Radio România Internațional

Tag: istoria comunismului

  • A. Muraru (PNL): Istoria Comunismului în România devine disciplină obligatorie pentru liceu

    A. Muraru (PNL): Istoria Comunismului în România devine disciplină obligatorie pentru liceu

    Deputatul Alexandru Muraru a afirmat, vineri, că a iniţiat acest demers în calitate de Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.

    Am lansat această iniţiativă în cadrul Forumului Educaţiei de la Iaşi de anul trecut, atunci când am subliniat faptul că generaţiile de mâine trebuie educate în spiritual democraţiei, valorilor libertăţii şi combaterii formelor de falsificare a istoriei. Şi atunci, şi acum, m-am bucurat de sprijinul Ministerului Educaţiei, motiv pentru care mulţumesc public ministrului Ligia Deca pentru că a acceptat această propunere ce promovează adevărul istoric şi lecţiile trecutului. De asemenea, propunerea este susţinută de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, care va avea un rol instrumental în armonizarea materiei în programa şcolară, a afirmat deputatul PNL, Alexandru Muraru.

    Potrivit proiectului de lege, programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina Istoria Comunismului în România se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în calitatea sa de centru guvernamental de expertiză şi investigaţie în domeniu, folosind şi expertiza altor instituţii precum Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, institutele Academiei Române care derulează programe de cercetare a comunismului în România şi Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului (Academia Civică).

    Este important să pregătim nu doar oameni pentru piaţa muncii ci buni cetăţeni într-o democraţie puternică. După trei decenii de la prăbuşirea comunismului, generaţiile de mâine trebuie educate în spiritul democraţiei, valorilor libertăţii şi combaterii formelor de falsificare a istoriei. Avem această datorie în faţa unui context social în care mesajele de ură şi propaganda negaţionistă nasc nostalgii faţă de regimul comunist criminal şi ilegitim. Viitorii cetăţeni şi lideri trebuie să dobândească o formă de rezilienţă solidă, iar discipline ca aceasta, precum şi Istoria Evreilor. Holocaustul vor crea conştiinţa civică necesară pentru a respinge prejudecăţile istorice, propaganda distorsionărilor false, germenii discriminării şi nostalgiile regimurilor totalitare, adaugă deputatul PNL, Alexandru Muraru.

    Potrivit deputatului, Alexandru Muraru, tot mai mulţi cetăţeni români riscă să cadă victime naraţiunii antieuropene şi antidemocratice, fenomen exploatat pe valul emoţional al unui război dus la graniţa României în care democraţia se apără cu viaţa în faţa totalitarismului

  • A. Muraru: ‘Istoria comunismului în România’ să devină disciplină obligatorie pentru liceu

    A. Muraru: ‘Istoria comunismului în România’ să devină disciplină obligatorie pentru liceu

    Deputatul Alexandru Muraru, preşedintele PNL Iaşi, a propus, sâmbătă, în cadrul Forumului Educaţiei, ca ‘Istoria comunismului în România’ să devină disciplină obligatorie pentru liceu prin noua Lege a Educaţiei.

    ‘Astăzi, mai mult ca niciodată, în contextul invaziei Rusiei, a războiului hibrid pe care Rusia îl poartă în ţările NATO, (…) consider că studierea de către elevi a comunismului românesc, ca disciplină separată faţă de ceea ce se întâmplă la ora de istorie, este obligatorie. După 32 de ani de la prăbuşirea comunismului, generaţiile de mâine trebuie educate în spiritul democraţiei, valorilor libertăţii şi combaterii formelor de falsificare a istoriei. Propaganda, distorsiunea, manipularea şi falsul au fost fundamentele de bază ale sistemului comunist. Manipularea istoriei a servit la menţinerea puterii elitelor comuniste şi a sistemului totalitar. De aceea, România trebuie să înceapă un proces amplu de a educa pe cei născuţi după postcomunism despre istoria regimului totalitar. Această educaţie va contribui masiv în respingerea formelor de autoritarism, naraţiunilor false, nostalgiilor transformare în proiecte politice toxice pentru democraţie. Ori istoria europeană care are nevoie astăzi de o naraţiune şi care lipseşte cel mai mult din curricula elevilor este istoria regimului comunist’, a declarat Alexandru Muraru, potrivit unui comunicat de presă.

    Reprezentantul special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului şi xenofobiei a subliniat faptul că ‘Istoria comunismului în România’, ca disciplină obligatorie, reprezintă cea mai adevărată şi profundă condamnare a comunismului, a crimelor şi abuzurilor sale.

    Deputatul Alexandru Muraru: Este nevoie de eforturi mai mari la nivelul UE pentru combaterea încercării Rusiei de a rescrie istoria în contextul războiului din Ucraina. Educaţia este cea mai eficientă armă împotriva falselor naraţiuni. La 30 de ani de la căderea comunismului, 63% dintre români cred că situaţia de atunci era mai bună decât cea de acum. Este cea mai mare cifră din ultimii ani şi arată amploarea revalorizării comunismului. Şi este evident şi cel mai mare neadevăr, România de astăzi, cu toate problemele ei, nu poate fi comparată cu trecutul său total totalitar, cu închisori şi crime. (…) Noi nu pregătim doar oameni pentru piaţa muncii, ci vrem să pregătim viitori buni cetăţeni într-o democraţie, care să facă imposibilă în viitor repetarea acestor istorii regretabile. Educaţia este singurul antidot la ignoranţă, totalitarism, antisemitism şi xenofobie.

    Forumul Educaţiei a avut loc la Iaşi, în prezenţa ministrului Sorin Cîmpeanu.

    Sursa AGERPRES

  • A fost odată comunism – Proiect special Radio România Cultural

    A fost odată comunism – Proiect special Radio România Cultural

    Radio România Cultural lansează, începând cu 30 septembrie, în anul în care românii sărbătoresc 30 de ani de libertate, două ample proiecte editoriale care se constituie într-o adevărată istorie sonoră a celor 50 de ani de comunism. Concretizată în pagini de memorialistică, această istorie dă glas unora dintre cei mai importanţi actori ai scenei româneşti, plus unor mărturii sonore venite parcă direct din iadul comunist, mărturii cu vocile celor ce au pătimit în închisori.

    A fost odată comunism este o rememorare, prin intermediul paginilor de memorialistică selectate de istoricul Georgeta Filitti, coordonatoarea ştiinţifică a proiectului, a celor mai importanţi ani ai comunismului românesc, completată de explicaţii concrete ale istoricilor care au studiat această perioadă.

    Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Oana Pellea, Maia Morgenstern, Marian Râlea, Alexandra Halic şi alţi importanţi actori ai scenei româneşti dau gals acestor pagini obţinând, astfel, un proiect audio care reflectă cele mai importante etape ale perioadei comuniste din România, structurate în capitole precum:

    Naţionalizarea, Securitatea, Deportările, Canalul, Colectivizarea, Eliminarea proprietăţii private, Închisorile de femei şi de bărbaţi, Avorturile, Casele de copii etc.

    În perioada 30 septembrie – 15 decembrie, puteţi asculta aceste pagini sonore în emisiunile Espresso şi GPS Cultural, proiectul concretizându-se editorial şi într-un audio-book care va apărea curând la editura Casa Radio, iar campania se va încheia la finalul anului, cu podcast-uri într-o secţiune pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.

    Paginile de istorie vor fi dublate, în aceeaşi perioadă, de mărturii venite parcă în direct din iadul comunist, mărturiile celor care au pătimit în cumplitele închisori. Acestea se regăsesc în înregistrările făcute de colega noastră, Anca Mateescu – documente sonore unice pe piaţa media din Romania, păstrate în Fonoteca de Aur a radioului public.

    Sub genericul Amintiri din temniţele comuniste, se vor auzi, zilnic, voci ale unor personalităţi precum: Valeriu Anania, Bartolomeu Anania, Adrian Marino, Arşavir Acterian, Teohar Mihadaş, Alexandru Paleologu, Gabriel Ţepelea, Lena Constante, Dumitru Stăniloaie, părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa şi mulţi alţii.

    Să nu ne răzbunaţi!, a fost îndemnul pe care Mircea Vulcănescu l-a lăsat atunci când a trecut la cele veşnice, la 28 octombrie 1952, în închisoarea de la Aiud. Nouă ne rămâne, aşadar, datoria aducerii aminte… pe frecvenţele Radio România Cultural!

    Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii, pe www.radioromaniacultural.ro.

  • Cum reconstituim anii 1980

    Cum reconstituim anii 1980

    Anul acesta în
    decembrie, se marchează 30 de ani de la Revoluţia anti-comunistă din 1989, bun
    prilej de bilanţuri, aduceri aminte, comemorări ale victimelor şi… poate
    nostalgii. Dar şi un moment prielnic pentru a alungat apatia civică, după cum
    au gândit şi acţionat reprezentanţii Asociaţiei Funky Citizens. Pornind de la
    principiul că elevii trebuie să treacă prin mai multe experiențe pentru ca
    procesul educațional să fie cât mai memorabil, mai ales când e vorba de
    educaţie civică, Asociaţia Funky Citizens a iniţiat proiectul apartamentului
    din anii 1980, intitulat 80east    . Apartamentul este aranjat ca în anii aceia
    cu mobilă, obiecte şi ambient din acea perioadă. De aceea, cei mai în vârstă
    care trec pragul acestei locuinţe retrăiesc epoca de atunci, iar cei mai tineri
    pot să realizeze cât mai direct constrastul dintre lipsurile de atunci şi
    drepturile de azi. În acest laborator de educație civică, liceenilor li se
    explică funcționarea sistemului democratic din prezent pentru a vedea ce
    drepturi și obligații au și cum se pot implica în procesul decizional.

    Inaugurat la începutul anului, apartamentul din anii 80 este gândit atât ca un
    mini-muzeu al vieţii zilnice din ultimii ani ai comunismului, dar şi ca un
    laborator de educaţie civică, aflăm de la Cosmin Pojoranu de la Asociaţia Funky
    Citizens: În acel apartament, copiii trec printr-o
    experiență educațională interactivă. Pornim de la povești de zi cu zi, din
    viața cotidiană. Ei poate au auzit acasă vorbindu-se de Ceaușescu sau de Dej.
    Dar cum rămâne cu istoria mică, cu istoriile personale? De fapt, noi asta vrem
    să arătăm, să punem în evidență acest arc: care sunt deciziile luate sus și
    modul în care ele influențează viața de zi cu zi a oamenilor. Inițial, ne-am
    jucat un pic de-a muzeul, de aici și atmosfera ușor nostalgică a
    apartamentului. E ușor de căzut într-un paseism de genul ăsta, dar este de-abia
    primul strat. Copiii care vin la noi sunt la liceu, deci au circa 18 ani și nu
    resimt nostalgia celor care au apucat măcar un pic comunismul. Ne-am propus să
    creăm și o punte între generații, între acești elevi și părinții lor sau
    bunicii lor. Vrem ca după vizita la noi, copiii să se ducă acasă și să discute
    cu rudele despre comunism.


    Interactivitatea
    este principala metodă de… predare din apartamentul 80east, ne spune şi
    Anabella Costache, altă reprezentantă a Asociaţiei Funky Citizens: Prin experiență ludică, personală, îmbinată cu informații istorice și
    teoretice, elevii ajung să interacționeze cu mediul respectiv și să tragă
    propriile concluzii, lucru care nu prea se întâmplă în școală nici la orele de
    educați civică, nici la orele de istorie. De altfel, proiectul a pornit și de
    la această constatare: că ceea ce se întâmplă în școală este mult prea puțin
    pentru ca elevul să empatizeze cu ce s-a petrecut în perioada respectivă,
    pentru a rezona cu nedreptățile de atunci și pentru a ști cum să reacționeze în
    eventualitatea pregătirii revenirii a sistemului de atunci.


    După
    plimbarea prin apartament şi îmbibarea în lumea lipsurilor din anii 80,
    liceenilor li se cere să îndeplinească anumite sarcini prin care să
    conştientizeze mai bine diferenţa dintre trecut şi prezent. Andrei Bulearcă, de
    la Asociaţia Funky Citizens, a participat la trasarea acestor sarcini: Noi ne-am propus prin sarcinile respective de lucru să-i enervăm puţin
    şi să le creăm nişte mici frustrări. De pildă, în bucătărie, una dintre
    sarcinile de lucru este să găsească anumite alimente care erau mai greu de
    găsit pe vremea respectivă şi care nu se află în spaţiu. Evident, ei nu vor
    găsi acele alimente, iar la sfârşit, vom discuta despre frustrările pe care
    acest fapt le-a trezit. Va fi un pretext pentru a vorbi despre lipsurile din
    acea vreme şi despre drepturile care atunci erau încălcate, dar pe care azi, în
    democraţie, ei le au. În felul ăsta, prin contrastul cu lipsurile comunismului,
    subliniem importanţa democraţiei şi de ce e important pentru ei să încerce să
    se implice în viaţa politică actuală.


    În felul
    acesta e completată informaţia precară despre comunism care li se furnizează
    elevilor în şcoală. De pildă, în liceu se predă un singur curs opțional de
    istoria comunismului, disponibil doar claselor a XI-a și a XII-a. Totuşi, unii
    din elevii participanţi la proiectul 80east au venit din familia cu anumite
    cunoştinţe. Anabella Costache: Am fost plăcut surprinşi să constatăm că
    multă lume vorbea despre ziua de 17 decembrie 1989, zi pe care noi o marcăm
    cumva punându-i pe copii să asculte la radio un fragment de la Europa liberă
    despre acea zi. Înregistrarea trebuie folosită în sarcina lor de a scrie o
    scrisoare codată prietenului sau prietenei din RFG cerându-i informaţii despre
    ce se petrece exact în România, căci la televizor, Ceauşescu spune una, iar de
    la Europa liberă aflăm altceva. Trebuie să scriem codată pentru că scrisorile
    erau deschise de Securitate, deci secretul corespondenţei nu exista.


    Nevoia de educare şi
    informare despre comunism există, mărturie stând şi anumite sondaje de opinie
    destul de vechi, căci recent, tematica n-a mai fost cercetată. De pildă, în
    2010, 44% dintre
    români considerau comunismul o idee bună, dar prost aplicată. Ceva
    mai aproape de prezent, în 2016, potrivit unui studiu sociologic, peste jumătate (52%) din cei care au răspuns la
    întrebarea Cum credeţi că a fost PCR comparativ cu partidele actuale? au spus
    răspicat mai bun, în timp ce doar 18% dintre ei cred că a fost mai rău.
    Peste 40% dintre tineri credeau și ei că PCR a fost mai bun decât partidele
    actuale. Andrei Bulearcă, student la Facultatea de Ştiinţe Politice, în vârstă
    de 21 de ani are o anumită explicaţie pentru opiniile generaţiei din care face
    parte. Andrei Bulearcă: Având în vedere că tinerii nu au
    trăit în acea perioadă, că nu există un muzeu de istorie recentă şi că nu se
    predau prea multe cursuri de istoria comunismului la liceu, ei n-au avut prea
    multe canale de informaţie când vine vorba despre comunism. Totuşi, consideră
    că pe vremea aia era mai bine ceea ce, în opinia mea, denotă neîncredere în
    actualul sistem de la noi sau în guvernele recente.



    Dezamăgirea faţă de mersul sistemului şi instituţiilor
    actuale poate fi depăşită, însă, prin schimbarea stării de fapt. Iar asta
    presupune exact cunoştinţele şi implicarea civică pe care vor să le
    îmbunătăţească Funky Citizens.