Radio România Internațional

Tag: Islanda

  • Islanda – Menținerea riscurilor asociate erupției vulcanice în zona Sundhnjúkagígar

    Islanda – Menținerea riscurilor asociate erupției vulcanice în zona Sundhnjúkagígar

    Islanda menține în atenție riscurile asociate (erupții, seisme, avalanșe și valuri) activității vulcanice latente în zona Sundhnjúkagígar, la aproximativ 4 km nord-est de orașul Grindavík, informează Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti (MAE).

    Apărarea Civilă islandeză a solicitat cetățenilor și turiștilor să nu se deplaseze în zona afectată până la stingerea activității vulcanice. Pentru asistență poate fi contacta numărul unic de urgență 112, iar pentru alte informații suplimentare pot contacta linia de asistență a Crucii Roșii, la 1717.

    Sfaturile și instrucțiunile autorităților islandeze (în limba engleză) sunt disponibile pe site-ul Departamentului de Protecție Civilă și Managementul Situațiilor de Urgență islandez la adresa web https://www.almannavarnir.is, al Oficiului Meteorologic al Islandei https://en.vedur.is și la pagina web https://safetravel.is.

    Românii pot solicita sistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Copenhaga: +4539407177, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. În cazuri urgente, au la dispoziție și numărul de telefon de permanență al misiunii diplomatice a României în Regatul Danemarcei și Islanda: +4527355537.


    MAE recomandă cetățenilor români să respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților islandeze și să consulte paginile de Internet https://copenhaga.mae.ro, www.meteoalarm.org și www.mae.ro şi reaminteşte cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că au la dispoziţie serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Islanda: Stare de urgență din cauza erupției vulcanice

    Islanda: Stare de urgență din cauza erupției vulcanice

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Islanda că Departamentul de Protecţie Civilă şi Managementul Situaţiilor de Urgenţă islandez a declarat stare de urgenţă din cauza erupţiei vulcanice în zona Sundhnjukagigar, la aproximativ 4 kilometri de oraşul Grindavik.



    Apărarea Civilă solicită publicului să nu se deplaseze în acest loc. Cetăţenii care au nevoie de asistenţă pot contacta numărul unic de urgenţă “112”. Pentru informaţii suplimentare pot contacta linia de asistenţă a Crucii Roşii: 1717.





    Sfaturile şi instrucţiunile autorităţilor islandeze (în limba engleză) sunt disponibile pe site-ul Departamentului de Protecţie Civilă şi Managementul Situaţiilor de Urgenţă islandez (www.almannavarnir.is) al Oficiului Meteorologic al Islandei (en.vedur.is). Sfaturile şi instrucţiunile autorităţilor islandeze (în limba engleză) sunt disponibile la safetravel.is.





    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Copenhaga: +45 39 40 71 77, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi numărul de telefon de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Regatul Danemarcei şi Islanda: +45 27 35 55 37.





    MAE recomandă cetăţenilor români să respecte cu stricteţe instrucţiunile autorităţilor islandeze şi să consulte paginile de Internet www.almannavarnir.is, en.vedur.is, safetravel.is, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreşte în siguranţă”,

  • Islanda – stare de urgenţă din cauza pericolului de erupţie vulcanică

    Islanda – stare de urgenţă din cauza pericolului de erupţie vulcanică

    Departamentul de Protecţie Civilă şi Managementul Situaţiilor de Urgenţă din Islanda a declarat stare de urgenţă din cauza pericolului de erupţie vulcanică în zona Sundhnjukagir, la nord de oraşul Grindavik, informează Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti (MAE).

    A fost dispusă evacuarea obligatorie a oraşului Grindavik, operaţiune care a fost încheiată.

    ”Cetăţenii care au nevoie de asistenţă pot contacta numărul unic de urgenţă 112. Înregistrările privind evacuarea se vor efectua la centrele de asistenţă din Korn, centrul Vallaskoli din Selfoss şi în centrul sportiv de pe Sunnubraut din Reykjanesbaer. Totodată, persoanele care au posibilitatea să se îndrepte direct către alte spaţii pot suna la 1717 pentru a înregistra acest lucru. Cei care au părăsit deja oraşul, dar nu s-au înscris trebuie să apeleze la 1717 şi să se înregistreze”, se arată într-un comunicat al MAE

    Informaţii suplimentare se pot afla la linia de asistenţă a Crucii Roşii: 1717.

    Sfaturile şi instrucţiunile autorităţilor islandeze (în limba engleză) sunt disponibile pe site-ul Departamentului de Protecţie Civilă şi Managementul Situaţiilor de Urgenţă islandez (https://www.almannavarnir.is/) al Oficiului Meteorologic al Islandei (https://en.vedur.is/). Sfaturile şi instrucţiunile autorităţilor islandeze (în limba engleză) sunt disponibile la https://safetravel.is/.

    Asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Copenhaga: +45 39 40 71 77, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. În cazuri urgente, poate fi apelat numărul de telefon de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Regatul Danemarcei şi Islanda: +45 27 35 55 37.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să respecte cu stricteţe instrucţiunile autorităţilor islandeze, să consulte paginile de Internet

    https://www.almannavarnir.is/, https://en.vedur.is/, https://safetravel.is, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • Al 4-lea summit a Consiliului ali Europă

    Al 4-lea summit a Consiliului ali Europă



    “Adunaţ stogu anvărliga a valorilor noastre/ Adunaţ stogu tră Europaˮ easti motto-ul sum cari s-dizv4rti, marță și ñiercuri, Reykjavik, tu kirolu a mandatlui ţi lu-ari prezidenţilla ali Islandei, 4-lu summit a Consiliului ali Europă. Andamasea s’ţănu tu contextul geopolitic fitrusitu di itia a polimlui di fuvirseari ali Rusie contra ali Ucraină. S’aduţemu aminti că instituția responsabilă tră democrație, ndrepturile omului și statlu di dreptu fu una ditu protili organizații internaționale cari apăndăsi pritu ună acțiune concretă neise pritu excluderea ali Rusie ditu arada a statilor membre.



    Tră România, loarea parti la aestă andmasi pi nivelu analt ari ună semnificație ahoryea di itia că, tru 2023, s’umplu 30 de ani di cându văsilia s-adăvgă ca stat membru cu tuti ndrepturli la instituția di Strasbourg. Apofasea mutrinda aderarea ali Românie fu loată tru 1993, la protlu summit a Consiliului. Bucureștiul easti un sturu ti andrupasti susto valorli a Consiliului Europei, maxus a aţiloru mutrinda statul di dreptu, valori cari suntu, câtivărăoară, băgati dinintea a niscăntoru provocări tru născănti stati membri declară, ñîercuri, la Reykjavik, prezidentulu României, Klaus Iohannis. El spusi că aeşţă lipseasti s’hibă tu ñiedzlu a mengăllei şi easti esenţial să s’cilăstăsească susta contra a extremismului, populismului, xenofobiei și intolearanţăllei. Şeful statului roman spusi că văsiliili democratice ndrupascu Ucraina şi pi cetăţenii a llei.


    “Polimlu ali Rusiei easti ună atacă contra a valorilor şi principiilor a noastre comune. Ama aestă criză, nai ma seertă di la bitisita a Doilui Polimu Mondial, u ascumbusi unitatea noastră şi apofasea ta s’vigllemu turlia di bană democraticăˮ – spusi Klaus Iohannis. El cundille că, la summit, fu adoptată ună declaraţie di thimilliuseari a unlui Registru a Zñiiloru ţi s’feaţiră di itia a fuvirsearillei ali Rusie contra ali Ucraină.


    “Aestu registru easti ună protă jgllioată tră thimilliusearea a unăllei structură cari s’compenseadză tuti zñiili fapti di itia a polimlui. Năpoi adutemu aminti, ase, angajamentul statelor participante andicra di simasia ti băgarea tru practico a obiectivlui ti aduţeari dinintea ali justiţie internaţională a persoanelor responsabile tră planificarea şi făţearea a crimăllei de agresiune contra ali Ucrainăˮ, cundille Klaus Iohannis.


    Di altă parti, șeflu a statlui român dimăndă adoptarea a unui document politic, parti a Declaraţillei a summitlui, cari u spuni pricunuştearea, la nai ma analtu nivel politic, a ndreptului la un mediu kiskinu, la un mediu sănătos şi durabil ca hiinda un ndreptu a omului aflat tru streasă ligătură cu alte drepturi a omlui şi cu ndreptul international. Să spuni, tutunăoară ti darea silă a lucurlui tru Consiliulu ali Europă tru materie şi thimilliusearea, tu yinitu, a unui Comitet tră mediu şi ndrepturile omului.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Al 4-lea summit al Consiliului Europei

    Al 4-lea summit al Consiliului Europei

    Uniți în jurul valorilor noastre/Uniți pentru
    Europaˮ     este motto-ul sub care s-a desfășurat, marți și miercuri, la Reykjavik,
    pe durata mandatului președinției Islandei, cel de-al 4-lea summit al
    Consiliului Europei. Reuniunea a avut loc în contextul geopolitic generat de
    războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. De amintit faptul că
    instituția responsabilă pentru democrație, drepturile omului și statul de drept
    a fost una dintre primele organizații internaționale care au reacționat
    printr-o acțiune concretă și anume prin excluderea Rusiei din rândul statelor
    membre.


    Pentru România, participarea la această reuniune la nivel înalt are o
    semnificație aparte, pentru că, în 2023, se împlinesc 30 de ani de când țara
    s-a alăturat ca stat membru cu drepturi depline instituției de la Strasbourg.
    Decizia privind aderarea României a fost luată în 1993, la primul summit al
    Consiliului. Bucureștiul este un susţinător ferm al valorilor Consiliului
    Europei, cu precădere al celor privind statul de drept, valori care sunt, câteodată,
    supuse unor provocări în unele state membre a declarat, miercuri, la Reykjavik,
    președintele României, Klaus Iohannis. El a arătat că acestea trebuie menţinute
    în centrul atenţiei şi este esenţial să se acţioneze cu fermitate împotriva
    extremismului, populismului, xenofobiei și intoleranţei.     Şeful statului româna afirmat
    că ţările democratice susţin Ucraina şi pe cetăţenii săi.

    Războiul Rusiei este
    un atac asupra valorilor şi principiilor noastre comune. Dar această criză, cea
    mai severă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a catalizat
    unitatea noastră şi hotărârea de apăra modul de viaţă democraticˮ     – a spus Klaus
    Iohannis. El a menţionat că, la summit,     a fost adoptată o declaraţie
    de înfiinţare a unui Registru al Daunelor cauzate de agresiunea Rusiei
    împotriva Ucrainei.

    Acest registru constituie un prim pas pentru înfiinţarea
    unei structuri care să compenseze toate prejudiciile cauzate de război.
    Reafirmăm, astfel, angajamentul statelor participante faţă de importanţa
    realizării obiectivului aducerii în faţa justiţiei internaţionale a persoanelor
    responsabile pentru planificarea şi comiterea crimei de agresiune împotriva
    Ucraineiˮ    , a precizat Klaus Iohannis.

    Pe de altă parte, șeful statului român a
    anunțat adoptarea unui document politic, parte a Declaraţiei summitului,
    care afirmă recunoaşterea, la cel mai înalt nivel politic, a dreptului la un
    mediu curat, la un mediu sănătos şi durabil ca fiind un drept al omului aflat
    în strânsă legătură cu alte drepturi ale omului şi cu dreptul international. Se
    afirmă, totodată, impulsionarea activităţii Consiliului Europei în materie şi
    înfiinţarea, în viitor, a unui Comitet pentru mediu şi drepturile omului.



  • Jurnal românesc – 26.10.2022

    Jurnal românesc – 26.10.2022

    Minorii care au
    împlinit vârsta de 16 ani vor putea călători în străinătate neînsoţiţi, cu
    acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, se arată într-un proiect de
    lege depus la Parlament. Iniţiată de 88 deputaţi şi senatori, propunerea
    legislativă modifică Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a
    cetăţenilor români în străinătate, precum şi Legea nr. 272/2004 privind
    protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Vor putea ieşi din ţară
    neînsoţiţi minorii cu vârsta de 16 ani care prezintă o declaraţie notarială a
    ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin
    hotărâre judecătorească, a părintelui care exercită singur autoritatea
    părintească, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului legal.
    Declaraţia va cuprinde acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei
    respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în
    care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul acesteia. Iniţiatorii
    proiectului apreciază drept nejustificat faptul că minorii sub 16
    ani şi minorii care au împlinit vârsta de 16 ani sunt trataţi în mod similar,
    cu toate că dezvoltarea psihosocială a unui tânăr de 16 ani este mai
    apropiată de cea a unui major peste 18 ani decât cea a unui minor de 14
    ani. În ţările europene, minorii care au împlinit vârsta de 16 ani
    pot călători singuri, fără a fi însoţiţi de un major, mai susţin
    parlamentarii semnatari. Proiectul va intra în dezbaterea Senatului şi apoi a
    Camerei Deputaţilor, care este for decizional în această speţă.




    Ziua Armatei
    României a fost sărbătorită, la 25 octombrie, printr-o serie de manifestări
    organizate în principalele garnizoane din ţară şi în bazele militare din
    teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români, în ţările în care
    România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în capitalele statelor unde ţara
    noastră are reprezentanţe permanente, transmite Ministerul Apărării Naţionale.
    România are un loc distinct în cadrul NATO şi o calitate incontestabilă
    de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic al
    Alianţei Nord-Atlantice, a declarat cu acest prilej preşedintele Klaus
    Iohannis. Acesta a spus că Armata României continuă să se modernizeze şi a
    amintit că, în 2023, bugetul Apărării va creşte la 2,5% din PIB, pentru a spori
    capacitatea Armatei de a-şi îndeplini misiunile încredinţate şi de a conferi
    astfel României şi mai multă credibilitate în exercitarea rolului de pilon
    regional de securitate. Ceremonii de Ziua Armatei României au mai avut loc la
    cimitirele și la monumentele ostașilor români din Austria, Bosnia și
    Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Rusia, Polonia, Republica Moldova și Ungaria.




    Comisiile
    parlamentare reunite pentru politică externă şi pentru comunităţile de români
    din afara graniţelor ţării au audiat şi acordat avize favorabile pentru doi
    ambasadori propuşi să preia conducerea reprezentanţelor diplomatice ale
    României în Danemarca şi Islanda şi, respectiv, Slovenia. Este vorba despre
    Mihai Alexandru Grădinar, care va ocupa fotoliul de ambasador în Slovenia, şi
    de Anton Niculescu, noul ambasador în Danemarca şi Islanda. Cei doi au fost
    avizaţi pozitiv cu unanimitate de voturi. Cei doi ambasadori, diplomaţi
    de carieră, sunt profesionişti care şi-au făcut datoria în misiunile
    anterioare, a declarat preşedintele Comisiei de politică externă a
    Senatului, Titus Corlăţean. Anterior, Anton Niculescu a ocupat funcţia de
    ambasador în Slovenia, iar Mihai Alexandru Grădinar pe cea de ambasador în Regatul
    Danemarcei şi în Republica Islanda.




    Documentarul
    Vapniarka, realizat de Olga Ștefan, va fi transmis, prin
    live-streaming, pe pagina oficială a Institutului Cultural Român la Tel Aviv,
    pe 27 octombrie, de la ora 17.00. Reprezentanţa culturală va organiza, cu
    aceasă ocazie, un eveniment de prezentare în limbile română și ebraică, la care
    vor participa Olga Ștefan, arhivista Greta Barak din cadrul Centrului de
    Documentare și Cercetare Ghetto Fighters’ House şi ambasadorul României în
    Israel, Radu Ioanid. Pelicula Vapniarka spune povestea deținuților
    din lagărul de concentrare din localitatea ucraineană cu acelaşi nume, care în
    timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a făcut parte din Guvernământul
    Transnistriei, administrat de autoritățile române. Filmul a fost pus la
    dispoziţie de platforma Viitorul Memoriei, fondată de Olga Ștefan,
    ce are drept scop familiarizarea publicului cu trecutul României și al
    Republicii Moldova. Evenimentul face parte din seria de activităţi dedicate
    marcării Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului din România.


  • Sărbătoarea Răbarbărului

    Sărbătoarea Răbarbărului

    Destinația
    Colinele Transilvaniei (Transylvanian Highlands) include 7 situri (de interes
    național și Natura 2000), fiind a doua arie protejată din ţară, ca mărime, după
    rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Destinaţia e mărginită de localitățile
    Sibiu, Braşov, Făgăraş, Rupea, Sighişoara şi Mediaş, întinzându-se în jurul
    văilor Hârtibaciului, Târnavei Mari și a Oltului. Însumează 267.438 ha și 90.000 de locuitori, în 44
    de comune, din 3 judeţe (Sibiu, Mureș și Brașov). Destinaţia este asociată cu
    peisajul medieval mozaicat, cu dealuri şi coline înalte, văi însoţite de terase
    şi lunci, sate multiculturale, cetăți și biserici fortificate, unele monumente
    UNESCO. Pădurile de stejari seculari şi gorun sunt iconice, iar pajiștile și
    fânețele au înaltă valoare naturală, favorizate de păstrarea metodelor
    tradiţionale de paşunat şi de întoarcere a fânului.


    Colinele Transilvaniei este o destinaţie activă,
    cu o reţea de 500 de km de trasee de drumeție și bicicletă, ce poartă
    vizitatorii prin peste 60 de localități. Turiştii pot încerca vizite la
    ateliere meşteşugăreşti, producători sau puncte gastronomice locale.


    La început de mai, a fost organizată aici
    sărbătoarea Răbarbărului. Bianca Ştefănuţ, specialist comunicare senior
    WWF-România, ne-a povestit: Sărbătoarea răbarbărului, care a avut loc
    în Saschiz, este de fapt un exemplu de bună-practică, un exemplu de urmat,
    realizat de comunitatea de aici. Ea aduce oamenii laolaltă, pentru a-şi promova
    valorile culturale, naturale, gastronomice. Răbarbărul vine cu tradiţia din
    urma lui, este o plantă care creşte cu spor şi este îngrijită cu drag acolo, în
    Colinele Transilvaniei şi este prelucrată în felurite moduri: de la ciorbă, la
    băuturi realizate cu răbarbăr şi, desigur, minunatele plăcinte, care au fost
    prezente şi în Saschiz.


    Cum pot oamenii și autoritățile locale să răspundă
    împreună nevoilor comunității? Cum păstrez valorile tradiționale și naturale,
    dar evoluez și financiar? Sunt întrebări valide, care îşi caută răspunsul în
    astfel de comunităţi. Bianca Ştefănuţ a adăugat: WWF România
    împreună cu partenerii noştri locali, din Colinele Transilvaniei, suntem acolo
    11 organizaţii care încearcă să educe, să informeze şi să aducă laolaltă mai
    mulţi locuitori, mai multe comunităţi din Colinele Transilvaniei, astfel încât
    să trăiască într-un mod mai armonios cu natura, dar în acelaşi timp, să devină
    şi o voce în procesul de luare a deciziilor la nivel local. Astfel, noi
    încercăm, mai ales prin acest proiect care se numeşte PACT2020, care este derulat de WWF România,
    în parteneriat cu Asociaţia Mioritics și fundaţia Mihai Eminescu Trust cu
    sprijinul financiar Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda,
    Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021, vrem prin acest
    proiect să învăţăm de la comunităţile locale, cum se organizează ele, care sunt
    nevoile lor principale şi să îi ghidăm prin    tr-un proces de educaţie, spre a
    deveni comunităţi mai active şi mai sustenabile.



    Cum a crescut comunitatea din Saschiz în ultimii
    ani, am aflat tot de la Bianca Ştefănuţ: În Saschiz avem un exemplu
    foarte frumos de acţiuni civice. Este vorba despre Asociaţia Vecinătatea femeilor
    din Saschiz, care din 2015, de când s-au organizat, spre a aduce o bunăstare
    comunităţii, nu doar femeilor şi familiilor de acolo, care au fost obiectivul
    principal, dar întregii comunităţi. Realizarea acestei sărbători a Răbarbărului
    chiar asta face, este un model de urmat pentru mai multe comunităţi, din
    România, dar şi la nivel internaţional.



    La Sărbătoarea răbarbărului, din Saschiz, înainte
    de a se delecta cu plăcintele cu răbarbăr, cei prezenţi au discutat despre
    procesul de informare și educare pe care îl vor urma 150 de persoane din cele
    10 comunități din județele Brașov, Sibiu și Mureș. Cum putem afla mai multe
    despre evoluţia proiectului? Bianca ştefănuţ: La WWF România, dorim
    să vă invităm să urmăriţi parcursul proiectului, atât pe social media, cât şi
    pe website-ul proiectului: colinele-transilvaniei.ro/pact 2020
    şi acolo veţi găsi informaţii care vă pot ajuta şi pe dvs. şi comunităţile din
    care faceţi parte. Sunt nişte colecţii de bune practici, sunt informaţii utile
    despre cum să vă adresaţi autorităţilor locale sau regionale şi cum să rezolvaţi
    mai bine provocările pe care le aveţi în comunitate.


    Prin astfel
    de proiecte se urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și
    capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea
    cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp
    relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
    Obiectivul general este de a reduce disparitățile economice și sociale dintre
    oamenii din aceste zone și a consolida relațiile bilaterale dintre zonele
    beneficiare și statele donatoare.


  • Sport Club RRI: Avancronica meciului de fotbal România – Islanda

    Sport Club RRI: Avancronica meciului de fotbal România – Islanda

    Selecţionerul
    echipei naţionale de fotbal a României, Mirel Rădoi, a convocat un lot format
    din 26 de jucători pentru partidele cu Islanda şi Liechtenstein din grupa J a preliminariilor
    Cupei Mondiale din 2022. Surpriza este convocarea tânărului Enes Sali, care pe
    13 septembrie a devenit cel mai tânăr marcator din istoria Ligii I, la vârsta
    15 ani, 6 luni şi 21 de zile. Suspendat pentru prima partidă cu Islanda, atacantul
    Valentin Mihăilă nu a mai fost selecţionat.



    În lotul
    României se regăsesc portarul Florin Niţă, fundașii Vlad Chiricheş, Andrei
    Burcă, Nicuşor Bancu, mijlocașii Răzvan Marin, Alexandru Cicâldău, Nicolae
    Stanciu, Ianis Hagi și atacanții George Puşcaş și Andrei Ivan. Din cei 26 de
    jucători chemați de Mirel Rădoi, 11 evoluează în campionatul intern, iar 15 la
    cluburi din străinătate, câte 4 din Italia și Turcia, 2 din Cehia și câte unul
    din Germania, Anglia, Spania, Ungaria și Scoția.


    Selecţionerul
    naţionalei Islandei, Arnar Vidarsson, a anunţat și el lotul pentru meciurile cu
    România şi Macedonia de Nord. Între jucătorii islandezi nu se regăsește Runar
    Mar Sigurjonsson, mijlocaşul campioanei României CFR Cluj.


    Meciul
    va avea loc pe stadionul Steaua din București, va începe la ora 21:45 ora
    României și va fi arbitrat de o brigadă de 6 arbitri din Rusia condusă de
    Serghei Karasev.


    În grupa
    J, Germania a obţinut calificarea la Mondial, acolo unde merg direct
    câştigătoarele celor 10 grupe din preliminarii. Pentru celelalte 3 locuri
    disponibile Europei se vor lupta cele 10 ocupante ale locurilor secunde, plus
    cele mai bune două câştigătoare de grupe în Liga Naţiunilor care nu se află pe
    primele două poziţii în grupele preliminariilor CM. Grupa J este condusă de
    Germania cu 21 de puncte, urmată de România cu 13 puncte, Macedonia de Nord și
    Armenia cu câte 12 puncte, Islanda cu 8 puncte și Liechtenstein cu 1 punct.


  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Echipa
    națională de fotbal a României a învins formaţia Islandei cu scorul de 2-0,
    joi, la Reykjavik, în Grupa J a preliminariilor Cupei Mondiale din 2022.
    Tricolorii au pus capăt astfel unei serii de patru înfrângeri consecutive -
    două în jocuri oficiale, cu Germania şi Armenia, şi două în partide amicale, cu
    Anglia şi Georgia. România s-a impus prin golurile marcate de Dennis Man, în
    minutul 47, şi Nicolae Stanciu, în minutul 83, şi continuă astfel cursa pentru
    calficarea la turneul final din Qatar. Pentru elevii lui Mirel Rădoi, victoria
    cu Islanda a fost, totodată, o revanşă după înfrângerea cu 1 la 2 suferită tot
    la Reykjavik, în toamna trecută, în semifinalele barajului pentru EURO 2020.


    La Reykjavik, echipa României a
    controlat jocul, din punct de vedere tactic, pe toată durata partidei.
    Superioritatea tehnicii individuale a jucătorilor români a fost vizibilă, iar
    viteza combinațiilor a fost remarcabilă, mai ales la fazele de contraatac.
    Tricolorii au deschis scorul în debutul reprizei secunde, când Dennis Man a
    reluat în plasă mingea centrată de Nicolae Stanciu. Apoi, în minutul 70, Ianis
    Hagi a trimis mingea în plasă, la scurt timp după ce a intrat pe gazon, dar
    golul a fost anulat pentru fault în atac. România a stabilit scorul final în
    minutul 83, pe contraatac, când Hagi l-a lansat pe Stanciu, iar acesta a tras
    plasat, pe lângă portarul islandez Runar Runarsson.


    Se poate spune că România a făcut,
    în Islanda, cel mai bun joc de la preluarea echipei de către Mirel Rădoi.     Acum
    însă, este nevoie ca tricolorii să confirme că evoluția de la Reykjavik nu a
    fost o întâmplare. Au ocazia să o facă duminică, la București, în fața
    Liechtensteinului. Va urma apoi, miercuri, confruntarea cu Macedonia de Nord, programată
    la Skopje. Până atunci însă, România continuă să ocupe locul 4 în grupa J a
    preliminariilor Cupei Mondiale, cu 6 puncte. După 4 etape, în grupă conduce
    Armenia, cu 10 puncte. Urmează Germania, cu 9 și Macedonia de Nord, cu 7. Pe
    ultimul loc se află Islanda, cu 3 puncte. La finalul preliminariilor, prima
    clasată se califică direct, iar a doua merge la baraj.


  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Echipa
    națională de fotbal a României a învins formaţia Islandei cu scorul de 2-0,
    joi, la Reykjavik, în Grupa J a preliminariilor Cupei Mondiale din 2022.
    Tricolorii au pus capăt astfel unei serii de patru înfrângeri consecutive -
    două în jocuri oficiale, cu Germania şi Armenia, şi două în partide amicale, cu
    Anglia şi Georgia. România s-a impus prin golurile marcate de Dennis Man, în
    minutul 47, şi Nicolae Stanciu, în minutul 83, şi continuă astfel cursa pentru
    calficarea la turneul final din Qatar. Pentru elevii lui Mirel Rădoi, victoria
    cu Islanda a fost, totodată, o revanşă după înfrângerea cu 1 la 2 suferită tot
    la Reykjavik, în toamna trecută, în semifinalele barajului pentru EURO 2020.


    La Reykjavik, echipa României a
    controlat jocul, din punct de vedere tactic, pe toată durata partidei.
    Superioritatea tehnicii individuale a jucătorilor români a fost vizibilă, iar
    viteza combinațiilor a fost remarcabilă, mai ales la fazele de contraatac.
    Tricolorii au deschis scorul în debutul reprizei secunde, când Dennis Man a
    reluat în plasă mingea centrată de Nicolae Stanciu. Apoi, în minutul 70, Ianis
    Hagi a trimis mingea în plasă, la scurt timp după ce a intrat pe gazon, dar
    golul a fost anulat pentru fault în atac. România a stabilit scorul final în
    minutul 83, pe contraatac, când Hagi l-a lansat pe Stanciu, iar acesta a tras
    plasat, pe lângă portarul islandez Runar Runarsson.


    Se poate spune că România a făcut,
    în Islanda, cel mai bun joc de la preluarea echipei de către Mirel Rădoi.     Acum
    însă, este nevoie ca tricolorii să confirme că evoluția de la Reykjavik nu a
    fost o întâmplare. Au ocazia să o facă duminică, la București, în fața
    Liechtensteinului. Va urma apoi, miercuri, confruntarea cu Macedonia de Nord, programată
    la Skopje. Până atunci însă, România continuă să ocupe locul 4 în grupa J a
    preliminariilor Cupei Mondiale, cu 6 puncte. După 4 etape, în grupă conduce
    Armenia, cu 10 puncte. Urmează Germania, cu 9 și Macedonia de Nord, cu 7. Pe
    ultimul loc se află Islanda, cu 3 puncte. La finalul preliminariilor, prima
    clasată se califică direct, iar a doua merge la baraj.


  • UPDATE Islanda: trafic aerian restricționat (30.08)

    UPDATE: Traficul aerian din Islanda este restricționat din cauza acticității seismice a Vulcanului Barðarbunga. Institutul Meteorologic Islandez a emis vineri, 29 august, o avertizare de cod portocaliu a traficului aeria în zona vulcanului. Mai multe au fost închise și populația din zonă a fost evacuată, din cauza riscului iminent al unei erupții.



    Activitatea seismică a a Vulcanului Barðarbunga a produs deja un un cutremur cu magnitudinea de 5 grade pe scara Richter. De asemenea au apărut primele scurgeri de lavă.




    Institutul Meteorologic Islandez (MET) avertizează asupra intensificării activității seismice în regiunea Vulcanului Barðarbunga, aflat în zona central-estică a țării. Populația din regiune a fost evacuată după ce meteorolgii au emis cod portocaliu privind activitatea seismică. Mai multe drumuri au fost închise, însă traficul aerian nu a fost perturbat.



    Ministerul român de Externe recomandă cetățenilor aflați pe teritoriul Islandei , să respecte instrucțiunile emise de autoritățile islandeze și să se informeze din timp asupra condițiilor de călătorie. Cei interesați pot găsi informații actualizate accesînd site-ul http://www.vegagerdin.is/english/road-conditions-and-weather/south-east-iceland/eastf.html, dar și consultând alertele de călătorie disponibile pe pagina web a MAE.