Radio România Internațional

Tag: irigatii

  • Strateghia naţională forestieră, tru mengă

    Strateghia naţională forestieră, tru mengă

    Strateghia Naţională tră Păduri 2030, cari faţi parte ditu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă, fu părăstisită, luni, tru Romania. Uidisitu cu ministrulu a Fisillei, Tanczos Barna, aesta yini cu ună nauă minduită tru aţea ţi mutreaşti controlu şi restricţiile. Strategia pruveadi şi criştearea a suprafeţilor împădurite până tru 2026 cu 56.000 di ictări. Strateghia naţională forestieră andreadzi un nău yinitoru tră pădurli ali Românie, spuni ministrul. Tru minduita al năsu, naua strateghie forestieră bagă accentul ahât pe responsabilizarea a nicukirlui, ti protecţie, pe biodiversitate, ama şi pi compensarea a nicukirloru di păduri aflate tru zona di protecţie.


    Tanczos Barna “Strateghia pripuni ună nauă abordare tru aţea ţi mutreaşti controlu şi restricţiile, aţea turlie că responsabilizarea a nicukirloru s’ducă la ună băgari tru practico ma bună a aliştei strateghie. Tru idyiulu kiro, cadealihea, rolu di protecţie, di biodiversitate, aestu serviciu suţial ahărdzitu di păduri tră tută comunitatea, tră tută societatea easti ma largu multu di multu di simasie. Va li criştemu suprafeţili cu strictă protecţie, ama pi ningă aesta lipseaşti s’yină cratlu şi s’compenseadză kirerli, s’ndrupască nicukirlli cari au suprafeţili ampădurite, au fondul forestier tru ahtări locări di protecţie.”



    Până la 30 di yismăciuni strateghia forestieră va s’lipsească s’hibă vulusită pritu apofasi di guvernu, după cari va s’ahurhească andridzearea a unălei nauă legislaţii subsecvente. Uidisitu cu ministrulu, Parlamentul va s’lipsească s’vulusească tru anlu 2023 un nău Cod silvic. Tră aţea că easti băgată tru Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă, nai ma importante obiective incluse tru strateghia forestieră va s’hibă finanţate ditu fonduri europene. Strateghia yini tru contextul tru cari, pisti 400 di ñilli di ictări di culturi agricole ditu 34 di giudeţe fură asparti di xeri, tru aestu anu. Aşi, mulţă fermieri româñi vor s’dişcllidă sistemi di irigaţii. Uidisitu cu alăxerli leghislative a kirolui ditu soni, producătorlli agricoli pot s’thimilliusească andridzeri locale di irigaţii. Ma multu, cara fermierllii au sistemi locale di irigaţii cari suntu tru lucru, un proţentu di 50% ditu contravaloarea ali energhie electrică la staţia di pompare va lu-păltească cratlu, iara apa ufilisită la irigaţii easti fără pălteari.


    Di altă parte, anlu aestu, suprafaţa zñiipsită di incendii, hărnită şi di xeri, easti di 10 ori ma mari andicra di media a aţiloru ditu soni 15 di añi. Fostul şef a Gardăllei di Fisi, Octavian Berceanu, feaţi timbihi că cinuşa rezultată di itia a fleamăllei easti cu piriclliu ti bănători, tru condiţiile tru cari nu ari pirdeadz di protecţie şi bărnurli verdză a căsăbadzloru. Uidisitu cu sistemlu european di informaţii mutrinda incendiile forestiere, aproapea 150.000 di ictări di teren arsiră tru 2022 tru România, andicra di 15.000 anamisa di 2006 şi 2021. România, cu 0,63% ditu suprafaţa a cratlui zñiipsită di incendii, easti pi doilu locu la nivel european, după Portugalia (0,95%), dupu ea yini Spania şi Croaţia (0,56%).


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala











  • Strategia naţională forestieră, în atenţie

    Strategia naţională forestieră, în atenţie

    Strategia Naţională pentru
    Păduri 2030, care face parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a
    fost prezentată, luni, în Romania. Potrivit ministrului Mediului, Tanczos
    Barna, aceasta vine cu o nouă abordare în ceea ce priveşte controlul şi
    restricţiile. Strategia prevede şi creşterea suprafeţelor împădurite până în
    2026 cu 56.000 de hectare. Strategia naţională forestieră construieşte un nou
    viitor pentru pădurile României, spune ministrul. În opinia sa, noua strategie
    forestieră pune accentul atât pe responsabilizarea proprietarului, pe
    protecţie, pe biodiversitate, cât şi pe compensarea proprietarilor de păduri
    aflate în zona de protecţie.

    Tanczos Barna Strategia
    propune o nouă abordare în ceea ce priveşte controlul şi restricţiile, astfel
    încât responsabilizarea proprietarilor să ducă la o implementare mai bună acestei
    strategii. În acelaşi timp, cu siguranţă, rolul de protecţie, de
    biodiversitate, acest serviciu social oferit de pădure întregii comunităţi,
    întregii societăţi este în continuare foarte, foarte important. Vom creşte
    suprafeţele cu strictă protecţie, dar în paralel trebuie să vină statul şi să
    compenseze pierderile, să susţină proprietarii care au suprafeţele împădurite,
    au fondul forestier în asemenea zone de protecţie.


    Până la 30
    septembrie, strategia forestieră va trebui aprobată prin hotărâre de guvern,
    după care va începe elaborarea unei noi legislaţii subsecvente.     Potrivit ministrului,
    Parlamentul va trebui să aprobe în anul 2023 un nou Cod silvic. Pentru că este inclusă
    în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cele mai importante obiective incluse
    în strategia forestieră vor fi finanţate din fonduri europene. Strategia apare în contextul în care, peste 400
    de mii de hectare de culturi agricole din 34 de judeţe au fost calamitate de
    secetă, în acest an. Astfel, mulţi fermieri romani vor să înfiinţeze sisteme de
    irigaţii. Potrivit modificărilor legislative de ultimă oră, producătorii
    agricoli pot înfiinţa amenajări locale de irigaţii. Mai mult, dacă fermierii
    deţin sisteme locale de irigaţii care sunt în funcţiune, un procent de 50% din
    contravaloarea energiei electrice la staţia de pompare va fi suportat de stat,
    iar apa utilizată la irigaţii este gratuită.

    Pe de altă parte, anul
    acesta, suprafaţa afectată de incendii, alimentate și de secetă, este de 10 ori
    mai mare decât media ultimilor 15 ani. Fostul şef al Gărzii de Mediu, Octavian
    Berceanu, a avertizat că cenuşa rezultată în urma flăcărilor riscă să îi
    afecteze pe locuitori, în condiţiile în care lipsesc perdelele de protecţie şi
    centurile verzi ale oraşelor. Potrivit sistemului european de informaţii
    privind incendiile forestiere, aproape 150.000 de hectare de teren au ars
    în 2022 în Romania, faţă de 15.000 între 2006 şi 2021. România, cu 0,63% din
    suprafaţa ţării afectată de incendii, se situează pe locul al doilea la nivel
    european, după Portugalia (0,95%), fiind urmată de Spania şi Croaţia
    (0,56%).


  • Aprovizionarea cu apă – catandisi găilipsitoari

    Aprovizionarea cu apă – catandisi găilipsitoari

    Tru România, văsilie cu puţăne sisteme di irigații funcționale, agricultura easti tru mare parte dipendintă di kiro. Xerea pedologică, dimecu rezerva scadzută di apă tru sol, aspardzi şi anlu aestu ictări di culturi, aducânda agricultorllii tru praglu a falimentului. Catandisea easti confirmată di directorul general al Administraţiei Naţionale di Meteorologie, Elena Mateescu. Tru un interviu ti agenția Agerpres, ea spune că, tru aestă veară, România treati pritu un kiro tru cari dificitul di precipitaţii easti unu cabaia mari, iara semnalele suntu ma largu căţe catandisea nu va s’alăxească, atea ţi va s’facă cadialihea că aestu anu agricol s’hibă unu ditu atelli nai ma multu cu xeri ditu istorie.



    Simfunu cu isăkili di specialitate, nai cama zñiipsiti culturi suntu misurlu şi floarea-soarelui, kiro tru cari Moldova easti reghiunea agudită nai ma greu di xerea pedologică extremă, cu nai ma ñicurată cantitate di precipitaţii ditu istorie, di 322,6 litri pe metru pătrat, tru aestu an. Cama multu, nica ma multi giudițe ditu sud dimăndu că numata ari apă ti adăpari neise ti irigaţii di itia că nivelu ali Dunării scădzu cabaia multu. Ministerlu ali Agricultură spuni că suprafaţa zñiipsită di xerea pedologică la culturile la cari s-‘bitisi adunarea a biriketillei criscu la aproximativ 70.000 di ictări tru 14 giudiţe, iara procesul di constatare a zniiloru easti tru mplină dizvărteari. Cu tuti aestea, ministrul ali agricultură, Petre Daea, spuni că tru aestă oară nu easti ananghi tra s’hibă apufusită catandisea di calamitate di itia a xerillei. El nica spune că proiectele adrati la Ministerul ali Agriculturii şi tru aţeali executate au tru mengă trei obiective:


    “Primlu obiectiv easti aţelu tra s’adrămu staţiile di pompare, s’li echipăm cu hălăţ modirne di lucru, practic s’li automatizăm, s’consumă puţăn curentu. Difturlu easti atelu tra s’asiguripsească secţiunea di curari. Născărsimu secţiunile di curari a canalilor atea turlie că apa să s’ducă preayalea cătă staţiile di băgari sumu presie. Şi treilu obiectiv easti aţelu tra s’impermeabilizam canalu, neise avlakea”.



    Probleme nu suntu maş la irigații, că și la asiguripserea apăllei ti populație. Di itia a fenomenului di xeri accentuată ditu kirolu dit soni, tru ma multi localități ditu sudlu și estul ali Românie apa fu raţionalizată, iara autorităţile caftă malargu cearei di asiguripseari ti ananghiseare di consum tră populaţie. A diapoa, kirolu nu s’alăxeaşti! După ună bitisită di săptămână cu temperaturi care agiumsiră la 40 di gradi Celsius, ama și cu fărtuni și vijelii cari arupsiră cupaci şi citii di casi, România ahurhi ună nauă săptămână cu căñină. Meteorologii dimăndă că până nai puţăn gioi, ma marea parte a văsiliillei va s’hibă sumu atenţionări cod galben şi portocaliu. Marță sunt prognozate diznău temperaturi maxime di până la 40 di gradi, maxus tru regiunile vestice şi sudice. Tru contextul căldurăllei excesivă, Ministerul ali Sănătati publică pi frăndza a lui di internet ma multe recomandări ti populaţie.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Aprovizionarea cu apă – situaţie îngrijorătoare

    Aprovizionarea cu apă – situaţie îngrijorătoare

    În
    România, țară cu putine sisteme de irigații funcționale, agricultura este în
    mare parte dependentă de vreme. Seceta pedologică, adică rezerva scazută de apă
    în sol, distruge si anul acesta hectare de culturi, aducând agricultorii în
    pragul falimentului. Situația este confirmată de directorul general al
    Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu. Intr-un interviu
    pentru agenția Agerpres, ea spune că, în această vară, România trece printr-o
    perioadă în care deficitul de precipitaţii este unul semnificativ, iar
    semnalele sunt în continuare că situaţia nu se va schimba, ceea ce va face cu
    siguranţă ca acest an agricol să fie unul dintre cei mai secetoşi din istorie.

    Conform estimărilor de specialitate, cele mai afectate culturi sunt porumbul şi
    floarea-soarelui, în timp ce Moldova este regiunea atinsă cel mai grav de
    seceta pedologică extremă, cu cea mai redusă cantitate de precipitaţii din
    istorie, de 322,6 litri pe metru pătrat, în acest an. În plus, mai multe județe
    din sud anunță că nu mai există apă pentru irigaţii din cauză că nivelul
    Dunării a scăzut foarte mult. Ministerul Agriculturii spune că suprafaţa
    afectată de seceta pedologică la culturile la care s-a încheiat recoltatul a
    crescut la aproximativ 70.000 de hectare în 14 judeţe, iar procesul de
    constatare a pagubelor este în plină desfăşurare. Totuși, ministrul
    agriculturii, Petre Daea, susţine că în acest moment nu se impune declararea
    stării de calamitate din cauza secetei. El mai spune că în proiectele făcute la
    Ministerul Agriculturii şi în cele executate sunt urmărite trei obiective:

    Primul obiectiv este acela
    ca să realizăm staţiile de pompare, să le echipăm cu mijloace moderne de
    pornire, practic să le automatizăm, să consume puţin curent. Al doilea este
    acela de a asigura secţiunea de scurgere. Curăţăm secţiunile de scurgere ale
    canalelor în aşa fel încât apa să se ducă lin spre staţiile de punere sub
    presiune. Şi al treilea obiectiv este acela de a impermeabiliza canalul    .

    Probleme nu sunt doar la irigații, ci și la asigurarea apei către populație. Ca
    urmare a fenomenului de secetă accentuată din ultima perioadă, în mai multe
    localități din sudul și estul României apa a fost raţionalizată, iar
    autorităţile caută în continuare soluţii de asigurare a necesarului de consum
    pentru populaţie. Iar vremea nu pare să se schimbe! După un sfârșit de
    săptămână cu temperaturi care au atins 40 de grade Celsius, dar și cu furtuni
    și vijelii care au smuls copaci şi acoperişuri, România a început o nouă
    săptămână caniculară. Meteorologii anunță că până cel puţin joi, cea mai mare
    parte a ţării se va afla sub atenţionări cod galben şi portocaliu. Marți sunt
    prognozate din nou temperaturi maxime de până la 40 de grade, în special în
    regiunile vestice şi sudice. În contextul căldurii excesive, Ministerul
    Sănătăţii a publicat pe pagina sa de internet mai multe recomandări pentru
    populaţie.


  • Jurnal Românesc – 29.12.2021

    Jurnal Românesc – 29.12.2021

    Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, şi ambasadorul Israelului, David Saranga, au discutat despre intensificarea colaborării dintre cele două ţări în domeniul irigaţiilor şi al combaterii deşertificării, sectoare în care Israel are o vastă experienţă. Am alocat fondurile necesare, în bugetul pentru anul 2022, pentru accelerarea investiţiilor în infrastructura de irigaţii, precum şi în sistemul antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, obiective esenţiale pentru creşterea producţiei agricole, a declarat Chesnoiu. Diplomatul israelian şi-a manifestat disponibilitatea ca, în perioada următoare, să aibă loc schimburi de experienţă şi bune practici la nivel de experţi, prin organizarea unor seminarii on-line şi vizite de lucru în Israel şi în România. Un alt subiect abordat a vizat simplificarea procedurii de acreditare a unor abatoare kosher, pentru a creşte accesul pe piaţa din Israel a cărnii şi produselor agroalimentare provenite din fermele româneşti. România produce mai multă materie primă decât consumă şi consider că este necesară o strategie clară pentru procesare, astfel încât să exportăm mai multe produse finite, de calitate, şi mai puţină materie primă, a punctat ministrul român. În cadrul discuţiei s-a vorbit şi despre colaborarea în cercetarea agricolă şi despre atenuarea efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii şi mediului rural.

    66,6% dintre basarabeni susţin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, un procent cu 5% mai mic decât în iunie, potrivit unui sondaj de opinie realizat de iData. Aderarea la blocul NATO a cunoscut un trend similar. Dacă în iunie 33,4% dintre moldoveni susțineau acest deziderat, în decembrie doar 28,7% mai sunt de acord cu acest demers. În scădere este şi sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică, condusă de Rusia, care a atins cel mai jos nivel, de 32,5 procente. A crescut însă uşor susținerea refacerii URSS la 23,6%, dar și a recunoașterii regiunii transnistrene ca stat independent (22,4%). De asemenea, 39,4% dintre moldoveni ar susține ieșirea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente, organizaţie din care fac parte fostele republici sovietice. Sentimentul unionist în stânga Prutului rămâne ridicat, în ciuda unei mici scăderi înregistrate în ultimele două luni. Astfel, 40,4% dintre cetățenii Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu România. Sondajul iData a fost realizat în perioada 12-19 decembrie pe un eșantion reprezentativ de 1.021 de persoane şi are o marjă de eroare +/-3%.

    Aproximativ 93.000 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi peste 23.700 mijloace de transport au trecut prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări la 28 decembrie, transmite Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. Graniţa aeriană a fost tranzitată de aproximativ 37.000 de persoane, cea cu Ungaria, de aproape 25.100 de persoane, urmată de cea cu Moldova – aproximativ 14.400 de persoane şi cu Bulgaria – circa 10.000 de persoane. Poliţia de frontieră mai arată că au fost constatate 25 de fapte ilegale, săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini, şi au fost descoperite bunuri în valoare de aproape 153.200 de lei ce urmau să fie introduse ilegal în ţară. Totodată, în cazul a 12 cetăţeni străini nu s-a permis intrarea în România ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi de asemenea pentru 4 români a fost dispusă măsura interzicerii ieşirii din ţară din diferite motive legale.

    O conferinţă cu participarea cercetătorilor Academiei Române şi din mediul universitar din ţară şi străinătate va fi organizată în toamna anului viitor de Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului din cadrul Academiei. Înfiinţat la începutul acestui an, Grupul reuneşte 14 cercetători de la Institutul de Istorie Nicolae Iorga din Bucureşti, Institutul de Istorie A.D. Xenopol din Iaşi, Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Socio-Umane Gheorghe Şincai din Târgu Mureş şi Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti. Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului activează în cadrul Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie a Academiei Române şi este coordonat de dr. Viorel Achim, cercetător principal la Institutul de Istorie Nicolae Iorga, specialist în minorităţi etnice în România secolelor 19 şi 20, în politica de populaţie din România anilo 1940-1944, în Holocaust şi în istoria romilor din România şi din sud-estul Europei. Scopul Grupului este de a stimula cercetarea în institutele Academiei Române, astfel încât acestea să devină un loc care să conteze în peisajul cercetării internaţionale cu privire la istoria antisemitismului şi la Holocaust.


  • Măsuri pentru stimularea agriculturii româneşti

    Măsuri pentru stimularea agriculturii româneşti

    Dacă înainte de căderea comunsimului,
    România avea o reţea de irigaţii întinsă pe o suprafaţă de 3,2 milioane hectare,
    în prezent aceasta este distrusă foarte mare măsură, instalaţiile fiind furate
    sau lăsate în paragină. Costul mare pe metrul
    cub de apă, lipsa subvenţiilor în agricultură, dar şi lipsa de interes în
    anumite cazuri, a făcut ca în fiecare an, începând cu 1990, suprafaţa irigată
    să scadă constant. La acest dezastru un rol important au avut și schimbările climatice, care afectează multe sectoare economice, agricultura fiind
    una dintre cele mai expuse, deoarece activităţile din acest domeniu depind în
    mod direct de factorii climatici.

    Autoritățile încearcă în prezent o revigorare a sistemului, ministrul Agriculturii, Petre
    Daea, afirmând că până la sfârşitul anului vor fi irigate două milioane de
    hectare de teren din toată ţara. Prezent la amenajarea de irigaţii în judeţul Iaşi, el a declarat
    că intenţionează să înfiinţeze 30 de şantiere noi în ţară pentru instalarea de astfel
    de sisteme, pe lângă cele 40 deja existente. Petre Daea Vom
    ajunge la 70 de şantiere în sistemul de irigaţii. În toată ţara. Voi urmări la
    faţa locului modul în care se execută lucrările în sistemul de irigaţii.
    Schimbările climatice sunt o realitate şi nu o ficţiune. Noi trebuie să punem
    în operă cele două milioane hectare, să le irigăm până în 2020 în aşa fel încât
    să avem stabilitate a producţiei, să le dăm posibilitatea fermierilor să
    folosească apa aceasta. Peste tot acolo unde avem această minune dumnezeiască,
    această apă, să o folosim pentru plante, în procesul acesta de producţie pentru
    a avea câştig atât ţara, cât şi fermierii.

    Ministrul a explicat că
    aceste sisteme sunt într-o anumită stare de degradare şi nu sunt folosite în
    prezent la randament maxim. El a apreciat că până pe 15 aprilie lucrările de
    reabilitare a sistemului de irigaţii din zona de sud a judeţului Iaşi vor fi
    terminate, iar în septembrie vor începe cele din partea de nord. Statul are o
    contribuţie importantă în sistemul de irigaţii, investind şi executând lucrări
    prin Agenţia de Îmbunătăţiri Funciare. 40% din suma totală alocată Ministerului
    Agriculturii este pentru investiţii, a precizat Petre Daea. Pe de altă parte, Agenţia
    de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură a început, la 1 martie, campania de
    depunere a cererilor de plată, pentru subvenţiile agricole pentru anul în curs.
    Fermierii pot depune până la data de 15 mai, la Centrele judeţene/locale APIA
    şi Centrul Municipiului Bucureşti, o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă
    aceştia utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe!
    Cererile se vor depune la Centrele judeţene APIA în cazul fermierilor care
    solicită pentru o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele
    locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50
    hectare teren agricol.

  • Despăgubiri şi irigaţii

    Despăgubiri şi irigaţii

    Autorităţile locale din judeţele afectate în România de seceta din această vară evaluează pagubele. Au fost create comisii judeţene care inventariază terenurile cu culturi calamitate, urmând să transmită guvernului pagubele suferite de societăţile agricole sau de persoanele fizice. Potrivit primelor estimări, cele mai mari pierderi sunt în Moldova, iar cea mai afectată cultură este cea de porumb.



    Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu a precizat pentru Radio România că, în această situaţie, preţul produselor româneşti ar putea creşte, în perioada următoare. Pe de altă parte, guvernul speră să poată obţine din partea Comisiei Europene un ajutor care să acopere parţial pierderile înregistrate în agricultura românească. Ministrul agriculturii, Daniel Constantin, a promis că fermierii afectaţi de seceta din acest an vor primi despăgubirile după evaluarea exactă a pierderilor înregistrate.



    Daniel Constantin: “Discutăm cu Comisia Europeană să venim în ajutorul fermierilor, chiar din acest an, cu o sumă importantă din despăgubirile care li se cuvin şi care constituie un ajutor pentru continuarea lucrărilor agricole.”


    Alături de seceta care a generat această situaţie, un alt factor este starea sistemului de irigaţii din România, distrus în proporţie de 90% dupa perioada comunistă, astfel că, în prezent, sunt irigate doar 300.000 de hectare, faţă de cele 3,3 milioane de hectare, câte erau în 1989. Reabilitarea unei infrastructuri de irigaţii la nivel naţional ar costa aproape un miliard de euro.



    Ministrul Daniel Constantin afirmă că: “Vom avea grijă şi noi, prin fondurile europene, să stimulăm foarte mult fermierii să aibă acele instalaţii de irigaţii fără de care nu pot folosi apa, chiar dacă noi o ducem până aproape de tarlaua respectivă.”


    Ministrul Agriculturii a avansat ideea că reabilitarea sistemului de origatii din România ar putea fi finanţată cu fonduri europene, prin includerea sa în aşa-numitul “plan Juncker”, un proiect de investiţii publice care pune la dispoziţia economiilor ţărilor membre peste 300 de miliarde de euro. Demnitarul român nu exclude nici un acord politic parlamentar, prin care să fie promovată o lege privind reabilitarea sistemului de irigaţii, în următorii cinci ani.

  • Jurnal românesc – 26.08.2015

    Jurnal românesc – 26.08.2015

    Premierul român, Victor Ponta, va vizita Republica Moldova vecină, joi, 27 august, de Ziua Independenţei acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon. Însoţit de o delegaţie de membri ai Guvernului de la Bucureşti, Ponta va avea întrevederi cu noul său omolog de la Chişinău, pro-occidentalul, Valeriu Streleţ, învestit luna trecuta, cu preşedintele republicii, Nicolae Timofti, şi cu cel al Parlamentului, Andrian Candu. Creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de Uniunea Sovietică în 1940, în urma unui ultimatum, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa în august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova.



    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti anunţă restricţii de circulaţie la punctul de trecere a frontierei Giurgiu – Ruse, unde traficul se desfăşoară alternativ pe o singură bandă, în urma lucrărilor de reabilitare la Podul Prieteniei. Ministerul recomandă românilor care doresc să se deplaseze în Bulgaria folosirea mai multor rute alternative, atât pentru vehiculele destinate transportului public de mărfuri şi persoane, cât pentru autoturisme. Variantele rutiere sunt Calafat – Vidin, Negru Vodă – Kardam, Vama Veche – Durankulak, iar trecerile cu bacul se fac pe la Bechet – Oreahovo, Turnu Măgurele – Nikopole, Zimnicea – Svishtov, Ostrov – Silistra. Ministerul aminteşte că cetăţenii români care pleacă în străinătate au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreşte în siguranţă” care oferă informaţii, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, în cazul în care apar situaţii speciale.



    În România, cardul de sănătate va fi obligatoriu de la 1 septembrie şi devine astfel singurul instrument de decontare şi validare a serviciilor medicale în sistemul public pentru asiguraţii cu vârsta de peste 18 ani. Acordarea serviciilor medicale de urgenţă nu va fi condiţionată de prezentarea acestuia, în schimb în cazul afecţiunilor cronice pacienţii vor fi nevoiţi să îl folosească la toţi furnizorii – de la medic, la farmacist. În prezent, aproape 15 milioane de carduri sunt deja emise, iar până la finalul anului vor fi gata alte aproape 600.000. Cei care au primit cardul, dar nu l-au activat până acum, o pot face în orice moment, chiar şi după 1 septembrie.



    Refacerea sistemului principal de irigaţii şi îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu ar putea rezolva, pe viitor, problemele cauzate de secetă – este una dintre concluziile discuţiilor de marţi din comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor, în care s-a vorbit despre încheierea unui pact politic privind irigaţiile. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a prezentat un raport privind pagubele produse de seceta din acest an. Fermierii, care susţin că pierderile se ridică la două miliarde de euro, au cerut sprijinul guvernului pentru a nu intra în faliment. Conform unor studii realizate de Banca Mondială, pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigatii din Romania este nevoie de circa un miliard de euro.



    Pacienţii români au lansat o campanie prin care cer Guvernului să aloce sănătăţii un procent de 6% din Produsul Intern Brut. Coaliţia celor cu afecţiuni cronice anunţă că va merge cu o caravană prin toată ţara pentru a populariza necesitatea unei mai bune finanţări a domeniului medical. Iniţiativa este susţinută şi de organizaţiile profesionale din sistemul de sănătate. Un demers similar al societăţii civile a avut loc în urmă cu cinci ani, fără nicio finalitate.

  • Seceta afectează economia românească

    Seceta afectează economia românească

    Seceta care afectează de mai bine de două luni aproape toată România
    provoacă mari neplăcerifermierilor. Canicula şi lipsa ploilor au
    determinat menţinerea unui nivel extrem de scăzut al rezervei de apă în sol pe
    majoritatea suprafeţelor, proces cu repercusiuni serioase asupra principalelor
    culturi agricole. Porumbul
    este cel mai grav afectat, însă seceta a adus prejudicii şi altor culturi
    precum cele de soia, grâu, rapiţă, floarea-soarelui, dar şi legumelor.

    Sistemul de
    irigaţii este distrus în proporţie de 90%, astfel că, în prezent, sunt
    irigabile doar 300.000 de hectare, faţă de 3,3 milioane de hectare câte erau în 1989. În plus, mii de gospodării au rămas fără apă în fântâni. În consecinţă, fermierii români estimează
    pierderile la peste 2 miliarde de euro, sumă care ar putea
    creşte, dacă temperaturile se menţin ridicate şi nu vor exista precipitaţii.O consecinţă imediată va fi majorarea preţurilor la fructe, legume şi
    cereale – avertizează
    ei. Seceta a afectat şi traficul navelor pe Dunăre,
    care se desfăşoară cu dificultate. Apa a scăzut îngrijorător de mult şi
    navigaţia a fost restricţionată.

    La Galaţi, nivelul fluviului a ajuns la
    aproximativ un metru, faţă de 3,5 metri cât măsoară, de regulă, în această
    perioadă a anului, iar insulele de nisip apărute în mijlocul apelor cresc
    riscul apariţiei unor accidente. Transportatorii maritimi sunt obligaţi să
    reducă mult viteza de deplasare, mai ales în punctele critice. Apoi, din
    cauza îngustării căii de navigaţie, pe unele segmente, navele sunt nevoite să
    aştepte la rând pentru a traversa zona. Cele mai mari probleme se înregistrează pe segmentul Zimnicea-Belene aflat
    sub administrarea autorităţilor bulgare.

    Directorul Administraţiei Porturilor
    Dunării Maritime Galaţi, Marius Luigi Giubrei, explică în ce fel sunt afectaţi
    transportatorii pe Dunărea fluvială: Navele care transportă
    mărfuri dinspre Constanţa către Serbia, Austria sau chiar şi România, zona de
    sus, sunt afectate de scăderea bruscă a Dunării. Ei nu mai pot încărca
    unităţile de transport la capacitatea normală a acestora, ci trebuie încărcate
    la o capacitate mai mică.

    În plus, vasele cu pescaje mari transferă o
    parte din marfă pe ambarcaţiuni mai mici, pentru a putea traversa zonele cu
    adâncime scăzută.

    Din aceeaşi cauză, probleme s-au înregistrat şi
    în sudul Germaniei, unde navigaţia pe Dunăre a
    fost blocată, miercuri, după ce o navă cargo românească a eşuat. De altfel,
    foarte multe nave sunt blocate pe întreaga Dunăre, rută importantă de transport pentru
    produsele petroliere şi cereale din estul spre vestul Europei. Situaţia nu se va îmbunătăţi în perioada următoare,
    întrucât prognoza hidrologilor indică o scădere continuă a nivelului Dunării pentru
    încă cel puţin o săptămână.

  • Agricultura românească, zn’iipsită di xerea prilundzită

    Agricultura românească, zn’iipsită di xerea prilundzită

    Ploiurli ti nu suntu duri, deadun cu una veara cabaia cu can’ină, adusira una criză cabaia mari tru agricultura românească. Xerea zn’iipsi cama di un cirec dit siminarli agricole di estan — fac timbihi reprezentanţal’ii a fermierlor. Nai ma zn’iipsiti suntu agarli di misur, ama mari problemi, spun specialiştil’i, suntu şi la floarea soarilui ica soia. Moldova (est) easti zona nai cama zn’iipsita, ama xerea agudi şi bună parti dit Dobrogea (sud-est), Banat (sud-vest) ica Crişana (nord-vest).




    Prezidentul a Ligal’ii Asociaţiilor Producătorlor Agricoli dit România, Laurenţiu Baciu, s-aşteaptă la producţii cu 25-30% ma n’it andicra dit 2014 şi la cheardiri di aproapea doauă miliardi di euro. El spuni că, tru aesti condiţii, fermierl’ii nu pot s-ndreaga naulu an agricol şi diplândzi, tu idyiul chiro, ixichea di disponibilitati a bancherlor tra s-da mparmuturi di aoa si nclo ti sectorlu agricol şi absenţa di la birou a responsabililor ali administraţie, ti suntu tru adyea. Autorităţle taxescu, toradioara, că va s-da agiutoare tt culturli n’it. Tru marli exploataţii, ministerlu ali Agricultura lipseasti s-ndreaga isachi ma largurii di finanţare, tru cari easti ananghi di acordul ali Uniuni Europene.




    Baciu cutugurseasti si agalisearea ti procedurli di agiutor ş-că fermierl’ii nu pot ş-asigurispeasca culturle tru xeri ica ngl’eţ, iara agiutoarili cari la si da tru ahtari situaţii agiungu amanat. Iara calvarlu a fermierlor nu pari sa s-bitisească dip ayon’ea. Meteorologil’i spun prognoza că şi tru dzalili ti yin kirolu va s-hiba can’ina tru ma marea parte a vasiliil’ei şi masi aoa si aclo suntu aştiptate ploi slabe, di scurtă durată. Ase că ixichea di apă dit loc va s-armana tu idyea scara tru regiunile agricole dit estul, sud-estul, sudul şi ascapitata a vasiliil’ei. Diplânsă şi tru an’il’i tricuţ, devalizarea a sistemlui di irigaţii dit perioada comunistă agiumsi diznau tru dezbaterea publică.




    Reabilitarea a unei infrastructura di irigaţii la nivel naţional custuseasti aproapea un miliardu di euro. Tru numa a Guvernului, ministrul Agricultural’i, Daniel Constantin, spuni că aesta poati s-hiba finanţată cu fonduri europene, prit acatarea tru isapi tru aşi-numasitlu “plan Juncker”, un proiectu di investiţii publiti ti poartă numa a şeflui di la executivlu comunitar şi cari va s-aruca tru economiile a văsiliilor membre cama di 300 di miliardi di euro. Constantin adavgă că acata tru isapi şi un acordu politic parlamentar, prit cari s-hibă promovat un nom mutrindalui reabilitarea a sistemlui di irigaţii tru yinitorl’i tinti ani.




    Tu kirolu di ma ninti izvurlu di amprotusa di apă tru sistemlu di irigaţii, Dunărea eara işisi calamitată. Nivelu a araului scădzu ahât multu tru perioada dit soni, câte s-aproaki di nai cama n’itli coti nreghistrate varaoară. Baziaş, nica tru intrata tru vasilie, debitlu easti cu 50% ma n’ic andicra di media multianuală a perioadal’ei, a deapoa Galaţi, nai ma marli casaba-portu fluvial dit România, tamama nolgica di cupan’e isi tu migdani un singir di hamunisii di arina. Uidisit cu spusa a specialiştilor, tru yinitoarili dzali, nivelu a Dunăl’ei ma largu va sa scadă.


    Angrapsearea: Bogdan Matei


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Agricultura românească, afectată de seceta prelungită

    Agricultura românească, afectată de seceta prelungită

    Precipitaţiile insuficiente, dublate de o vară caniculară, au generat o criză acută în agricultura românească. Seceta a compromis peste un sfert din culturile agricole din acest an – avertizează reprezentanţii fermierilor. Cele mai afectate sunt culturile de porumb, dar mari probleme, spun specialiştii, sunt şi la floarea soarelui sau soia. Moldova (est) este zona cel mai grav calamitată, dar seceta a lovit şi bună parte din Dobrogea (sud-est), Banat (sud-vest) sau Crişana (nord-vest).



    Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu, se aşteaptă la producţii cu 25-30% mai mici decât în 2014 şi la pierderi de circa două miliarde de euro. El spune că, în aceste condiţii, fermierii nu pot pregăti noul an agricol şi deplânge, deopotrivă, lipsa de disponibilitate a bancherilor de a mai credita sectorul agricol şi absenţa de la birou a responsabililor administraţiei, plecaţi în concediu. Autorităţile promit, deocamdată, că vor acorda ajutoare pentru culturile mici. Pentru marile exploataţii, ministerul Agriculturii trebuie să realizeze scheme mai ample de finanţare, pentru care este nevoie de acordul Uniunii Europene. Baciu reclamă şi lentoarea procedurilor de sprijin şi faptul că fermierii nu îşi pot asigura culturile pentru secetă sau îngheţ, iar ajutoarele care le sunt acordate în astfel de situaţii ajung cu mare întârziere. Iar calvarul fermierilor nu pare să se sfârşească prea curând.



    Meteorologii prognozează că şi în zilele următoare vremea va fi călduroasă în cea mai mare parte a ţării şi doar izolat sunt aşteptate ploi slabe, de scurtă durată. Astfel că deficitul de apă din sol se va menţine în regiunile agricole din estul, sud-estul, sudul şi vestul ţării. Deplânsă şi în anii trecuţi, devalizarea sistemului de irigaţii din perioada comunistă a revenit în dezbaterea publică. Reabilitarea unei infrastructuri de irigaţii la nivel naţional costă aproape un miliard de euro.



    În numele Guvernului, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirmă că aceasta ar putea să fie finanţată cu fonduri europene, prin includerea sa în aşa-numitul “plan Juncker”, un proiect de investiţii publice ce poartă numele şefului executivului comunitar şi care va pompa în economiile ţărilor membre peste 300 de miliarde de euro. Constantin adaugă că ia în calcul şi un acord politic parlamentar, prin care să fie promovată o lege privind reabilitarea sistemului de irigaţii în următorii cinci ani.



    Pe vremuri sursa principală de apă pentru sistemul de irigaţii, Dunărea e ea însăşi calamitată. Nivelul fluviului a scăzut atât de mult în ultima perioadă, încât se apropie de cele mai reduse cote înregistrate vreodată. La Baziaş, chiar la intrarea în ţară, debitul e cu 50% mai mic decât media multianuală a perioadei, iar la Galaţi, cel mai mare oraş-port fluvial din România, chiar pe mijlocul albiei a apărut un grup de insule de nisip. Potrivit specialiştilor, în următoarele zile, nivelul Dunării va continua să scadă.