Radio România Internațional

Tag: Irina Cios

  • Nach der Pandemie: Kulturbetrieb vor neuen Herausforderungen

    Nach der Pandemie: Kulturbetrieb vor neuen Herausforderungen

    Was jetzt besonders weh tut, ist, dass Menschen immer weniger an jeder Art kultureller Veranstaltung teilnehmen. Während des Notstands haben Kultureinrichtungen den Kontakt mit dem Publikum über das Internet gepflegt, doch diese beispiellose Herausforderung stellt nicht nur die Strategie der Einrichtungen auf die Probe, sondern auch das Interesse der Menschen an den Ereignissen. Vor diesem Hintergrund scheint eine Konkurrenz um Finanzierungen zu entstehen — die staatliche und die unabhängige Kultur streiten ums Geld.



    Bei einer Fachtagung des Instituts für Kulturforschung und Bildung ermahnte Forschungsleiterin Anda Becuţ Marinescu, dass die Kulturbetriebe auch um das verbleibende Publikum konkurrieren, weil die Öffentlichkeit unter den Beschränkungen leidet. Die Zukunft hängt stark vom Vertrauen ab, das die Menschen in die verschiedenen Kulturausrichter legen — egal ob staatlich oder privat. Das Risikomanagement ist diesbezüglich ein Schlüsselkonzept, meinte Anda Becuţ Marinescu — eines, woran wenige vor der Pandemie dachten. Die Risikowahrnehmung der Teilnehmer an Veranstaltungen müsste daher ins Bewusstsein der Kulturmanager rücken. Gemeint ist mit Teilnehmern nicht nur das Laienpublikum — auch Kritiker und andere Kulturprofis gehören zu den Zielgruppen, die Kulturinstitutionen anpeilen. Allerdings zählen wohl auch in Zukunft am meisten die Inhalte und Angebote. Sie sind es, die das Publikum begeistern und anziehen, findet die Forscherin Anda Becuţ Marinescu:



    Es geht in nächster Zukunft darum, vordergründig auf die Qualität des künstlerischen Inhalts aufzupassen. In letzter Zeit haben wir eine Überproduktion kultureller Inhalte im Internet bemerkt, viele von ihnen nicht gerade bester Qualität. Die Konkurrenz ist global, aber es ist gleicherma‎ßen wichtig, wie wir zur eigenen Gemeinde stehen. Dazu gehören die Menschen in nächster körperlicher Nähe, aber auch jene in den verschiedenen Zielpublika, die sich im Internet heranbilden.“




    Ihrerseits sieht Irina Cios, Leiterin der Verwaltung des Nationalen Kulturfonds die COVID-19-bedingte Krise als Chance für den Kulturbereich. Die letzten Monate rückten die Probleme, mit denen sich rumänische Kulturinrichtungen auseinandersetzen, in eine neue Aufmerksamkeit.



    Dieses Virus ist für uns alle eine Riesenchance. Zum ersten Mal in der rumänischen Geschichte wird öffentlich und zentral über die Kultur diskutiert. Zum ersten Mal werden echte Schritte unternommen, um sie zu unterstützen und systematisch darüber nachzudenken. Wir sollten das ernst nehmen und sehen, was wir für die Kulturstrategie tun können, was man für die Förderung des Konzepts im Bewusstsein der Öffentlichkeit unternehmen sollte.“




    Die Pandemie und die gesellschaftliche Isolation haben jedoch ein älteres Problem der Kultur nur zusätzlich betont. Schon seit längerer Zeit warnen Experten, dass der Stellenwert dieses Bestandteils der Gesellschaft abnimmt. Das sei sogar mit Zahlen belegbar. Rumänien sei Schlusslicht in Europa, was den Kulturkonsum angeht, erklärt Tudorel Andrei, Chef des Nationalen Statistikinstituts INS:



    Die kulturelle Mobilität ist in trockenen Zahlen messbar und mit der Lage in Europa vergleichbar. Sehr relevant ist zum Beispiel die Beteiligung an kulturellen Veranstaltungen. Nur 30% der Menschen in Rumänien nehmen mindestens einmal im Jahr an einer kulturellen Veranstaltung teil. In Frankreich sind es 75%; der europäische Durchschnittswert liegt bei über 60%.“




    Das lie‎ße sich auch erklären, kontert Kulturmanagerin Irina Cios:



    Das ist so, weil die Franzosen schon im Kindesalter lernen, dass eine kulturelle Komponente erforderlich ist, um das geistige und menschliche Dasein zu vervollkommnen. Kinder werden ins Museum gebracht, kreative Workshops werden veranstaltet. Das flie‎ßt in ihre DNA ein und wird weitervererbt.“




    Das Rezept aus Europa, an das sich auch Rumänien halten könnte, ist einfach: Kultur konsequent und solide finanzieren und das Publikum zur Teilnahme anregen, finden Planer.

  • Cultura post-COVID-19

    Cultura post-COVID-19

    Domeniul
    culturii este şi el afectat de criza creată de pandemia cu noul tip de
    coronavirus. Dacă finanţările alocate pentru sectoarele culturale erau, oricum,
    mici, criza recentă a acutizat problemele cu care se confruntă atât
    instituţiile publice de cultură, cât şi cele private sau artiştii independenţi.
    Nu mai puţin importantă este prezenţa tot mai scăzută a publicului la orice tip
    de manifestare culturală.


    Pe tot parcursul stării de urgenţă impuse,
    instituţiile de cultură au încercat menţinerea legăturii cu publicul exclusiv
    prin intermediul Internetului, însă această provocare fără precedent pune la
    încercare nu doar strategia culturală în situaţii critice, cât şi interesul
    publicului pentru evenimentele culturale. Competiţia pentru atragerea de
    fonduri pare să aibă loc, cu precădere, între mediul public şi cel independent.
    Cu prilejul
    unei dezbateri organizate de către Institutul Naţional pentru Cercetare şi
    Formare Culturală, Anda Becuţ Marinescu, director Cercetare în cadrul Institutului
    Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, a explicat:

    Aş vrea să nu uităm că această
    concurenţă ar trebui să se manifeste şi la nivelul atragerii publicului, pentru
    că oamenii obişnuiţi sunt destul de afectaţi în practicile şi aşa scăzute. Ceea
    ce va urma în continuare depinde foarte mult de nivelul de încredere pe care
    oamenii îl vor avea în instituţii şi în mesajele şi oferta pe care le transmit
    atât instituţiile publice de cultură, cât şi organizaţiile private.



    De
    asemenea, managementul riscului ar trebui să nu lipsească din strategia
    oricărei instituţii sau organizaţii culturale, crede Anda Becuţ Marinescu. Acest lucru a
    fost demonstrat, în ultimele luni, de către o realitate la care prea puţini
    s-ar fi aşteptat.

    O problemă importantă o reprezintă şi felul
    în care oamenii percep riscul. Riscul acesta ar trebui să fie conştientizat şi
    poate că este nevoie şi de un management al riscului, inclusiv la nivelul
    organizaţiilor culturale. Nu doar publicul este cel exclus, dar şi
    profesioniştii care activează în cultură. Evident, calitatea actului artistic
    este regândită din perspectiva acestui risc cu care ne confruntăm cu toţii.



    Probabil,
    tot calitatea actului cultural este cea care va mobiliza publicul şi va readuce
    acest domeniu indispensabil oricărei societăţi moderne în atenţia generală.
    Conţinutul cultural, deşi distribuit în mediul virtual, trebuie să se adapteze
    cererii diferitelor comunităţi culturale şi, totodată, să menţină standarde
    ridicate.

    Anda Becuţ
    Marinescu: Atenţia, în perioada următoare, ar
    trebui să se concentreze pe calitatea actului artistic, pe calitatea
    conţinutului. În ultima perioadă, am asistat la o supraproducţie de conţinuturi
    culturale în zona online, unele dintre ele nu tocmai de cea mai bună calitate.
    Este o concurenţă la nivel global. La fel, cred că este la fel de important
    modul în care ne asumăm comunitatea, care înseamnă şi proximitatea fizică, dar
    şi comunităţile de gusturi şi de preferinţe care se creează în mediul online.



    Irina
    Cios, directorul
    Administraţiei Fondului Cultural Naţional, vede criza COVID-19 ca pe o
    oportunitate pentru sfera culturii. Întrucâtva, evenimentele din ultimele luni
    au readus în atenţia tuturor problemele importante cu care se confruntă cultura
    în România.

    Acest virus, pentru noi toţi, este de fapt o
    extraordinară oportunitate. Cred că este pentru prima dată, în istoria
    României, când se vorbeşte despre cultură la nivel public şi central. Este
    prima dată când se fac nişte paşi reali în direcţia susţinerii acestui sector
    şi a demarării unor reflecţii sistemice. Poate că ar trebui să luăm această
    oportunitate în serios şi să adunăm împreună şi să vedem ce se poate face
    pentru faimoasa strategie culturală, dar şi care ar fi paşii pentru promovarea
    conceptului de cultură la nivelul mentalităţii generale.



    Dacă
    perioada de izolare impusă a diminuat consumul cultural, statistica relevă
    cifre îngrijorătoare chiar şi în perioadele de activitate normală, în care
    accesul la evenimentele culturale era neîngrădit peste tot în Europa. România
    se află la coada clasamentului pe continent în ceea ce priveşte participarea la
    actul cultural. Cu detalii, Tudorel Andrei, directorul Institutului Naţional de
    Statistică din România:

    Cât de mobilă este populaţia României
    din punct de vedere cultural, pornind de la câteva cifre foarte seci, comparate
    cu cifrele pe care le întâlnim la nivelul altor ţări europene. O cifră foarte
    importantă în a da o imagine asupra a ceea ce înseamnă mobilitatea socială a
    populaţiei României măsoară participarea la activităţile culturale. Numai 30%
    din populaţia României participă la cel puţin o activitate culturală pe
    parcursul unui an. În Franţa, peste 75% din populaţie participă la cel puţin un
    eveniment cultural pe parcursul unui an. Media europeană este de peste 60%.



    Situaţia
    deloc optimistă pe care o demonstrează statistica are şi o explicaţie, crede Irina
    Cios: Asta se întâmplă pentru că populaţia Franţei încă din fragedă pruncie
    este educată că, pentru împlinirea spirituală şi umană, este nevoie de o
    componentă culturală. Copiii sunt duşi la muzee, au cursuri şi ateliere
    creative. Acest lucru intră în gena lor şi se perpetuează, indiferent de
    opţiunile de carieră pe care le au.



    Atât
    finanţarea puternică şi susţinută, cât şi atragerea publicului înspre cultură
    ar putea salva, pe viitor, instituţii culturale, artişti şi conştiinţe,
    deopotrivă. Conform specialiştilor, România ar trebui să urmeze tendinţele
    europene, cu scopul reformării unui domeniu atât de mult lăsat în urmă.