Radio România Internațional

Tag: Isaccea

  • Tranzitul persoanelor în vama Isaccea s-a dublat în ultima lună

    Tranzitul persoanelor în vama Isaccea s-a dublat în ultima lună

    Tranzitul persoanelor în vama româno-ucraineană Isaccea (Tulcea) s-a dublat în ultima lună, pe fondul creşterii numărului mijloacelor care fac transportul peste Dunăre între cele două state şi, probabil, al atacurilor ruseşti asupra porturilor ucrainene de pe fluviu, informează Garda de Coastă.

    În perioada 24 iulie – 17 august, prin punctul de trecere a frontierei Isaccea au intrat aproximativ 41.000 de persoane cu circa 7.300 de autovehicule şi au ieşit din România circa 45.000 de persoane cu aproape 8.100 de autoturisme.

    În aceeaşi perioadă a anului trecut, prin vama Isaccea, au intrat circa 26.000 de persoane cu aproape 6.900 de autoturisme şi au ieşit din România circa 28.000 de persoane cu aproape 7.200 de autoturisme.

    Cifrele sunt aproape duble faţă de anul trecut şi sunt cauzate în mod principal de faptul că transportul cu feribotul peste Dunăre s-a dublat din punctul de vedere al capacităţii. Dacă anul trecut vorbeam despre un feribot la un interval de trei ore, în această perioadă este un feribot la o oră şi jumătate. Totodată, transportul de marfă a crescut simţitor, potrivit sursei citate.

    Datorită creşterii numărului de bacuri puse la dispoziţia celor care tranzitează zona s-au redus timpii de aşteptare în zona Isaccea. Anul trecut se aşteptau cel puţin trei zile, acum s-a ajuns la o singură zi, potrivit şoferilor de camioane din Ucraina.

  • Aglomerare de camioane la Isaccea

    Aglomerare de camioane la Isaccea

    Peste 100 de camioane aşteaptă, pe malul românesc al Dunării, să treacă în Ucraina.

    În Isaccea, unul din cele două sensuri de mers ale şoselei care uneşte drumul european 87 de trecerea bac este plin de camioane, la fel ca drumul neasfaltat de pe digul ce apără oraşul de inundaţii şi ca parcarea hub-ului umanitar amenajat în apropierea punctului de trecere a frontierei. Pe malul ucrainean al Dunării, la Orlivka, este o coloană de tiruri de 30 de kilometri.

    Din 24 de februarie 2022, circa 95.000 de persoane cu 16.000 de autovehicule din Ucraina au intrat în România, prin punctul de trecere a frontierei din Isaccea. Circa 40.000 de persoane cu 11.000 de mijloace de transport au ieşit din România spre Ucraina, informează Garda de Coastă.

    Capacitatea bacului este de 17 – 18 tiruri, doar că pe acel bac urcă şi autoturisme. La fiecare transport, circa 10 automarfare urcă pe feribot, pentru că toată lumea vrea să ajungă pe partea cealaltă. Bacul funcţionează non-stop, iar noi efectuăm controlul de frontieră atât pe timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii. Avem personal suplimentat şi funcţionăm la capacităţi maxime, aşa cum am făcut-o de la izbucnirea conflictului, potrivit aceleiași surse.

    Camioanele care folosesc punctul de trecere din Isaccea transportă cereale din Ucraina şi se îndreaptă spre Portul Constanţa sau în Bulgaria ori Turcia, iar la întoarcere unele sunt goale sau transportă alimente.

    Este a doua aglomerare de mijloace de transport care a fost înregistrată de la începutul războiului din Ucraina pe raza judeţului Tulcea, (după cea de la bara Sulina), în contextul în care porturile dunărene şi cele de la Marea Neagră din Ucraina nu mai pot fi folosite pentru exportul de produse.

  • România – creastirea agiutorlui tră arifugaţ

    România – creastirea agiutorlui tră arifugaţ

    Pisti 3 milioane di persoane fudziră, pănă tora ditu Ucraina, di itia a polimlui. Easti zborlu ti aţeali cari fudziră ditu văsilie, după ţi fu călcată di forţele ruse, pi 24 di şcurtu, nu şi di aţeali cari s-purtară năuntrulu a sinurloru. Ditu aţelli aproximativ 3 milioane di arifugaţ, aproapea giumitate sunt cilimeañi. Polonia apruke nai ma mulţă ucraineni – circa 1,8 milioane, alti destinaţii iu s-ducu aţelli cari fug ditu calea a polimlui hiinda Republica Moldova și România. Pritu România aleapsiră să s’arifugiadză aproapea giumitate di milion di ucraineni, ama majoritatea maş u tranzitară pi calea cătă ascăpitata a Europăllei.



    Tu kirolu anda s’duţi ninti invazia ruse, autorităţile di la București s’ndregu s’ţănă keptu a unăllei dalgă tut ma mari di arifugaţ. Guvernul dimanda ca ari naeti s’ndreagă nica două centre di colectare şi transport a agiutoarelor umanitare ti Ucraina, pi ninga aţelu cari easti tu lucru Suceava. Unu va s’hiba opearaţional tru nord – vest, la Sighetu Marmaţiei, alantu tru sud-est – la Isaccea, pi Dunăre, dauli puncti di triţeari a sinurlui cu Ucraina.



    La Isaccea s-dusi marță şi premierul Nicolae Ciucă, cari declară că easti posibil s’hibă adusi nica dauă bacuri, tră s’lli-agiută arifugaţlli s’treacă ma ayoñea tru România:


    “Anaparti di sinuru ari ma mulţă cetăţeni ucraineni cari aşteaptă s’fugă ditu văsilie şi atumţea zburămu s’videmu cari potu s’hibă posibilităţli di procesare şi di purtari tru oara tru cari numirlu va s’crească. Cu un singur bac easti limpidu că nu putem s’asigurăm ună fluenţă ma mare şi nviţămu di la Ministerul a Transporturilor că ari ună rezervă la Galaţi şi pot s’hibă băgati la dispoziţie ma multe bacuri pritu cari s’asiguripsească un ritmo ma mare di treaţiri.”



    Pi di altă parte, arifugaţlli ditu Ucraina au acces la tuti serviciile medicale şi programele di sănătate ditu România, idyea cu a cetăţenilor români. La nivel naţional sunt disponibile 3.300 di locuri tră pliguiţ şi persoane arifugate cari au ananghi di intervenţii chirurgicale.


    La București, Gara di Nord easti unu di nai ma importante centre di agiutor tră arifugaţ. Di aproapea dauă stămâni, mulţă ucraineni yinu cu trenul şi mulţă nu ştiu cătă iu s’ducă. Sunt agiutaţ di reprezentanţă a primăriillei și di voluntari, cari lă da hrană şi variante di cazare temporară.


    Deapoa, un studiu spuni că pisti giumitate ditu români au cilăstăsită tru acţiuni di andrupari şi agiutari a arifugaţlor ucraineni, iara pisti 8 ditu 10 spun că România fu proactivă tru agiutorul dat. Nu lipseaşti s’hibă agărşitu sectorul non-guvernamental, cari nkisi năi campanii ică ș-alăxi programele tru dizvarteari, tră agiutarea atiloru ti au ananghi.


    “Easti ti alavdari cât ayoñea s’ascumbusiră româñilli, asociaţiile şi organizaţiile di la declanşarea a polimlui ditu Ucraina, pritu aţea ca deadira alimente, asigurara servici di transport, cazare şi traduţire.” – yilipseasti studiul, uidisitu cu cari, ama, 55% ditu români să spunu fara di nadie ti yinitorlu şi siguranţa văsiliillei viţină.



    Autor: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala









































































  • România – creşterea sprijinului pentru refugiaţi

    România – creşterea sprijinului pentru refugiaţi

    Peste
    3 milioane de persoane au părăsit, până
    acum, Ucraina, din cauza războiului. Este vorba de cele care au plecat din
    țară, după ce a fost invadată de forţele ruse, pe 24 februarie, nu şi de cele
    care s-au strămutat în interiorul graniţelor. Din cei aproximativ 3 milioane de
    refugiați, aproape jumătate sunt copii. Polonia a primit cei mai mulţi ucraineni
    – circa 1,8 milioane, alte destinaţii spre care se îndreaptă cei care fug din
    calea războiului fiind Republica Moldova și România. Prin România au ales să se
    refugieze aproape jumătate de milion de ucraineni, însă majoritatea doar au
    tranzitat-o în drum către vestul Europei.


    Pe fondul continuării invaziei ruse,
    autorităţile de la București se pregătesc să facă faţă unui aflux tot mai mare
    de refugiaţi. Guvernul a anunţat că intenţionează să amenajeze încă două centre
    de colectare şi transport al ajutoarelor umanitare destinate Ucrainei, în afară
    de cel care funcţionează, deja, la Suceava. Unul ar urma să devină
    operaţional în nord – vest, la Sighetu Marmaţiei, iar celălalt în sud-est – la
    Isaccea, pe Dunăre, ambele puncte de trecere a frontierei cu Ucraina.


    La
    Isaccea s-a deplasat marți şi premierul Nicolae Ciucă, care a declarat că este
    posibil să fie aduse încă două bacuri, pentru a-i ajuta pe refugiaţi să treacă
    mai repede în România:

    Dincolo de graniţă există mai mulţi cetăţeni
    ucraineni care aşteaptă să părăsească ţara şi atunci am discutat care ar fi
    posibilităţile de procesare şi de transport în momentul în care numărul ar
    creşte. Cu un singur bac este limpede că nu putem să asigurăm o fluenţă mai
    mare şi am aflat de la Ministerul Transporturilor că există rezervă la Galaţi
    şi pot fi puse la dispoziţie mai multe bacuri prin care să se asigure un ritm
    mai mare de trecere.


    Pe de altă parte, refugiaţii din Ucraina au acces la
    toate serviciile medicale şi programele de sănătate din România, asemenea
    cetăţenilor români. La nivel naţional sunt disponibile 3.300 de locuri pentru
    răniţi şi persoane refugiate care au nevoie de intervenţii chirurgicale.

    La
    București, Gara de Nord a devenit unul dintre cele mai importante centre de
    ajutor pentru refugiaţi. De aproape două săptămâni, numeroși ucraineni sosesc
    cu trenul şi mulţi nu ştiu încotro să se îndrepte. Sunt ajutaţi de
    reprezentanţi ai primăriei și de voluntari, care le oferă hrană şi variante de
    cazare temporară.

    De altfel, un studiu arată că peste jumătate din români s-au
    implicat, deja, în acţiuni de susţinere şi întrajutorare a refugiaţilor
    ucraineni, iar peste 8 din 10 spun că România a fost proactivă în ajutorul
    acordat. Nu trebuie uitat nici sectorul non-guvernamental, care a pornit noi
    campanii sau și-a modificat programele în derulare, pentru a-i putea ajuta pe
    cei în nevoie.

    Este admirabil cât de repede s-au mobilizat românii,
    asociaţiile şi organizaţiile de la declanşarea războiului din Ucraina, prin
    furnizarea de alimente, asigurarea serviciilor de transport, cazare şi
    traducere.     – remarcă studiul, potrivit căruia, însă, 55% dintre români se
    declară pesimişti cu privire la viitorul şi siguranţa țării vecine.




  • Réfugiés ukrainiens en Roumanie

    Réfugiés ukrainiens en Roumanie

    Suite à
    l’invasion de l’Ukraine par la Russie, les Roumains et résidents de Roumanie
    continuent de se mobiliser pour accueillir leurs voisins. La Roumanie partage
    avec l’Ukraine 649 km de frontière discontinue, au nord du pays, et le long du
    delta du Danube. La ville d’Isaccea, aux portes du delta, est le poste
    frontière le plus proche de Bucarest. C’est là que s’est rendue Clémence, une
    jeune Française résidant en Roumanie depuis un an, afin de venir en aide aux
    réfugiés ukrainiens.

  • Vineri, până la ora 17,00, aproape 9.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România

    Vineri, până la ora 17,00, aproape 9.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România

    Ministerul Afacerilor Interne (MAI) informează că vineri, până la ora 17,00, aproape 9.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România. 36 dintre aceştia au solicitat azil ca urmare a conflictului din Ucraina.

    Astăzi (…), 36 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România ca urmare a conflictului din Ucraina. În total, de la începerea conflictului au fost înregistrate 40 de cereri de azil. Aceşti cetăţeni beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională. Pe întreaga perioadă a procedurii, solicitanţii de azil pot beneficia de cazare în centrele Inspectoratului General de Imigrări, dacă doresc acest lucru, precum şi de măsuri de asistenţă materială, financiară, medicală, consiliere psihologică şi juridică de specialitate, acces la piaţa forţei de muncă şi activităţi de adaptare culturală. Complementar pot beneficia de suportul organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul migraţiei, se menţionează într-un comunicat transmis vineri seară de MAI.

    Gradul de ocupare al centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) este de 51,9%, informează sursa citată.

    În ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei, comunicatul MAI precizează că în cursul acestei zile, în intervalul orar 00,00-17,00, 45.376 de persoane, dintre care 8.942 cetăţeni ucraineni, au intrat în ţară, iar 44.902 persoane, dintre care 4.617 cetăţeni ucraineni, au părăsit teritoriul României.

    14.216 mijloace de transport au trecut frontiera pe sensul de intrare şi 12.770 pe sensul de ieşire.

    —————————————-

    14 solicitări de azil s-au înregistrat în judeţul Suceava din partea unor cetăţeni din Ucraina. În ultimele 24 de ore au intrat în ţară prin PTF Siret 5.000 de ucraineni, a declarat, pentru AGERPRES, vineri, prefectul Alexandru Moldovan.

    Cele 14 persoane se află la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil (CRCPSA) din Rădăuţi şi vor urma toate procedurile legale ce se instituie în asemenea situaţii.

    Potrivit informaţiilor primite de la CRCPSA din Rădăuţi, centrul mai dispune în prezent de 72 de locuri.

    De la începerea conflictului în Ucraina, aproximativ 200-300 de persoane venite din această ţară s-au cazat în unităţi din judeţ, pensiuni sau hoteluri, majoritatea celor care care au intrat în România, din informaţiile sale, fiind în tranzit spre alte ţări din Europa. Prefectul a mai spus că, în judeţ, pot fi operaţionalizate mai multe tabere mobile pentru cazarea refugiaţilor din Ucraina, dacă vor exista solicitări şi situaţia o va impune. În judeţ, au ajuns şi două tabere mobile din Neamţ şi Bistriţa, ce vor fi montate dacă va fi nevoie.

    ”Am vorbit cu reprezentanţii Arhiepiscopiei care pregătesc şi ei locuri de cazare şi hrană, undeva la 250 de locuri. (…) Dacă va reieşi această necesitate şi vom primi dispoziţii vom operaţionaliza tabăra mobilă. (…) Noi am cerut tabere mobile suplimentare ca să fim pregătiţi, pentru că proiecţiile şi analizele făcute indică această posibilitate. (…) Am rezolvat problema cu apa, prin donaţii de la Dorna. Avem asigurată o alocare financiară generată de la Consiliul Judeţean, pentru că le-am solicitat pentru cazarmament şi catering în caz nevoie pentru o săptămână, inclusiv să acoperim cheltuielile necesare cu generatorul de încălzire şi am solicitat scoaterea din rezervele de stat a acestor elemente”, a spus prefectul.

    Refugiaţii ucraineni care intră în România prin Punctul de Trecere a Frontierei de la Siret din judeţul Suceava sunt primiţi cu alimente. Cceştia primesc sandwich-uri, banane, dulciuri, apă sau un ceai cald. Zeci de oameni s-au mobilizat pentru sprijinirea ucrainenilor care părăsesc ţara în urma invaziei armatei ruseşti.

    De asemenea, refugiații primesc transport gratuit până la Suceava, În multe cazuri, ucrainenii, în special femei şi copii, sunt cazaţi în locuinţele sucevenilor, la pensiuni sau hoteluri din zonă, dar şi biserici.

    Echipajele de prim ajutor ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă din Suceava, mobilizate la fața locului, sunt pregătite să acorde sprijin oricărui refugiat care are nevoie. Totodată, în imediata vecinătate a Vămii Siret a fost amplasat un cort de prim ajutor.

    Peste 700 de persoane din Ucraina au trecut în ultimele 24 de ore Dunărea cu bacul la Isaccea, pentru a evita războiul din ţara lor. Aceștia au fost întâmpinaţi de rude, prieteni şi autorităţile tulcene, care le-au oferit ceai cald.

    Cei care trec acum Dunărea cu bacul au stat toată noaptea în frig, pe malul celălalt şi bănuim că sunt înfriguraţi. O să aducem şi porţii de mâncare. Cei care nu au avut un mijloc de transport, adică aproximativ 15 persoane, au fost cazaţi într-un centru pe care-l avem pregătit. Toată lumea este implicată. Primim foarte multe telefoane de la oameni din ţară care doresc să-i ajute. Azi-noaptea au trecut 700 de persoane, majoritatea cu maşinile personale, a declarat pentru AGERPRES primarul oraşului Isaccea, Anastase Moraru.

    Peste 3.000 de refugiaţi din Ucraina ar putea fi cazaţi în diverse locuri din judeţul Maramureş, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Ionel Bogdan.

    Am pregătit o serie de măsuri. Este pregătită o tabără de refugiaţi începând cu astăzi (vineri n.red.), pe stadionul municipal Sighetu Marmaţiei, unde vor fi instalate corturi de către ISU. Practic, această zonă va fi o zonă de triere, urmând ca refugiaţii care vor veni şi vor cere azil politic în România să fie duşi spre spaţiile de cazare adecvate. Vom asigura toată infrastructura necesară. Consiliul Judeţean va finanţa tot ceea ce înseamnă partea de alimentaţie, îmbrăcăminte, medicamente, produse de igienă şi aşa mai departe, inclusiv cazarea. (…) Au fost identificate peste 3.000 de locuri de cazare în judeţ, a spus Ionel Bogdan.

    Din fondul de rezervă a fost pregătită suma de 5 milioane de lei pentru logistica necesară posibililor refugiaţi din Ucraina.

    La nivelul Consiliului Judeţean am pregătit un fond de rezervă de 5 milioane lei pe care vom putea să-l utilizăm în această perioadă de criză şi sunt convins că dacă resursele nu vor fi suficiente, Guvernul va sprijini şi el. (…) Vreau să vă spun că de ieri până astăzi au fost evaluate toate resursele de care avem nevoie în această perioadă, astfel încât să putem primi refugiaţii din Ucraina. Este foarte important ca România, Maramureşul să sprijine refugiaţii – copiii, familiile, nepoţii – care în această perioadă trec graniţa în România, a mai spus Ionel Bogdan.

    Acesta a subliniat că la nivelul CJ a fost formată o celulă de criză în contextul situaţiei din Ucraina. ISU Maramureş a precizat că are posibilitatea să pună la dispoziţie în caz de necesitate 33 de corturi pentru refugiaţi în care se poate efectua trierea, servi masa sau alte activităţi impuse de situaţie. Aeroportul Internaţional Maramureş (AIM) a confirmat că poate deservi zboruri militare, medicale sau charter în caz de necesitate.

    ISU Neamţ a trimis la Suceava personal şi o tabără mobilă care va fi pusă la dispoziţia refugiaţilor din Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Irina Popa.

    Tabăra mobilă este compusă din trei containere identice şi o bucătărie rulantă auto, care poate fi utilizată în situaţiile în care se impune dislocarea cât mai aproape de locul unui eveniment de amploare. Bucătăria rulantă auto poate asigura prepararea porţiilor de mâncare pentru persoanele din tabără,.

    În fiecare container sunt 10 corturi destinate cazării persoanelor, un cort care poate fi folosit ca bucătărie sau sală de mese, 10 sisteme de climatizare, un sistem de iluminat, 67 de paturi pliante cu saci de dormit şi 10 seturi de mese cu bănci.

    Tabăra mobilă poate asigura cazarea a 201 persoane afectate de diferite situaţii de urgenţă sau cazarea personalului propriu în misiuni speciale pentru perioade lungi de timp, dar şi facilităţi de asigurare a hranei pe o perioadă de mai multe săptămâni.

  • Dealul Consul, inclus în traseele turistice

    Dealul Consul, inclus în traseele turistice

    Parcul Naţional Munţii Măcinului este o arie protejată de
    interes naţional, situată în partea sud-estică a României, în Dobrogea. A fost declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998, fiind unicul parc naţional
    din ţară ce protejează suprafeţe importante de vegetaţie stepică. Intâlnim aici
    stepa pontico-balcanică cu o vegetaţie foarte rară la nivel european.
    Unul din principalele argumente pentru constituirea Parcului Naţional îl
    costituie numărul foarte ridicat de specii de plante ameninţate cu dispariţia
    din care multe sunt întâlnite în România doar în Dobrogea, majoritatea nefiind
    protejate în alte rezervaţii naturale. In aceşti munţi, nu departe de comuna
    Izvoarele, se află Dealul Consul, un pisc de piatră vulcanică pe care
    autorităţile vor să-l includă în acest an într-un circuit turistic. Vor fi
    realizate patru noi trasee turistice care includ situri arheologice, obiective
    religioase şi multe multe peisaje. Dealul Consul are o altitudine de 333 de
    metri şi a fost declarat rezervaţie naturală odată cu Poiana Regelui Ferdinand
    I, din Niculiţel, în anul 1927.

    Aflăm mai multe de la directorul Parcului
    Naţional Munţii Măcinului, Viorel Roşca: Dealul Consul, care este punct de
    plecare pentru primul traseu: Consul, Alba, Valea Teilor, este una
    din cele două rezervaţii declarate de Regina Maria în anul 1927. A fost o decizie luată în urma unei deplasări,
    cu un an în urmă (1926), a unui alai cu regele Ferdinand, cu regina Maria şi cu
    principesele. Au plecat pe o navă din
    Olteniţa si au ajuns şi pe aceste meleaguri dobrogene, pe Braţul Măcin. Au fost
    fermecaţi de aceste tărâmuri de basm, cum le numeau ei, dar şi de
    bogata vegetaţie. La Dealul Consul, Regina Maria a găsit un loc minunat
    pentru pictură. Aici există o interferenţă dintre plantele de stepă şi plantele
    de umiditate, pentru că se află şi râul Taiţa care se varsă în Marea Neagră şi
    îi dă un aspect deosebit, atât peisagistic, cât şi ştiinţific. Regina Maria
    fiind însoţită de un farmacist îl tot întreba de aceste
    plante şi peisaje minunate, iar acesta îi explica că sunt plante rare care se
    întâlnesc, multe din ele, numai în Dobrogea. Iată avem onoarea să
    includem acest deal într-un traseu turistic ce sigur va trezi interesul
    iubitorilor de frumos.     Munţii Măcinului pot fi vizitaţi pe jos, călare sau cu
    bicicleta. Trasele de cicloturism au dificultate medie şi fac legătura între
    localităţile limitrofe parcului. Pe creste şi la poalele munţilor sunt cetăţi
    antice şi mânăstiri ce constituie puncte de interes pentru ecoturism şi turism
    religios, pe lângă cel peisagistic.

    Viorel Roşca: Zona Munţilor Măcin, în
    general, reprezintă o alternativă turistică unică în care pot fi admirate
    peisaje arhaice sculptate de vânt de 500 de milioane de ani încoace. Dar
    partea de fundament geologic, important din punct de vedere ştiinţific, susţin
    o altă bogăţie neasemuită, cum ar fi cea dată de elementele de vegetaţie.
    Intâlnim poiene sângerii cu bujorul românesc sau cu bujorul de stepă,
    frăsinelul, garofiţe de stâncă, specii de orhidee, irişi deosebiţi. Deci
    sunt zone pe care încercăm să le promovăm pentru publicul larg iubitor de frumos,
    de recreere şi linişte, pentru că, până în prezent, Munţii Hercinici sunt
    cunoscuţi mai mult pentru lumea ştiinţifică, pentru masteranzi, doctoranzi care
    găsesc aici tărâmuri de explorat şi care pot dezvălui încă multe taine din
    punct de vedere ştiinţific. Mai întâlnim aici
    o specie de codiţa şoricelului pitică, de 15 cm, dar numai dacă o atingi
    emană un miros puternic ca de mosc, alături de brânduşa aurie, avem şi o
    specie numită Talpa Leului care este o raritate. Arealul natural al
    acestei specii este în Anatolia – Turcia sau Iran. O specie interesantă
    este cărpiniţa (Carpinus
    orientalis) care îşi desfăşoară coroana
    globuloasă, ca o umbrelă protectoare asupra celorlalte plante în timpul arşiţei şi cu
    rădănicile care se întind pe o rază de 25 de metri fixând vegetaţia şi solul pe
    Dealul Consul. Iarba de aur este o altă specie care apare ca un crâmpei
    reprezentativ din ceea ce înseamnă bioregiunea stepică a Dobrogei.



    Varietatea de ecosisteme terestre, forestiere sau stâncoase,
    combinate cu prezenţa unor ecosisteme acvatice din apropiere, oferă în Munţii
    Măcinului, condiţii favorabile pentru existenţa unui număr mare de specii şi
    exemplare de păsări. Munţii Măcinului reprezintă de asemenea o verigă
    importantă a căilor de migraţie care urmează cursurile râurilor Prut şi
    Siret. Numeroase păsări migratoare tranzitează acest coridor. Găsim aici şi cea mai
    importantă zonă de cuibărit din Dobrogea pentru păsările de pradă. În
    crăpăturile stâncilor din Munţii Măcinului cuibăreşte şoimul
    dunărean (Falco cherrug), una din cele mai periclitate specii din
    România, dar şi şorecarul mare (Buteo rufinus). Viorel Roşca: Munţii Măcinului
    reprezină un coridor inestimabil pentru migraţie, migraţia păsărilor răpitoare
    mari. De pe Muntele Consul se pot vedea aproape de timpul sezonului turistic
    păsări importante rare: acvila ţipătoare mică, şorecarul, acvila mică,
    viesparul sau vulturul şerpar. Toate acestea pot fi admirate cu un binoclu din
    dotarea personală sau pus de dispoziţie de Administraţia parcului. Avem şi
    două peşteri şi două specii de lilieci din care una este foarte rară. De aceea
    în această zonă, care este un adevărat laborator natural, trebuie practicat un
    turism responsabil.




    Administraţia Parcul Naţional Munţii Măcinului
    speră ca minimum 15 mii de persoane să viziteze anul acesta această arie
    protejată. Deja, în perimetrul parcului sunt amenajate şapte locuri de campare,
    iar în acest an vor fi date în folosinţă primele 80 de locuri de cazare în
    localităţile
    Isaccea, Cetăţuia şi Traian.

  • Circulația navelor pe sectorul maritim al Dunării de Jos se desfășoară în condiții deosebite

    Circulația navelor pe sectorul maritim al Dunării de Jos se desfășoară în condiții deosebite

    Potrivit Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), nivelul Dunării a crescut în ultimele patru zile cu peste 133 de centimetri la Isaccea și Tulcea, însă se menține sub cota de atenție, iar sloiurile acoperă suprafața fluviului aproape integral în unele zone.



    În data de 10 februarie, la Isaccea, cota fluviului a fost de 164 de centimetri, iar în această dimineață a ajuns la 305 centimetri, cu 75 de centimetri mai mică decât cota de atenție.



    În aceeași zi, 10 februarie, la Tulcea, cota Dunării a fost de 121 de centimetri, iar marți dimineață a ajuns la 254 de centimetri, cu 66 de centimetri mai mică decât cota de atenție.



    Având în vedere situația existentă pe Dunăre și avizele emise de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ), din punct de vedere al navigației în condiții de siguranță nu este nevoie de noi restricții, a declarat marți, pentru Agerpres, directorul Căpităniei Zonale a Portului Tulcea, căpitan șef Dan Ichim.



    Nouă nave maritime tranzitează, marți dimineața, canalul Sulina, remorcherele AFDJ Perseus, Galați 3 și Gheorghieni 2 intervenind pe Dunăre, în apropiere de localitatea Gorgova, pentru fluidizarea sloiurilor.



    Le recomandăm tuturor proprietarilor de pontoane să întărească legăturile, astfel încât sloiurile să nu le afecteze bunurile, a mai spus Dan Ichim.



  • Forteresses sur le Danube

    Forteresses sur le Danube

    Le Danube, voie fluviale commerciale et lieu de confluences culturelles, a donné la possibilité d’élever des localités florissantes. Dans la zone roumaine du fleuve, par exemple, des forteresses ont fait leur apparition depuis les temps les plus reculés, tant au delta du Danube et dans la zone littorale que sur le cours du fleuve vers son embouchure dans la mer. Leur rôle a été militaire, de défense, mais beaucoup d’entre elles étaient aussi de véritables villes. Au delta du Danube, Enisala et Halmyris sont célèbres, mais avant d’arriver au delta, le visiteur rencontre les ruines d’autres citadelles antiques.



    L’archéologue Raluca Iosipescu les énumère pour nous en partant de l’embouchure du Danube vers l’amont : «Une autre citadelle importante, c’est celle d’Isaccea, Noviodunum, un habitat avec une histoire de longue date, très importante du temps de la colonisation romaine. Elle a eu aussi le statut de municipe. Elle préexistait, en fait, avant l’arrivée des Romains. D’ailleurs, son nom n’est pas d’origine latine. Son existence va continuer aussi à l’époque byzantine lorsqu’elle devient un important centre religieux. Plus tard, grâce aussi à sa très bonne position pour traverser le Danube, Noviodunum continue son existence qui s’achève par l’emplacement, dans sa zone, d’une citadelle turque en terre. »



    En continuant dans le même sens, nous arrivons à la citadelle de Brăila où les fouilles archéologiques ont mis au jour des fortifications ottomanes. Et c’est toujours dans la zone, mais cette fois-ci sur la route reliant les villes de Tulcea et de Galaţi, que l’on arrive au village de Garvăn, où s’élevait jadis la cité de Dinogetia.



    Raluca Iosipescu : « C’est, à son tour, une cité impressionnante par ses dimensions, avec des murailles très épaisses, avec des tours très grandes, et des constructions importantes découvertes à l’intérieur. Les archéologues y font des fouilles depuis beaucoup de temps. En remontant le Danube, nous arrivons à une autre citadelle très importante, à Hârşova, sur une route importante, et habitée elle aussi depuis le néolithique. Elle est habitée jusqu’au XIXe lorsqu’elle est détruite suite aux guerres russo-ottomanes. Hârşova occupe une superficie immense, mais malheureusement, seule l’enceinte de la période romano-byzantine a été conservée, ainsi que des fragments de tours. Dans les images d’époque, on peut voir une muraille impressionnante, appelée la muraille génoise, qui fermait l’entrée dans le port et avait de superbes arcades gothiques. Malheureusement, ce mur n’a pas résisté entièrement, seuls quelques fragments persistent. Toutes ces cités sont habitées depuis les temps les plus reculés, ce qui prouve leur très bon emplacement, au carrefour de plusieurs routes commerciales, dans les lieux de passage entre la Dobroudja et la Munténie, et prouvent la viabilité des lieux en question. »



    Continuons notre cheminement vers l’amont. Après avoir dépassé Hârşova, non loin de la localité bulgare de Silistra, se trouve la cité de Păcuiul lui Soare, que nous décrit maintenant l’archéologue Sergiu Iosipescu : « Păcuiul lui Soare est remarquable parce que c’est l’unique cité byzantine de Roumanie, création du Xe s de l’empereur Ioan Tzimiskes, où stationnait aussi une partie de la flotte byzantine. Malheureusement, de toute la cité il ne reste qu’environ un septième aujourd’hui. Ce qui est important à Păcuiul lui Soare, c’est une chose que l’on peut voir aujourd’hui encore et qui est unique : un port aménagé avec des terrasses en pierre, flanqué par des tours, un débarcadère avec la porte d’entrée vers la ville qui était au milieu de la citadelle. C’est quelque chose d’extraordinaire si l’on pense que cela provient des Xe-XIe s byzantin. De tels vestiges n’ont plus été retrouvés. Malheureusement, encore moins a été préservé de la partie byzantine d’une autre cité, celle de Giurgiu. Celle-ci, comme la suivante, celle de Turnu Măgurele, est strictement liée à l’histoire de la Valachie au Moyen Age, comme l’autre cité, très en amont, celle de Turnu Severin. Plus loin, nous dépassons la zone roumaine du fleuve. Malheureusement, tant Giurgiu que Turnu Măgurele ou Turnu Severin ont eu des problèmes à compter du moment où les cités ottomanes sur le territoire des Principautés roumaines occupées et administrées par les autorités militaires turques ont été supprimées et lorsque la pierre dont elles étaient construites a été utilisée pour l’urbanisation des villes. »



    De nos jours, beaucoup de cités danubiennes sont dans un stade de restauration primaire et sont, de ce fait, trop peu mises en valeur. Pourtant, leur histoire vaut d’être connue, et leurs ruines — visitées. (Trad. Ligia Mihaiescu)