herr Andorf. Was die Geschehnisse im Ersten Weltkrieg anbelangt, so handelte es sich nur um vorübergehende Gebietsabtretungen, denn der Krieg endete nicht mit dem Frieden von Bukarest-Buftea. Nach dem endgültigen Ende des Kriegs konnte das junge Königreich Rumänien sein Gebiet sogar mehr als verdoppeln, denn nicht nur Bessarabien war ein Gewinn, sondern auch Siebenbürgen samt Marmarosch und Kreischgebiet, das Banat und die Bukowina vereinigten sich mit Rumänien, infolge des Zerfalls Österreich-Ungarns. Es blieb allerdings nicht dabei, denn infolge des Hitler-Stalin-Paktes musste Rumänien 1940 Bessarabien und die Nordbukowina an die Sowjetunion abtreten, in einem separaten Vertrag mit Bulgarien auch die Süddobrudscha an das südliche Nachbarland. Es stimmt aber auch, dass es in allen am heutigen Rumänien angrenzenden Staaten rumänischsprachige Gemeinschaften gibt, die entweder die Mehrheit bilden, wie in der heutigen Moldaurepublik, oder als mehr oder weniger anerkannte Minderheit ihr Dasein fristen. Die heutige Moldaurepublik besteht eigentlich nur aus dem mittleren Teil Bessarabiens, Südbessarabien und die Nordbukowina sind heute Teil der Ukraine und dort gibt es heute noch eine rumänischsprachige Bevölkerung, die einen unterschiedlichen Anteil an der Gesamtbevölkerung der jeweiligen Region ausmacht. Insgesamt leben rund eine Million Menschen rumänischer Zunge in der Ukraine, egal ob sie sich als Rumänen oder Moldauer bezeichnen. Im östlichen Ungarn leben heute etwa 10.000 Rumänen, in der Stadt Gyula (rum. Jula) gibt es ein rumänischsprachiges Gymnasium, die Gemeinschaft gibt auch eine Publikation heraus und im ungarischen Rundfunk gibt es eine rumänischsprachige Sendung im Rahmen der Minderheitenredaktion. In der Vojvodina leben 10-30.000 Rumänen, die offiziell als Minderheit anerkannt sind, sie verfügen ebenfalls über mehrere Publikationen und Rundfunksendungen. Keine zuverlässigen Zahlen gibt es hingegen für die Rumänen, die in Serbien und in Bulgarien leben, entweder im Timoktal oder entlang der Donau, denn diese werden als Walachen (serb. vlaški, bulg. vlasi) bezeichnet und gelten als rumänisch sprechende Serben bzw. Bulgaren, werden also offiziell nicht als ethnische Minderheit anerkannt. Die Zahlen schwanken daher von hundert Tausend bis zu einer halben Million Rumänen in diesen beiden Ländern.



    Für einen besseren Umweltschutz muss sich nicht nur die Mentalität ändern, Rumänien braucht einfach auch eine bessere Infrastruktur für Recycling. Vor allem in Plattenbausiedlungen ist es fast unvorstellbar, dass die Menschen den Müll ordentlich trennen, wenn es beispielsweise keine Container in unmittelbarer Nähe gibt. Denn ist es natürlich immer leichter, alles in den Müllschlucker zu werfen, statt in kilometerlanger Entfernung nach einem Container für Altpapier Ausschau zu halten. Bei mir im Hochhaus lassen alle Plastikbehälter und Flaschen neben dem Müllschlucker, die Putzfrau entsorgt sie dann getrennt — sagt sie zumindest. Und Altbatterien sind auch nicht leicht zu entsorgen, solange es nicht in jedem Supermarkt eine Sammelstelle gibt. Ich habe mich unlängst genau danach erkundigt — und ich müsste durch die halbe Stadt laufen, um ein paar alte Batterien loszuwerden. So leid es mir auch tut — sie werden in den Müllschlucker landen.



    Eine Frauenquote gibt es in Rumänien vorerst nicht, es gibt aber Bereiche, in denen gesellschaftlich, berufs- oder vielleicht auch berufungsbedingt mehr Frauen als Männer arbeiten. So etwa arbeite ich gelegentlich auch als Dolmetscher — in diesem Beruf sind eindeutig mehr Frauen als Männer präsent. Und auch in vielen Medienredaktionen sind oft mindestens soviele Frauen wie Männer an der Arbeit.




    Zeit für die Postliste. Postbriefe erhielten wir von Peter Möller, Heiner Finkhaus, Christoph Paustian, Hans Josef Pütz, Lukas Schuchert, Mirko Raschke, Hans-Peter Themann, Klaus Huber, Michael Willruth, Thomas Becker, Ulrich Wicke, Christoph Jestel (alle aus Deutschland) sowie von Paul Gager, Wolfgang Waldl und Gereon Fuhs (alle drei aus der österreichischen Hauptstadt Wien), Sandro Blatter (aus der Schweiz), Hannu Kiiski (Finnland) und Brian Webb (Neuseeland).



    E-Mails erhielten wir bis Freitagnachmittag von Josef Robl (aus Österreich) sowie von Gerhard Brüning, Burkhard Müller, Alexandru Bușneag, Karl-Heinz Grüttner, Hans Schwab, Hansjörg Biener, Willi und Bernd Seiser, Heinz Günter Hessenbruch, Lutz Winkler und Jörg-Clemens Hoffmann (alle aus Deutschland).




    Audiobeitrag hören:




  • Jurnal românesc – 09.01.2017

    Jurnal românesc – 09.01.2017

    Între trei şi patru milioane de români lucrează peste hotare, iar în
    ultimii zece ani aceştia au trimis în ţară peste 50 de miliarde de euro, peste
    nivelul investiţiilor străine din aceeaşi perioadă, a informat Institutul Român
    pentru Evaluare şi Strategie (IRES). În aproape jumătate dintre familiile din
    România, există cel puţin o persoană plecată în străinătate, conform unui
    studiu realizat de IRES. Jumătate dintre românii plecaţi şi-au lăsat acasă
    familiile. Astfel, 51% dintre rudele din ţară declară că cei din familia lor
    aflaţi în afara graniţelor au plecat singuri, iar 49% au plecat cu familia. 23%
    dintre cei plecaţi şi-au lăsat copiii în ţară. De aceştia are grijă, potrivit
    spuselor celor intervievaţi, celălalt părinte sau rudele. Două treimi dintre
    cei plecaţi sunt căsătoriţi. Cei mai numeroşi rezidenţi români se află în
    Italia, peste un milion. Pe locul doi se află Spania, iar pe trei, Germania.
    Aproximativ 2,5 milioane de români au emigrat pe perioadă îndelungată din ţară
    şi alţi circa 500.000 au plecat pe termen scurt în alte ţări în ultimul
    deceniu. În străinătate nu au plecat doar cei fără şcoală, în căutarea unui
    trai mai bun, ci şi mulţi absolvenţi de studii superioare. Aproape 14.000 de
    medici lucrează în străinătate, dintre care peste 4.000 în Franţa şi tot atâţia
    în Germania, arată Colegiul Medicilor din România. Mulţi medici români lucrează în Marea
    Britanie, Belgia, Italia sau Spania. Medicii români mai aleg să îşi desfăşoare
    activitatea în Statele Unite sau în Australia.


    În România, rata şomajului înregistrată în noiembrie a fost 5,7%, a
    anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit acestuia, numărul
    şomerilor a fost de 521 de mii, în scădere atât faţă de luna precedentă, cât şi
    faţă de aceeaşi lună a anului 2015. Rata şomajului a fost de 6,5% la bărbaţi şi
    4,7% la femei, a precizat INS.


    Mai puţin de o treime din firmele din România care folosesc internetul se
    promovează pe reţele sociale. Potrivit agenţiei de marketing Perceptum, doar 12
    din 100 de firme româneşti cu peste 10 angajaţi şi-au făcut publicitate prin
    intermediul internetului în 2016, fiind pe ultimul loc din Uniunea Europeană.
    Totodată, mai puţin de jumătate din întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) din
    România au o pagină de Internet. Potrivit statisticilor europene, citate de
    agenţia Perceptum, Malta şi Irlanda au cele mai multe firme care se promovează
    pe mediile sociale, respectiv 71% şi 66%. La nivel european, 77% din IMM-uri
    deţin o pagină web, 45% folosesc reţelele sociale pentru promovare şi doar 25%
    îşi fac reclamă pe internet.


    România participă şi anul acesta la Târgul de Turism din Olanda, unul din
    cele mai mari din Europa. La târgul organizat la Utrecht, România va avea atât
    un stand naţional, cât şi unul organizat de o companie olandeză de turism ce
    promovează exclusiv destinaţii din România. După o absenţă de câţiva ani,
    România a revenit în 2015 la târgul din Olanda şi va fi prezentă şi în acest an
    cu un stand organizat de Biroul de Turism de la Paris. Însă, România este promovată
    şi de firme olandeze, cum este Romtour, pentru care România este destinaţie
    unică. Anul acesta, standul olandezilor va fi decorat cu o poartă tradiţională
    din Maramureş. Ziua României va fi pe 13 ianuarie. Târgul din Olanda
    împlineşte, anul acesta, 100 de ani de existenţă, numărul vizitatorilor trece
    de 120 de mii în doar cinci zile, iar fiecare vizitator petrece în spaţiul
    târgului, în medie, patru ore.

  • Jurnal românesc – 29.12.2015

    Jurnal românesc – 29.12.2015

    Familia se bucură de o cotă ridicată de încredere din partea românilor, dar căsătoria devine, din ce în ce mai mult, o instituţie cu încredere limitată. Sunt câteva dintre concluziile unui studiu cu privire la percepţiile românilor despre familie şi viaţa de cuplu, realizat de IRES. Potrivit sondajului, 70% dintre respondenţi au foarte multă încredere în familie, dar mai puţin de jumătate manifestă o încredere foarte ridicată în instituţia căsătoriei. Datele IRES arată că doi este numărul ideal de copii într-o familie şi că românii împărtăşesc cu partenerul într-o mare măsură aceleaşi atitudini sociale, standarde morale, dar nu în mod necesar şi orientarea politică. Întrebaţi cum arată căsnicia perfectă, cei chestionaţi au răspuns că cele mai importante repere sunt respectul, comunicarea, timpul petrecut împreună, aprecierea, fidelitatea, înţelegerea, toleranţa şi existenţa copiilor.


    Studiul mai arată că divorţul este considerat acceptabil în caz de violenţă a unuia dintre parteneri, infidelitate, lipsa iubirii sau alcoolism. Românii consideră poligamia inacceptabilă, cu o rată ce trece de 90% şi sunt extrem de conservatori în ce priveşte căsătoria între persoanele de acelaşi sex, 82 din 100 de respondenţi declarându-se împotrivă. Studiul IRES a fost realizat în perioada 20 – 24 august 2015, pe un eşantion reprezentativ şi are o marjă de eroare de plus minus 2,6%.



    Decalajele dintre regiunile ţării vor creşte şi în următorii ani. Potrivit Comisiei de Prognoză, bucureştenii vor câştiga cu mult peste media pe ţară, în vreme ce nordul Moldovei şi zona Olteniei se vor lupta şi mai mult cu sărăcia. Nordul Moldovei va rămâne în continuare cea mai săracă regiune a ţării, chiar dacă şi aici vor creşte salariile cu 17% până în 2018 – un ritm insuficient pentru a recupera din decalajul faţă de restul ţării, care se va dezvolta mult mai repede. Un loc de muncă în Capitală va rămâne visul multor români. Iar asta pentru că aici salariile sunt cele mai mari din ţară şi vor continua să crească potrivit Comisiei de Prognoză. Specialiştii leagă aceste evoluţii şi de infrastructură. Atâta vreme cât zonele sărace nu vor fi legate de Capitală şi de graniţe prin autostrăzi şi căi ferate de mare viteză, e aproape imposibil să atragă investitori.



    La 1 ianuarie, CFR Călători lansează Trenurile zăpezii 2016″. Tarifele către principalele staţiuni din ţară au fost reduse. Noile oferte se aplică la călătoriile care au ca plecare sau destinaţie sau tranzitează staţiunile montane de pe Valea Prahovei, Vatra Dornei, Petroşani (pentru staţiunile Straja şi Parâng) şi Piatra Neamţ. Până pe 29 februarie, cei ce aleg aceste destinaţii au reduceri între 25 şi 56%. Biletele pot fi cumpărate on line, prin rezervare telefonică sau direct din gări şi de la agenţiile de turism. Informaţii actualizate despre Trenurile Zăpezii puteţi găsi pe pagina de internet – cfrcalatori.ro.



    Moneda naţională a României – leul – a fost relativ stabilă în decursul acestui an, chiar dacă au existat câteva episoade de depăşire a pragului de 4,5 lei pentru un euro. Analiştii spun că variaţiile mai importante au fost determinate, în principal, de influenţe ale unor factori externi. Totuşi, leul a înregistrat variaţii mult mai reduse decât alte valute ale ţărilor din regiune, precum Ungaria sau Polonia.

  • Jurnal românesc – 24.12.2014

    Jurnal românesc – 24.12.2014

    Preşedintele Klaus Iohannis a transmis românilor din ţară şi din străinătate un mesaj cu prilejul Crăciunului, în care urează sărbători binecuvântate, încredere în viitor şi speranţă în viaţă, in special copiilor. Şeful statului îşi îndreaptă gândurile către toţi copiii ai căror părinţi sunt departe, către toţi părinţii care duc dorul copiilor lor, către toate familiile de români din ţară şi din diasporă. Iohannis a spus că sărbătoarea Crăciunului este una a familiei şi copiilor, dar, în România, sunt cei mai mulţi copii despărţiţi de părinţi din UE, oamenii fiind siliţi de greutăţi să părăsească ţara şi să muncească în străinătate.



    Ministerul de Externe le recomandă românilor care se află sau se deplasează în străinătate pe perioada sărbătorilor de iarnă să manifeste prudenţă şi să se informeze în prealabil cu privire la condiţiile meteorologice din statele tranzitate şi din cele de destinaţie, pentru a evita riscul unor blocaje rutiere pe perioade mai lungi provocate de eventualele căderi abundente de zăpadă. MAE mai recomandă românilor să isi echipeze adecvat masinile,să ţină cont de restricţiile de circulaţie impuse de anumite state (cu precădere Ungaria şi Bulgaria). Românii sunt sfătuiţi să respecte legislaţia statelor de tranzit şi de destinaţie, să se informeze cu privire la procurarea vignetelor pentru circulaţia pe autostrăzi sau a taxelor de autostrăzi. MAE recomandă romanilor să încheie o asigurare de călătorie care să acopere inclusiv situaţiile de urgenţă.



    Militarii români din teatrele de operaţii au fost felicitaţi de şefii armatei. Ministrul Mircea Duşa şi ofiţerii cu funcţii înalte din minister au discutat într-o videoconferinţă cu militarii aflaţi şi acum în misiuni în afara ţării despre bilanţul acestui an, dar şi despre misiunile de anul viitor. Potrivit lui Duşa, România va rămâne şi în 2015 implicată cu trupe în mai multe state, alături de partenerii din NATO şi UE. Militarii români vor fi prezenţi în Afganistan, în Kosovo, în Bosnia-Herţegovina, dar şi în alte misiuni ale ONU în diferite zone ale lumii.



    O treime dintre români susţin că în timpul sărbătorilor de iarnă cheltuiesc dublu faţă de alte perioade obişnuite ale anului, relevă datele unui chestionar privind siguranţa financiară comandat de o firmă de creditare. 64% dintre respondenţi declară că îşi planifică din timp cheltuielile de sărbători şi fac tot posibilul să se încadreze în buget. Pentru cadouri, 36% dintre cei chestionaţi spun că vor aloca aproximativ o treime din veniturile lunare ale familiei, în timp ce 12% au nevoie să se împrumute pentru a-şi echilibra bugetul de Crăciun şi Revelion. În ceea ce priveşte locul în care îşi vor petrece sărbătorile, 66% dintre români afirmă că vor sta acasă cu familia şi doar un sfert dintre ei vor pleca în vacanţa de iarnă, pentru care au economisit, au căutat oferte speciale şi reduceri pentru cazare şi biletele de avion.



    Mai mult de jumătate dintre români cred că în ţară lucrurile merg într-o direcţie bună şi tot atâţia cred că 2015 va fi un an mai bun, relevă un raport de cercetare IRES privind bilanţul politic al anului 2014. Totuşi 47% dintre români se declară “nu prea mulţumiţi” de felul în care trăiesc, în general, şi doar 31% sunt “destul de mulţumiţi”. În premieră pentru un top al încrederii, IRES a introdus diaspora şi facebook – doi dintre actorii pe care Institutul îi consideră determinanţi pentru rezultatul scrutinului prezidenţial din acest an. Rezultatul: românii au multă şi foarte multă încredere în diaspora (60%) şi în facebook (42%). Pe primele locuri in topul încrederii românilor se afla pompierii, armata, DNA, Biserica si UE, ultimele locuri fiind ocupate de FMI, ONG-uri, sindicate, Parlament şi partide, Sondajul a fost realizat în perioada 18-19 decembrie, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional şi are o eroare de plus/minus 2,9%.

  • Jurnal românesc – 13.12.2013

    Jurnal românesc – 13.12.2013

    De duminică, 15 decembrie, va intra în vigoare noul mers al trenurilor, care va fi valabil până în decembrie 2014, a anunţat CFR Călători. În privinţa zonelor turistice, cum sunt Litoralul şi Valea Prahovei, pasagerii vor avea în continuare la dispoziţie un număr suficient de trenuri, în funcţie de sezon şi de trafic. Faţă de 2013, toate trenurile InterRegio vor circula zilnic, cu excepţia a trei perechi de trenuri pe ruta Bucureşti Nord – Ploieşti. De asemenea, se va relua legătura Bucureşti Nord — Cluj, prin Simeria. Oferta de transport internaţional include trenuri zilnice directe către Budapesta, din Timişoara, Braşov, Târgu Mureş şi Cluj. Din Timişoara, pasagerii pot călători zilnic şi către Belgrad, prin Vârşeţ, cu numai 14 euro.




    Organizaţiile care doresc să solicite finanţare în cadrul Erasmus+, noul program al UE pentru educaţie, formare profesională, tineret şi sport, pot începe să pregătească cererile de grant. Acest lucru este posibil odată cu publicarea de către Agenţia Naţionala pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale a noului ghid al programului Erasmus+, care conţine informaţii detaliate privind modalităţile de solicitare a finanţării. Cererile vor putea depuse, inclusiv online, din ianuarie. Datorită creşterii cu 40% a bugetului Erasmus+, peste patru milioane de persoane, inclusiv studenţi, stagiari, cadre didactice şi voluntari, vor beneficia de granturi în următorii şapte ani, a declarat, recent, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, Androulla Vassiliou.




    Două articole din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului pivind plata eşalonată a despăgubirilor destinate românilor ale căror bunuri au fost trecute în proprietatea statului bulgar, a fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor ori sechestrate în Basarabia, Bucovina sau Ţinutul Haţegului au fost declarate neconstituţionale. Prevederile atacate la Curte se referă la plata eşalonată a despăgubirilor prin acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statelor vecine. Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie. Guvernul a decis, în februarie, că despăgubirile pentru cetătenii români care au avut proprietăţi în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, Bulgaria sau în fostul Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor vor fi eşalonate pe o perioadă de 10 ani, cu o tranşă anuală de minim 20.000 de lei. Eşalonarea despăgubirilor a fost hotărâtă luând în calcul necesitatea respectării ţintei de deficit bugetar.



    Dintre instituţiile implicate în siguranţa naţională, Armata beneficiază de cea mai mare cotă de încredere a populaţiei, releva un sondaj publicat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). Potrivit acestuia, 52% dintre români acorda multă şi foarte multă încredere Armatei, urmată de Agenţia Naţională de Integritate şi Poliţie, fiecare cu 41 de procente. Locurile patru si cinci ale clasamentului sunt ocupate de Parchetul General, cu 38%, si, respectiv, Direcţia Naţională Anticorupţie, cu 36%. Sondajul IRES a fost realizat în perioada 9 – 10 decembrie si are o marjă de eroare de +/-3%.