Radio România Internațional

Tag: Israel

  • Un an

    Un an

    S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250, arăkiţ tu lăhtăroasa dzuuă di 7 di sumedru a anlui ţi tricu. Atumţea, cama, di 1.200 di israelieañi fură vătămaţ tru aţea tră nipistipseari şi babageană atacă nkisită di organizația Hamas, cari cumănduseaşti cumata Gaza. După ndauă dzăli tru cari morțăllii fură plămţă și ngrupaţ, Israelu nkisi ună babageană atacă militară tru Gaza.

     

    Catandisea s’asparsi cabaia multu, di s’agiumsi la un numiru multu mari di victimi umineşti, nai cama mulţă ţivilli ditu Gaza vătămaţ tru atacuri armati şi maxus tru bombardamenti. Nilli di racheti artizanali ică profesionisti fură aminati ditu Gaza tru spațlu israelian, dupu dalga di ţivilli ică militanță Hamas cari lu-avea aputrusită Israelu și avea vătămată tinirlli di la un conţertu ică oamiñi di arada cari eara acăţaţ cu bănaticlu di cathi dzuuă tru localitățli ţi suntu aproapea di sinuru.

     

    Tru şcurtu kiro, Israelu u prilo inițiativa și nkisi contra-ataca. Unăoară cu ahurhearea a polimlui, menga ţi u spunu autoritățli ti silighearea ntrăoară a aţiloru 250 di ostatiţ israelieañi arăchiț di Hamas tricu tru planuri tut ma ñiţ, neise tutu ma pţănu di amprotusa. S-feaţiră eliberări păzărăpsiti, fură eliberaț di armată ică fură aflati cufumăli la aproapea giumitati ditu elli. Alanţă, tut giumitati, armasiră tru locărli nicănăscuti a deapoa ari căbilea că giumitati di elli s’nu hibă tu bană.
    Polimlu s-teasi ca ună flamă tu mplină veară. Născănţă ghiuşbilea ş-aduc aminti di alumtili ţi s’duc ninti tru Gaza, alțălli mutrescu pi hartă ta s’akicăsească cama multu. Tru aestu conflictu, Israelu alumtă pi șapti fronturi și s’pari că u ari ma largu inițiativa. Ditu sud fu atacat di aribelii Houthi cari amină racheti tru Israelu ţi easti multu alargu di nordul a Yemenlui iu suntu aesţă aribelli. Tu nordu, tru un stat aspartu cabaia multu di nibitisitlu conflictu israelo-palestinian și di pareili armătusiti sponsorizati di Iran, polimlu năpoi s’apreasi cu multă iruşi. Iranlu avu şi elu unu bairu di catandisi dramatiţi.

     

    Prota ş-prota, liderlu Hamas fu vătămat cu ună atacă di excepție, chirurgicalu nkisită di israelieañi. Eara dusu Iran, tra s’llia parti la arădzli di ngrupari a prezidentului iranian, kiru tru un accidentu di elicopteru. Escaladarea vini iruşi și tuț combatanțălli suntu mintiţ. După dauă operațiuni spectaculoasi, ca ditu filmu di acțiuni, cându plăscăniră pagerele și deapoa stațiili di emisie-recepție. Neise easti limbidu ti aflari cari easti pi lista di colaboratori a Hezbollahului.

     

    Tru aestu kiro, Israelul nă hăbăriseaşti că llia parti la polimi dusi pi nauă fronturi, cu acțiuni mplini di curayiu și mplini di imaghinație. Imaghinea ghenerală easti aţea a unlui David ţi alumtă cu Goliatlu ţi lu anvărligheadză ama pi cari lu azvindzi până tu soni. Opozanțălli a statlui evreu canda suntu cu xiki di inițiativă și caftă dănăsearea a conflictului. Nilli di oamiñi mor, pi câmpul di alumtă ică tru bombardamenti.

     

    Dupu un an di la lăhtăroasa atacă ditu 7 di sumedru 2023, catandisea easti apocaliptică și pțăñi nica ş-aducu aminti di ostatiţ, protili victimi a aluştui conflictu complexu, agărşiţ tru condițiile multu greali a hăpsanillei tru mâñili a inamiclui palestinian. Zori easti să s’veadă vără cearei di irini. Polimlu ahurhitu ditu sudlu a Libanlui nu agiută ici vără turlie ti silighearea-a ostatiţlor ditu Gaza, cari nu s’vedu la comemorarea a dzuuăllei di 7 di sumedru 2023, cându soţlli şi aţelli ditu soia a lor fură tufikisiţ tru ună căniyi preşcavă di oamiñi, andicra di alţă oamiñi.

     

    Ună acțiune speţială vrea s’hibă cu hăiri tră curmarea a planurloru teroristi tră 7 di sumedru 2023. Polimlu gheneralizat di ma amănatu putea s’hibă alăxitu și el cu idyili anămusiti acțiuni speţiale israelieani, cari să-lli aducă acasă israelieañilli cari și tora suntu țănuț tru hăpsani di Hamas. Tricu un an și, tru Orientul di Mesi, maş minduerli di escaladari lăhtăroasă a polimlui s’băgară tu practico.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Hăbări di MARI SIMASIE tră româñilli ţi suntu Israel

    Hăbări di MARI SIMASIE tră româñilli ţi suntu Israel

    Avândalui tu videală catandisea tu planlu di securitati, restricțiili ţivili apufusiti di autoritățli israeliene, ţi suntu tru practico di la 01.10.2024 (oara 14:00) și pânu di 05.10.2024 (oara 20:00) pruvedu:

    • Tru kearea-a văsiliillei aproapea di sinurlu cu Liban: adunări apridunati, pânu di 10 inşi nafoară; pânu di 150 di inşi năuntru;
    • Tru zona ţentrală (nica şi Tel Aviv ama și Ierusalim) și tru zona di nkeari a văsiliillei, pi aliniamentulu a căsăbălui Haifa: adunări apridunati, pânu di 30 di inşi nafoară; pânu di 300 di inşi năuntru;
    • Huzmeţli profesionali și ateali cu praxea pot ta s’dizvărtească tru locărli di iu poati s’agiungă pi oara ananghi tru apanghiuri.

     

    Hăbărli cama pi largu mutrinda restricţiili ţi suntu tu practico: https://www.oref.org.il/eng
    Tru aestă noimă, urminipsimu a cetățeañiloru româñi cari suntu Israel ică trecu pritu aestu cratu s’tiñisească instrucțiuñili a autoritățlor locali, să s’apănghisească tru casi și locărli publiţi maxus ndreapti, căndu s’aproaki oara ti hăbăriseari cu făţearea timbihi/ alarmili ti atacă aeriană.

     

    Hăbărli di protecție căndu ahurheasti ună atacă aeriană:
    https://www.oref.org.il/…/emergen…/protection-guidelines

     

    Tru contextulu că easti ananghi s’hibă ţănută catandisea di securitati ţi easti volatilă pi teritoriul a Statlui Israel și tru plan reghionalu, Ambasada ali Românie tru Israel năpoi aduţi aminti că easti tru practico ună timbihi, un 𝐚𝐯𝐞𝐫𝐭𝐢𝐬𝐦𝐞𝐧𝐭u 𝐝i 𝐜𝐚̆𝐥𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐝i 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥 𝟖 𝐝𝐢tu 𝟗 – Nu nkisiţ iţi 𝐜𝐚̆𝐥𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞!, disponibil aoa
    https://www.mae.ro/travel-alerts/2938#765

     

    Timbihea/ avertismentul easti apufusită tru tuti locărli a Statlui Israel, ama cundillemu maxus piriclliurli di securitati ditu zona di nkeari și nu lipseaşti s’urdinaţ tu aţeali locări.

     

    A cetățeañilor româñi ţi suntu tru Israel lă si faţi urminie s’llia hăbări niacumtinatu ti catandisea di securitati tru locărli iu au ti-a-urdinari şi dizvărtescu a loru huzmeti, s’hibă cu oclli patru niacumtinatu și s’tiñisească pănu di mardzină instrucțiuñili și restricțiili apufusiti di autoritățli locali.

     

    Cetățeañilli româñi ţi suntu Israel, suntu căndăsiţ s’dimăndă vinita a loru, andicra di loclu iu suntu, la Ambasada ali Românie di Tel Aviv ică la Consulatlu Gheneral ali României di Haifa, hăbărisinda a loru coordonati pi adresele: telaviv@mae.ro ică haifa@mae.ro.

    Autoru: Radio România Internaţional
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

    Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari
    Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui amnistia fiscalâ ti firmi şi persoani fiziți. Tu documentu sunt pruvidzuti bonificaţii ti oamiñi ți nu amânâ sâ-și pâlteascâ borgili, cata cumu ș-ti ațelli ți apufusescu sâ-şi pâlteascâ restanţili. Tu bitisita a meslui agustu, restanţili la bugetlu di statu a persoaniloru fiziți ş-juridiți trițea di 71 di miliardi di lei (cama di 14 miliardi di evradz). Statlu lâ câfta ațiloru ți au borgi, s-li pâlteascâ pânâ tu dzuua di 25 di brumaru, iara tocurli ş-penalităţli va lâ hibâ anulati/va lâ hibâ fapti risite. Pi di altâ parti, Chivernisea lâ da ş-unâ bonificaţie di 3% ti contribuabilii ndrepțâ. Proiectul, adratu di ministerlu a Finanţilor, ari ș-unu singiru di meatri di sirțâlli tu sectorlu bugetaru, ți ângârdescu hărgili ti lucri şi serviții.

    Doarâ ti Ucraina
    Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, promulgă, gioi, nomlu mutrindalui darea câtâ terţi a unui sistemu di racheti sol-aer Patriot, ancupâratu ditu Statili Uniti. Actul normativu, vulusitu, ma niti, tu Parlamentu, va s-hibâ datu ca unâ doarâ, ti cari s-achicâsi cu partenerlu americanu, câtâ Ucraina, vițina ali Românie, aputursitâ di ascherea aruseascâ. Tutnâoarâ, uidisitu cu nomlu, „âlli si da ândreptu a Chivernisillei ali României s-adarâ tutu ți easti ananghi, ta s-adarâ diznău capabilitâţli di apârari aerianâ cu baza la sol”, pritu darea a chivernisillei americanâ a contractilor tu ți mutreaști ancupârarea a unui altu sistemu di racheti sol-aer Patriot.

    Andrupari ti Israel
    România condamnâ sertu atacurli teroristi contra a statlui Israel ş-lâ greaști a pârţâloru mintiti tu ahtari ciamaunâ s-agiutâ la fâțearea diznău a securitatillei ș-la simnarea ali unâ achicâseari di dânâseari a alumtâllei – fu mesajlu pitricutu tut goi, Ierusalim, di premierlu Marcel Ciolacu, la andamusea cu omologlu a lui israelian, Benjamin Netanyahu. Uidisitu cu Radio România, Ciolacu şi-aspusi gailelu ti catastisea di securitati ş-ti pericollu di fâțeari ma laiu a câvgălui. Deadunu cu minişțrâlli ali Apârari, a Emburlâchillei di Nafoarâ ș-ali Icunumillei, protlu ministru fu tu unâ vizitâ di lucru Israel, iu s-adună cu prezidentulu Isaac Herzog. Easti daua vizitâ a premierlui român tu Israel, tu ma pțânu di unu anu, dupâ ațea ditu 17 di brumaru 2023, la dzați dzâli dupâ ți statlu uvriescu fu atacatu di terorişțâlli ditu minarea islamistâ Hamas.

    Tesi ti români
    Evroparlamentarul PSD Roxana Mînzatu easti pripunirea ufițialâ ali Românie ti tesea di comisaru evropeanu. Hâbarea fu faptâ luni di premierlu Ciolacu ș-va sâ zburascâ cu şefa ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ti portofoliul ți va-lu aibâ România. Componenţa a yinitorlui Executiv evropean va s-hibâ datâ tu șteari tu dzuua di 11 di yizmâciuni. Tut Bruxelles, evrodeputatlu român Siegfried Mureșan (PPE/PNL) fu disimnatu di pareili politiți a Parlamentului Evropean ți adarâ pâzârâpsearea ti yinitorlu buget multianual ali Uniuni Evropeanâ post-2027. Adratu pi 7 añi, aestu ari vârâ 1.300 di miliardi di evradz ș-easti instrumentul ditu cari statili membri llia nai ma marea parti a fondurlor evropeani nerambursabili ti investițiili ș-ti subvențiili agricoli. Parlamentul va ș-aspunâ prioritățli mutrindalui bugetlu multianual ali Uniuni. Aestea va-lli hibâ spusi dapoaia ali Comisie Evropeanâ ta s-hibâ bâgati tu proiectul di buget. Ditu exercițiul finanțiar multianual di tora, 2021 – 2027, România s-hârseaști di vârâ 46 di miliardi di evradz, la cari s-adavgâ și sumili ditu PNRR.

    Tuț s-vatâmâ ta s-agiungâ prezidentu
    Marțâ, românlu Mircea Geoană ș-alâsă tesea di secretaru gheneralu adjunctu al NATO. Easti bitisita a unui mandatu di ținți añi, jalonatu di polimlu ditu Ucraina ş-di trâdzearea nâpoi ali ascheri aliatâ ditu Afganistan. Geoană dzâsi, tu unu interviu ti Radio România, câ va-şi filiseascâ ma largu influenţa ta s-agiutâ româñi tu forurli internaţionali, emu ș-tu NATO, ama că ducheaști ananghea s-toarnâ tu politica ndophi, româneascâ. Presa pruvidea aestâ hâbari di cama di doi añi ș-minduia că s-fați di furnia a candidaturillei, ca independentu, al Geoanâ la alidzerli prezidenţiali ditu bitisita a anlui. Ambasadoru tu Statili Uniti, ministru di Externi ş-lider PSD ma ninti, Geoană ari candidatâ la şefia a statlui tu 2009, cându chiru dinintea alu Traian Băsescu. Prit alţâ ți vor s-hibâ prezidentul ali României suntu tuţ liderlli a partidilor parlamentari: Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR) i Kelemen Hunor (UDMR).

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Tașcu Lala

  • Nu ari nădie tră irine

    Nu ari nădie tră irine

    Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea.
    Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni easti cu ndriptati băgată. Neise, tru spunerli istoriţi, vărnăoară oamiñilli nu au bănată tru irini, totna ave un loc pi Terra iu oamiñilli s’alumta şi s’vătăma. Jurnaliștilli nkisescu, tru analiza catastisillei, di la planlu ONU di ampărţari ditu 1947. Pari aplo aestă catandisi andicra di ţi s’feaţi dupu Protlu Polimu Mondial. Fapta că Imperiul Otoman, cari stăpuea aestă reghiuni, fu tru tăburea a aţiloru azvimţă, adusi dininti prublema ti ampărtarea a născăntoru ţerclliuri di influență tru ună reghiune tru cari harta ş-adutea dipu pţănu cu aţea ţi easti tora. Neo-otomanismul pripusu di prezidentulu nturţescu ditu aestu kiro agiundzi s’hibă ună acțiune revizionistă cu ună amănari di un secol. Iarapoi istoria aliştei reghiuni zburaşti tră turţă, tru un kiro cându statili arabi nu eara, canda ti ună puteari anăkisitoari ţi nu easti lişoru ti străxeari.

    Di suti di añi, turţălli anăkisiră şi călcară locărli anvărliga di Amarea Mediterana, pi cari tora li lugursescu ca hiinda cu ndriptati tru sfera-a lor di influență. Easti și ună turlie di purtaticu colonialistu ditu aestu kiro ama fără elementi di năutati ică orighinalitati. Fapta aplo că, aoa şi ndauă secole, pi vără locu ditu Europa, Asia ică Africa stăpuiră turţălli pari tra s’hibă argumentulu nai ma vărtosu tră len turlii di căftări. Neise, prinţipiulu nai ma di simasie easti apartenența la idyea pisti islamică, cata cum majoritatea babageană a araghiloru mintiţ ndreptu ică indirectu, tru evenimentili ditu Orientulu di Aproapea. Acă aputrusearea otomană nu ari ici ţiva ţi s’nă arisească tru aduţerli aminti ti ea, tora andruparea nturţească a cauzăllei palestinieană va ta s’hibă ca un thimelliu.

    Ama niţi ditu Turchie nu s’fuvirseaşti cu irinea, di itia că, nu ari altă cali, că maş aţea cu polimlu. Di itia că, tru Orientul di Aproapea, tută lumea fuvirseaşti nesie lumea tută. Ditu 7 di sumedru, cându ţivillii araghi vătămară cama 1.200 di israelieni, topili şi vătămărli yinu dăldză-dăldză, ditu tuti locărli. Apandisea-a Israelui u alăxi Gaza tru un locu pârjilitu, mplinu di arvuluseri și di murminţă. Rachetili și dronile azboairă di atumţea locărli tuti, tru şi di cătă Israel, ditu Gaza, ditu sudlu a Libanului, di cătă Iran, di cătă aribelli houthi ditu Yemen. Tru spațlu a aguderloru di tamam, Israelu aduţi acțiuni suprinzătoare și cadealihea ti ciudie pritu rezultati.

    Tora ma ninti, liderlu Hamas, inamiclu ditu Gaza, fu vătămatu tru ună explozie faptă tamamu Teheran, tu capitala a marlui sponsor a minărloru anti-israeliene, Iranlu. El eara dus ta s’llia parti ti băgarea pi ipotisi a năului prezidentu a Iranlui, cari yini s’lu alăxească pi atelu ţi muri pritu cădearea a helicopterlui tru cari eara. Victimili ti arăzbunari suntu, tora, cu dzăţli di ñilli, ditu ma multi văsilii iarapoi multi di eali suntu personaje cu anami ti populu şi alumta a loru.

    Irinea nu ari să s’veadă di itia a lăhtăroasăllei ceamaună, cu alumta ţi s’faţi pi tuti fronturli vidzuti şi nividzuti, cu multi victimi. Tru aestă alumtari s’poati că irinea s’nu hibă pricănăscută, cara va s’alăncească vărăoară tru calea a apufusitorloru di bană şi di moarti. S’umplu 10 meşi di la ataca contra a Israelui, deapoa, cama di 300 di dzăli di cându născănţă oamiñi suntu tru captivitati iarapoi alță suntu bombardaț cabaia multu. Iţi rachetă arcată tru alumtă cadi tru ună zonă sensibilă. Israelieañilli agudescu căsăbadzlli ditu Gaza, militanțăllii Hamas amină, căndu ş’căndu, rachete tu căsăbadzlli israelieañi, maxus tu Tel Avivlu.

    Idyealui, ama di cătă tu dată, amină și pareia militantă yemenită. Ditu Apirită, moartea balistică yini ndreptu ditu Iran și caftă tut ţivillii ditu căsăbadz, ti ună hăiri cătu cama mari cu aminarea. Ună rachetă aminată ditu sudlu a Libanlui, s’pari, cadi tru zona a Dzenurloru Golan, loati di la Siria, și vatămă cilimeañi drudzi, dimecu araghi muslimañi. Tru sudlu a Libanlui, văsilie ţi di cabaia kiro nu ari tru capu lideri politiţ, istoria zburaşti maş ti fănicadz anamisa di viţiñilli di ma ninti, tora ascumbusiţ tru tăburi şi askeri. Easti zori s’dai ună yilipseari ali iriñe ţi lipseaşti s’hibă păzărăpsită și construită tru Orientul di Aproapea, di itia că vărnu nu u va și s’fac gaereţ mortali, pănu di mardzină,neise, atea turlie că ea s’nu aibă vără nădie s’alăncească.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala