Radio România Internațional

Tag: irine

  • Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã

     

    PANAYIRU. Ediția di primvaară 2025 a Pãnãyirlui di Turismu ali Românie ahurhi gioi București tru prezența ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatlui și Turismului, Bogdan Ivan. Uidisitu cu aestu, autoritățli ndregu ma multi licşurãri di viză trã turiștilli cari voru s’urdină tru România. Tru aestu kiro, trã 51-a ediție, evenimentul s’dizvãrteaşti pãnă dumãnică pi unã avlie di 12  di ñilli di meatri pătraț și adunã 190 di expozanțã ditu România și ditu xinãtati, di lu anvãrtuşescu aestã turlie statutlu di platformă di referință tru industria-a turismului, spunu organizatorllii. Aestă ediție adunã un numiru cabaia mari di participanțã internaționali cari reprezintă 52% ditu total a companiilor prezenti. Agențiile di turismu și operatorllii ndreapsirã ñicurãri ti ma multi pachete di călătorie. Nai ma mseati regiuni ali României suntu promovate tru cadrul a pãnãyirlui di aducu dinintea-a vizitatorlor cãbilea tra s’li veadã aesti nãi cu anami. Prezenta ediție yini cu ma multi oferte exclusive și ñicurãri speţiali trã sărbătorli a anlui 2025 și acatã tru isapi prezentări interactive și conferințe ţãnuti di expirțã ditu industrie, ama și tururi virtuali a destinatiiloru di top.

     

    UCRAINA. Ilie Bolojan, prezidentulu interimar ali Românie, spusi dupu andamasea informală di ñiercuri di Paris că securitatea ali Ucrainã easti ligată di securitatea ali Europã și ali Românie, spunãndalui diznãu ti importanța a colaborarillei anamisa di statele europeane și Statele Unite trã agiundzeari pi unã irine justã şi ti lungu kiro. „Unã iriñe tiñisitã nu poati s’hibã adratã ma s’nu llia parti Ucraina și Uniunea Europeanã tu pãzãrãpseri”, spusi Ilie Bolojan. Ninti di andamasi, iu eara viniţ şi liderlli ditu Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Gãrţia, Suedia și Belgia, prezidentulu interimaru ali Românie avu muabeţ cu prezidentulu ali Franțã, Emmanuel Macron. „Nã asiguripsimu nica nã oarã că, ași cum Franța fu deadunu  cu România tru oarili multyu di simasie ditu istoria-a vãsiliillei a noastri, ea easti deadunu cu noi şi adzã. Aprukemu diznãu parteneriatlu strateghic cu Franța”, spusi prezidentulu interimaru Bolojan. El nica adãvgã că „nãpoi u aprukemu stabilitatea cu prezența militarã francezã tru România. Cu cãftarea a vãsiliillei a noastã aestã prezență va s’hibã anvãrtuşitã tru kirolu ţi yini.” Bucureștiul și Parisul va u ducã ma largu și cooperarea economică, nica şi tru industria di apărare, avânda tu videalã criştearea a capacitățlor di producție ditu România trã yinitorlli añi.

     

    MUABETS. Premierul român Marcel Ciolacu spusi, tu ligãturã cu pãzãrãpserli di irini ditu Ucraina, că declarațiile serti ditu aestu kiro fapti di liderlli a lumillei nu suntu importante, aţea ţi easti important easti unã irini tiñisitã şi di lungu kiro tru aţea vãsilie, cari poate s’hibã faptã maş cu agiutortlu ali SUA. El cundille cã irinea va s’aducã pãhadz ma ñiţ ti energie și gaze și unã redresare economică tru tută Europa. Atumţea easti di simasie s’lom parti ti reconstrucția Ucrainei, easti un proiect di 500 di miliardi ş’cama di euro, ditu cari companiile românești lipseaşti s’amint1 cãtu cama multu, spusi Ciolacu. El dimãndã, di altã parti cãtu arada a vizitãllei di lucru ţi va u facã viniri Bruxelles, va s’adunã cu șefa Comisiei Europine, Ursula von DIr Leyen. Muabeţli va s’aibã tu arada lucri ligati di pãzãrãpsearea diznou cum și di catandisea securitatillei tru contextul internațional di adzã. Şeflu a Executivlui cundille cãva s’hibã deadunu Bruxelles cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europeane, Marcel Boloş, şi ministrul a Finanţilor, Tanczos Barna.

     

    ,Autoru: Udãlu a Hãbãrloru

    Armânipsearea: Taşcu Lala

     

  • Irinea nu mata easti un lucru sigura tru Europa

    Irinea nu mata easti un lucru sigura tru Europa

    Ti ma pţănu di dauă stămâñi, tru România va s’ţănă protlu turu a alidzerloru prezidenţiali, iarapoi campania electorală s’duţi ma largu tru ună hăvaie apridunată, cu discursuri aştiptati şi atacuri anamisa di nădăioşlli ti ipotisea nai marea. Analiştilli şi comentatorlli cutugursesescu că tru arada di lucru a candidaţlor nu ari născănti temi mări, cata cumu polimlu ditu Ucraina viţină şi turlia tru cari văsilia easti ndreaptă ti iţi catandisi tu planlu di securitati.

     

    Militarlli nu suntut tru campanie electorală şi ahtări subiecti ndilicati li au dininti. Nu dip utu soni, instituţia ţi elli u reprezintă easti, andicra di partiili politiţi, tru caplu a pistipsearillei publiţi. Nu di multu kiro, Caplu a Statlui Major ali Apărari, gheneralu Gheorghiţă Vlad, făţea timbihi ti numirlu ñicu di rezervişti ţi potu s’hibă griţ tu catandisea di polimu, cata cumu şi ti născănti slăghinţi leghislativi cari ngărdeaşti axia di reacţie a forţilor armate tru niscănti catandisi. Fu ună dimăndari publică hăirlătică, di itia că autorităţli cilăstăsiră cu lucărlu aclo iu gheneralu feaţi timbihi că ari pruvlemi.

     

    Marţă, cu itia că eara yiurtusitu Statlu Major ali Apărari, gheneralu Vlad feaţi timbihi, salami, aestă turlie: indicatorlli a catandisillei di tora di securitate nă facu timbihi că irinea nu mata easti un lucru sigura pi continentul ivrupeanu. El adusi aminti că, tru xiki cu normili a dreptului internaţional uminitaru, acţiuñili a Federaţillei Ruse hărnescu progresia negativă a potenţialui di fuvirseri şi riscuri di securitate. Uidisitu cu spusa gheneralui, pi livelu a reghiunillei ali Amarea Lae, nai di sinferu strateghicu a NATO, avem ună catandisi di criză tru dumenea ali apărari.

     

    Askerea ali Românie, cundille Vlad, u alăxi ti bună arhitectura defensivă. Fură apufusiti proţedurli, s-alăxi ti bună axia di reacţie a forţilor şi s-anvărtuşiră structurli ahărdziti ti serviţilu permanentu di alumtă, poliţia aeriană şi oclli patru pănu di mardzină. Tutunăoară, s’feaţi ma bunu lucărlu cu capabilităţli ti cunusteari a catandisillei şi avertizarea/ făţearea timbihi di cu kiro. Axia noastră defensivă, s’clleamă ligăturli euro-atlantiţi şi di Parteneriatu Strateghicu cu SUA armân sturlli a catandisillei naţională ti tălleari curayilu şi apărarea tru reghiunea ali Amarea Lae, iarapoi Statlu Major ali Apărari prindi s’hibă ună rolă cabaia mari ti anvărtuşearea aluştoru sturi, adăvgă Vlad.

     

    Tu giumitatea a meslui yismăciuni, liderlli militari ditu NATO, ţi eara viniţ la andamasea a Comitetlui Militar a Alianțăllei di Praga, feaţiră isapi ti catandisea tu cari easti implementarea cu planurli di apărari, apufusiti la summitlu ditu 2023. Cu aţea furñie, gheneralu Gheorghiță Vlad, spusi a lui mindueari, s’clleamă, acăţă tu isapi catandisea cu polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraină, agiundzi s’hibă tut ma limbidă ananghea ti ună prezență aliată consistentă tru reghiunea ali Amarea Lae și s’hibă ţănută tu amprotusa tu ahenda NATO, catandisea ditu Amarea Lae tră asiguripseari stabilitatea aliştei reghiuni. Tăllearea curayilui cu hăiri s’faţi pritu asiguripsearea di forți și hălăţ, flexibilitatea Grupurlor di Alumtă tra s’nkisească iruşi, căndu easti ananghi, cu organizarea pi livelu di brigadă, cundille caplu a Statlui Major.

    Autoru: Stefan Stoica
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Nu ari nădie tră irine

    Nu ari nădie tră irine

    Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea.
    Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni easti cu ndriptati băgată. Neise, tru spunerli istoriţi, vărnăoară oamiñilli nu au bănată tru irini, totna ave un loc pi Terra iu oamiñilli s’alumta şi s’vătăma. Jurnaliștilli nkisescu, tru analiza catastisillei, di la planlu ONU di ampărţari ditu 1947. Pari aplo aestă catandisi andicra di ţi s’feaţi dupu Protlu Polimu Mondial. Fapta că Imperiul Otoman, cari stăpuea aestă reghiuni, fu tru tăburea a aţiloru azvimţă, adusi dininti prublema ti ampărtarea a născăntoru ţerclliuri di influență tru ună reghiune tru cari harta ş-adutea dipu pţănu cu aţea ţi easti tora. Neo-otomanismul pripusu di prezidentulu nturţescu ditu aestu kiro agiundzi s’hibă ună acțiune revizionistă cu ună amănari di un secol. Iarapoi istoria aliştei reghiuni zburaşti tră turţă, tru un kiro cându statili arabi nu eara, canda ti ună puteari anăkisitoari ţi nu easti lişoru ti străxeari.

    Di suti di añi, turţălli anăkisiră şi călcară locărli anvărliga di Amarea Mediterana, pi cari tora li lugursescu ca hiinda cu ndriptati tru sfera-a lor di influență. Easti și ună turlie di purtaticu colonialistu ditu aestu kiro ama fără elementi di năutati ică orighinalitati. Fapta aplo că, aoa şi ndauă secole, pi vără locu ditu Europa, Asia ică Africa stăpuiră turţălli pari tra s’hibă argumentulu nai ma vărtosu tră len turlii di căftări. Neise, prinţipiulu nai ma di simasie easti apartenența la idyea pisti islamică, cata cum majoritatea babageană a araghiloru mintiţ ndreptu ică indirectu, tru evenimentili ditu Orientulu di Aproapea. Acă aputrusearea otomană nu ari ici ţiva ţi s’nă arisească tru aduţerli aminti ti ea, tora andruparea nturţească a cauzăllei palestinieană va ta s’hibă ca un thimelliu.

    Ama niţi ditu Turchie nu s’fuvirseaşti cu irinea, di itia că, nu ari altă cali, că maş aţea cu polimlu. Di itia că, tru Orientul di Aproapea, tută lumea fuvirseaşti nesie lumea tută. Ditu 7 di sumedru, cându ţivillii araghi vătămară cama 1.200 di israelieni, topili şi vătămărli yinu dăldză-dăldză, ditu tuti locărli. Apandisea-a Israelui u alăxi Gaza tru un locu pârjilitu, mplinu di arvuluseri și di murminţă. Rachetili și dronile azboairă di atumţea locărli tuti, tru şi di cătă Israel, ditu Gaza, ditu sudlu a Libanului, di cătă Iran, di cătă aribelli houthi ditu Yemen. Tru spațlu a aguderloru di tamam, Israelu aduţi acțiuni suprinzătoare și cadealihea ti ciudie pritu rezultati.

    Tora ma ninti, liderlu Hamas, inamiclu ditu Gaza, fu vătămatu tru ună explozie faptă tamamu Teheran, tu capitala a marlui sponsor a minărloru anti-israeliene, Iranlu. El eara dus ta s’llia parti ti băgarea pi ipotisi a năului prezidentu a Iranlui, cari yini s’lu alăxească pi atelu ţi muri pritu cădearea a helicopterlui tru cari eara. Victimili ti arăzbunari suntu, tora, cu dzăţli di ñilli, ditu ma multi văsilii iarapoi multi di eali suntu personaje cu anami ti populu şi alumta a loru.

    Irinea nu ari să s’veadă di itia a lăhtăroasăllei ceamaună, cu alumta ţi s’faţi pi tuti fronturli vidzuti şi nividzuti, cu multi victimi. Tru aestă alumtari s’poati că irinea s’nu hibă pricănăscută, cara va s’alăncească vărăoară tru calea a apufusitorloru di bană şi di moarti. S’umplu 10 meşi di la ataca contra a Israelui, deapoa, cama di 300 di dzăli di cându născănţă oamiñi suntu tru captivitati iarapoi alță suntu bombardaț cabaia multu. Iţi rachetă arcată tru alumtă cadi tru ună zonă sensibilă. Israelieañilli agudescu căsăbadzlli ditu Gaza, militanțăllii Hamas amină, căndu ş’căndu, rachete tu căsăbadzlli israelieañi, maxus tu Tel Avivlu.

    Idyealui, ama di cătă tu dată, amină și pareia militantă yemenită. Ditu Apirită, moartea balistică yini ndreptu ditu Iran și caftă tut ţivillii ditu căsăbadz, ti ună hăiri cătu cama mari cu aminarea. Ună rachetă aminată ditu sudlu a Libanlui, s’pari, cadi tru zona a Dzenurloru Golan, loati di la Siria, și vatămă cilimeañi drudzi, dimecu araghi muslimañi. Tru sudlu a Libanlui, văsilie ţi di cabaia kiro nu ari tru capu lideri politiţ, istoria zburaşti maş ti fănicadz anamisa di viţiñilli di ma ninti, tora ascumbusiţ tru tăburi şi askeri. Easti zori s’dai ună yilipseari ali iriñe ţi lipseaşti s’hibă păzărăpsită și construită tru Orientul di Aproapea, di itia că vărnu nu u va și s’fac gaereţ mortali, pănu di mardzină,neise, atea turlie că ea s’nu aibă vără nădie s’alăncească.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Anglliţarea a polimiloru di mari hearbiri

    Anglliţarea a polimiloru di mari hearbiri

    Acă agiumsiră pi arada, dzuuă di dzuuă, aţeali dauă polimi ţi suntu tu amprotusa cu hăbărli di cathi dzuuă, aţelu ditu Ucraina și alantu ditu Gaza nu s’bitisiră. Acă nu iesu tu migdani tru protili locări la hăbări, eali negu ninti, cu moarti și fănico. Cându ş-căndu anviţămu ţi s’faţi aclo. Easti zborlu, maxusu, di bombardamenti sândziroasi, nu ari spuneari, cu mulță morță, nai ma mulţă ditu arădărikea a oamiñiloru di arada. Aţea ţi nu s’minduea să s’facă tu eta XXI, agiumsi ună arană dişcllisă ama cari nu mata nă cărteaşti. Easti zborlu tră tută comunitatea internațională, cari thimilliusi un sistemu cât cama simfunizatu di nomuri democratiţi și iriñeatiţi ama tora li acaţă tu isapi cu ună relativă indiferență ti turlia cum moru oamiñilli pi aţeali dauă fronturi.

     

    Cama di doi ani și trei meşi tricură di când Rusia u-călcă Ucraina, fără s-aibă faptă vără căftari ţi s’hibă parti ditu practiţli internaționale. Cama multu, timbihili fapti di lumea occidentală, cari hăbărisea adunarea di askeri și tehni di alumtă tamamu la sinurlu cu Rusia agresoari cu Ucraina, lă si apăndăsi cu spuneara că nu easti dealihea şi s-pistipsi maş di complezență. Reacția ali Moscovă la aesti urminii fu una scoasă ditu cărţăli a dialecticăllei stalinistă. Averlu nsimnă ună atacă pi scară largă, ditu hăryie, ună iruşi ţi ş-pripunea ca askirladzlli aruși s’agiungă cât cama alargu pi teritoriul aputrusitu, aţelu ali Ucraina. Viniț ditu Belarusul cari tora s’lugurseasti neutru și fără damcă, arușlli agiumsiră tru şcurtu kiro tru capitala Kiev ică s-acăţară ti săpari tranșee tamam tru zona ascăldată tru cinușă nucleară di Cernobîl. Sudlu eara di ma ninti aputrusitu di aruşi, maxus ditu 2014, cându s’feaţi, dimi, prota aputruseari, una la cari lumea mutrea fără s’llia meatri. Rușlli loară, atumţea, Crimeea, filisinda oamiñi verdză, tăcuț și nicănăscuț, și un simulacru di referendum la cari s-arâsi acă eara ună dramă ţi dimănda catandisi multu ma uruti.

    Ascăpitata nu akicăsi cata ici ţiva ti aţea ţi s’feaţi atumţea di itia că prucukia şi irinea ălli lă ambudyiuseaşti s’avdă alarmele. Tehnica a referendumlui s-mută deapoa acasă la vestiţ, tru Europa. Propaganda și manipularea, acă cănăscuti cu hiru albu și sumu nivelu di expertiză a societățlor occidentale, hărniră bănători mulţă, atelli ţi au ndriptate și vizibilitate la urne, s’hibă elli europeañi și ufiţialli, ică locale și paranomu. Nu easti ici ndilicatu s’manipuledz pritu pervertirea a tehniţlor democrațiillei ama easti cu hăiri cabaia. Gaileadzlli și problemele s’mută ditu spațlu stăpuitu ică căftatu di Rusia tru spațlu a democrațiilor occidentale.

    Ataca babageană contra ali Ucraină di aoa şi 27 di meşi easti misurată ca hiinda a daua, neise numata nă da di măna să zburămu ti ună surpriză, că di un proces. Aţea ţi easti tu dizvărteari, tu aestu kiro. Ataca nkisită di militanții palestinieni contra a Israelului, aoa şi apropea optu meşi alăxi menga ti polimlu ditu Ucraina. Unăoară agiumtă pi arădărikea a unei dizvărteari zorlea ti aprukeari, di itia a numirlui lăhtărosu di victime civile, atenția ali opiniei publiţi internaționale easti ampărţătă. Yini deapoa faza ti nglliţarea a aluştoru ceamauni, dimi ti conservari a catastisillei di faptu, di momentu, tru detrimentul a catastisillei inițială. Nai ma multi di ahtări catandisi armănu, neise, conflicte pi ună linie favorabilă ti aputrusitoru, cari mindueaşti s’bagă cu zorea ună catandisi ţi ălli easti favorabilă și pi cari u amintă pritu acțiuni condamnate di dreptul internaționalu.

    Tru idyiulu kiro, tută lumea va iriñe, va dănăseari alumtili, nica şi s’nu moară oamiñi. Oamiñilli căpăiră s’alumtă, maxusu aţelli ţi s’apără, și au umuti că va s’dănăsească alumtili. Ama ahtări ceamauni dotu nu nglleaţă, eali pot s’llia silă ti şcurtu kiro. Tru idyiulu kiro, oamiñilli moru, tu ună atacă ică tu atentatu, tru inţidente și bombardamente, iarapoi catandisea, nica şi veaclle di dzăţ di añi, nu easti una di irine și stabilitate. Pripunirli di irini tru Ucraina ică tru Gaza, di până tora, fură tentative di testare a anduranțăllei opozantulu, aţelli atacaţ pi dinăpoi, kivernisiti ma ghini ică ni’inspiratu. Tranșeele nu suntu hălăţ ali irine. Cari ţi s’hibă strateghia va hibă tu amprotusa ică va s’hibă cu hăiri, catandisea di tora easti greauă, di piriclliu și multu duriroasă.

    Conflicti zorlea ti pistipseari ambudyiusescu agenda internațională, aspargu ică curmă bana a miliuñiloru di bănători, nica s’arucă topi pi bana a oamiñiloru, cilimeañilli moru cu ñillili. Nglliţarea a conflictelor tru un loc vrutu, aleptu di Moscova nu easti ună cearei. Cându va nă ascuturămu di sinferurli minutişi a statilori și a oamiñnilor di stat va nă aduţemu aminti că bărnuri di ghenii ali suţiitati lucrară, cilăstăsiră că polimlu s’hibă scosu nafoara anomlui și ceamaunili s’nu ma hibă lugursiti cearei di ași-dzăsili problimi anamisa di stati.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Summitlu a Comunitatillei Politică Europeană tru Rep. Moldova

    Summitlu a Comunitatillei Politică Europeană tru Rep. Moldova


    Republica Moldova fu nicukirlu tu protu di cirişaru, la Castelul Mimi ditu hoara Bulboaca, a doilui summit a Comunitatillei Politice Europene – ună platformă nauă di coordonare politică, ţi ş-pripune s’promoveadză dialoglu şi cooperarea ta s’acaţă tu isapi lucărli di sinferlu idyealui şi s’nvărtuşeadză securitatea, stabilitatea şi prucukia-a continentului european. Aţelli aproapea 50 di lidiri prezență zburără ti securitate şi irine, dizvoltarea infrastructurăllei economice şi sociale tru spaţiul european şi rezilienţa dinitea fuvirserloru fapti di polimlu ditu Ucraina. Tutunăoară, oficialii europeni năpoi adusiră aminti ti agiutorlu datu tră Republica Moldova tru scupolu ti bagarea tu lucru a angajamentelor loati harea di stat candidat la adirarea la Uniunea Europeană.



    Summitul yilipseaşti vărtoasa ascumbusari a lidirilor europeni ta s’aducă diznă iriñea tru Europa, cundille nicukirlu ali andamasi, prezidinta Maia Sandu. Uidisitu cu aesta, andamasea s’bitisi cu ma multi rezultate concrete tră văsilia a llei, anamisa di aestea s’arădăpsescu apofasea mutrinda scădiarea a tarifelor tră serviciile di roaming, lansarea a misiunillei UE di parteneriat cu Republica Moldova, un nou pachet di agiutor tru valoare di aproximativ 1,6 miliardi di euro şi darea di partea ali Norvegia a unei finanţări nearambursabile di 50 di milioane di euro. Maia Sandu cundille și aţea că organizarea a summitului la maş 20 km di Ucraina “easti ună expresie limbidă a solidaritatillei cu aestă văsilie şi cu populu ucrainean, cari aalumtă tră libertate, valori europene şi tră yinitorlu a continentului”.



    Tu arada a lui, prezidentulu ucrainean Volodimir Zelenski declară că apruke un se,nu vărtosu di agiutoru ditu partea aliaţilor tru problema ti furnizari avioane di alumtă. Zelenski nica spusi că Ucraina caftă yinitoari garanţii di securitate, carea aderarea la NATO nu easti di căbuli tu aestă oară.



    Prezentă la summit, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alăvdă reformele fapti di Republica Moldova cu scupolu ti aderarea la UE şi tăxi că va s’crescă “semnificativ” dimensiunea a delegaţiei comunitare la Chişinău, tră “s’agiuta ti băgarea tu lucru a reformelor”, kiro tu cari Analtul Reprezentantu ali UE tră Afaceri Externe şi Politică di Securitate, Josep Borrell, lugursi că diferendul transnistrean nu va s’hibă ambodyiu ti aderarea ali Ripublică Moldova la Uniune.



    Tru zborlu a lui, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, cundille că Ripublica Moldova nu easti singură, iara agiutorlu a statilor democratiţi va s’ducă ma largu emu tră Chișinău, emu tră Kiev. “Agresiunea militară contra ali Ucraină easti nai ma greaua perioadă di după Polimlu Araţi. Avemu borgea, tru harea di Comunitate a statelor democratiţi europeane, s’apăndăsimu aluştui momentu istoric şi să’lli andrupămu pi atelli nai ma vulnearabili ditu noi”, spusi liderul di București.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Diznău ti flanculu ditu apirita al NATO

    Diznău ti flanculu ditu apirita al NATO

    Invazia Rusiei tru Ucraina năpoi adusi tu muabeti anvărtuşearea-a flancului ditu apirita-a Alianțăllei Nordu-Atlantică. Nimintearea militară declarată a NATO tru ostilitățle sândziroase ţi țăn di dzăli buni caplu di yilie a actualitatillei mondială nu nsimneadză că nu da cicioru. Alliumtrea, neise caftă s’llia meatri! Căftărli pi cari Moscova li silighi ma multi ori arada – că Ucraina s’nu intră tu Alianță, ași cum u spuni vrearea Ucraina, dimi tu harea di di stat suveranu și independentu, iara NATO să s’toarnă la arhitectura a llei di ma ninti, dimi ditu anlu 1997 — dotu nu eara aprukeati. NATO ălli căftă a prezidentului arus Vladimir Putin s’dănăsească ună ş-ună aputrusearea ţi u faţi contra unei văsilie iriñeatică, a deapoa să ş’tragă ma nu cu alti căftări, tuti askerili ditu Ucraina şi s’ahurhească muabeţ diplomatiţi tiñisiti. Alianța nu va s’bagă zori ti ună zonă di excludiri aeriană pisupra ali Ucraină şi niţi nu va s’pitreacă askeri tru aestă văsilie, am ava s’facă tutu ţi s’poati tra s’apăra cathi milimetru ditu teritoriul aliat. Emu, cănăscuti hiinda apofasili şi fuvirserli a omlui furteaţă di Kremlin, NATO apufusi ta ş’anvărtuşeadză apărarea la sol, tru aer şi pi amari, di pitricu ma multi askeri pi flancul a llei ditu notu data, la cari s’adavgă avioani și pampori militare ţi va s’hibă tu catandisi di alertă maximă.



    Prezidentulu Klaus Iohannis declară că, tru aestu kiro, Bucureștiul nu nkiseaşti di la sţenariul ţi va să spună căţe conflictul ditu Ucraina viţină poati să s’tindă, ama România u creaşti ma largu, cu agiutoru aliatu axia ta s’talli curayilu și s’apără maxusu tru Amarea Lae. Klaus Iohannis: ʺEasti multu limbidu că avem un agresor – Rusia şi noi lipseaşti s’adrămu tut ţi lipseaşti tra s’nă vigllemu şi s’asiguripsimu ună defensivă tră statele a noastre. Tru aestă noima, ti bună easti şi ari căbilea ta s’yină askeri ditu NATO ma aproapea di flancul ditu apirită.ʺ



    La Baza “Mihail Kogălniceanu” di ningă Custanţa, agiumsi un contingent important ditu Franţa și Belgia, tru cadrul a Forţăllei di Reacţie rapidă a NATO. Aclo, suntu, tutunăoară, militari ditu Statele Unite, Italia şi Germania și ari planuri s’yină askeri suplimentare. ʺNai ma vărtoasă Alianţă politică militară ditu lume easti aoa, tru România, di lu-anvărtuşeadză flancul estic, tră s’veaglle şi s’apăra tuţ Aliaţllii şi cathi ţentimetru ditu teritoriul NATO. Ună atacă contra a unlui ditu arada a noastră va s’hibă mutrită ca ună atacă contra la tuţ. Angajamentul a nostru andicra di articolu 5 ditu Tratatul di Washington easti di heru.ʺ – diclară și premierlu Nicolae Ciucă, general di armată tru rezervă. Di altă parte, și baletlu diplomatic, cu ună cadialihea simbolistică di unitate aliată, s’duţi ma largu tru România! După ţi eara vinită București șefa a Comisillei Europene, Ursula von dir Leyen, și ministrul frănţescu ali Apărari, dna Florence Parly, stămâna aesta vini arada-a caplui tu diplomația canadiană, Melanie Joly, și, tru şcurtu kiro, a viţeprezidintăllei a Statelor Unite, Kamala Harris, tră să spună, idyealui cum Casa Albă spuni că va u facă şi tru Polonia, forteaţa şi unitatea NATO, ama şi ndruparea americană dinintea-a agresiunillei ali Rusie.



    Autor: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala




























































  • Polim ica irine


    La 28 di alunar 1914, Austro-Ungaria ataca Sarbia şi nchisea, ahtari, protlu polim mondial. Nu era niti una surpriză, ataca fu pretedata di un ultimatum şi s-fatea tamam dupu un mes di la asasinarea, la 28 di cirisar 1914, a prinţului clirunumsitor a Imperiului austro-ungar. Nchisi deapoa un cadealithea tir di declaraţii di polim, arcate di unaa parti ş-di alanta di vasilii care nu avea ici tiva tu ligatura cu asasinatlu di Sarajevo, cu Sarbia ica Austro-Ungaria. Aroganţa militaristă, alumta ti hegemonie şi sinferurli personale dusira la un polim lardzitu tru tuta lumea, cu dzat di miliun’i di morţa, pliguit şi chirut. Dit moeabetli ti aestu polim nu ari raportărli ti furn’iili tra nchisearea a polimlui a deapoa tru bitisita, dimec tru 1918, puţan’i ş-adutea aminti ti ti ahuhri.



    Cum ti s-hiba, după polim, lumea avea să spunea alta turlie tru migdani. Ma multi imperii, ntra care şi Austro-Ungaria, ricura tra totna tru istorie, democraţia ahurhi s-lucreadza salami, maxus tru Europa. Tru yinar 1918, atel dit soni an a polimlui, prezidentul Wodrow Wilson ţanu un discurs emblematic ti minduita ali SUA, cari avea intrata tru polim tru 1917, cadealihea, deadun cu Marea Britanie, Franţa şi alanta aliaţ nica si România. Mardzin’li fapti atumtea di liderlu american s-ved ma amanat tru evoluţia a societatil’ei internaţionala. Imperiul ţaristu s-aalaxi tru Uniunea Sovietică, prit un babagean complot comunistu, iara Germania a kaiserului agiumsi una ripublică stăpuită di mindueri de revanşă, hiindalui la thimel’ilu a naului polim mondial, nchisindalui di 2 dechenii ma amanat. Secolu ti avea curata di cându imperiile europene apreasira laolu fu naima cama marli di tu istoria a lui.



    Evenimentele organizate tra sa yilipseasca momentele di aoa si una suta di ani na spun una dun’eaua nioca dit secolu al XlX-lea, cu mentalităţ învicl’iti ama tru care progreslu tehnico-ştiinţific eara cadealihea şi ahurhea tra să-şi spună zborlu. Dimec, poate s-hiba spus ca tamam evoluţia tehnică, puţan achcasita a liderilor a statilor di atumtea, dusi la amploarea cunuscută di primlu ploim mondial. Şi tut dezvoltarea tehnologică şi amintarli ştiinţifice deadira evoluţia a dun’eaual’ei dit aestu secol recentu, cari u fac tra să s-aduca tut ma multu cu fanteziile a nascantor anyiisători dit secolele tricute.



    Tru 1914, automobilele ghiusbilea avea insita tru videala şi avea nica arahoati di lemnu iara avioanele fătea protili azboiuri ama multu ayon’ea, aca românul Traian Vuia avea fapta prota alinari di pi loc a omlui, cu halat isis di bord, masi tru 1906. Di atumtea, omlu agiumsi tru spaţiul extraterestru, stăpuiasti spaţii largurii pi pimintu ica sum loc şi sum ape ama şi pi ateali ahandoasi, atomice, di nauntrul ali materiei nica si di nauntrul a hiinţal’ei umane. Ti prota oara tru istoria a l’ei, societatea umană easte una globală, timil’iusita pi cunuşteari şi comunicare pi tuta suprafaţă a Terral’ei.



    Harta politică a Europal’ei apufusita dupu protlu polim mondial Armani tru idyea scara si aza, cu ptani alaxeri. Evoluţia nai cama di simasie fapta pi Vecl’hiul Continentu este tamam unificarea a Europei care, na spune istoria, adusi tru migdani primul şi doilu polim mondial. Una utopie până atumtea, ideea europeană s-baga tru lucru după doilu polim, hiindalui una dit puţanili matimi înviţate di politicieni şi liderl’ii naţionali ali Europa. Secolu ti tricu di la declanşarea a primlui polim mondial ica ateali 3 cirecuri di secol di la declansarea ufitială a doilui polim mondial, cari va s-umpla la 1 di yismaciuni, nu spuni, ama, că uminirea ar înviţata lecţia ali irini şi a polimlui dit aeste lahtaroasi conflagraţii prit cari tricu. Fără s-agiunga pi dimensiunile mondiale a atilor 2 conflagraţii, polimili u mintira fără damanaseari laolu, di adusi, nica si tru aesti dzali, morţa, pliguit şi multă tran’ipseari.


    Armanipsearea: Tascu Lala