Radio România Internațional

Tag: Iulian Fota

Jurnal românesc – 11. 07.2023

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota
a avut, săptămâna trecută, o serie de consultări politico-diplomatice cu
omologii ucraineni, la Ministerul Afacerilor Externe şi Rada Supremă ale
Ucrainei. În cadrul discuțiilor, Iulian Fota a reconfirmat
susţinerea fermă a României pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea
teritorială ale Ucrainei, în frontierele sale recunoscute internaţional. El a
dat asigurări că România va continua să ofere sprijin Ucrainei, în contextul
războiului de agresiune declanşat de Rusia, atât timp cât acest lucru va fi
necesar. Totodată, oficialul a evidenţiat importanţa unui dialog constructiv şi
deschis între cele două state, în vederea identificării soluţiilor pentru gestionarea
temelor şi dosarelor aflate pe agenda bilaterală. Referitor la subiectul
protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii româneşti din
Ucraina, el a subliniat necesitatea accelerării dialogului instituţional la
nivel de experţi, în vederea obţinerii de rezultate concrete în cel mai scurt
timp. Oficialul român a reiterat solicitarea, formulată în mai multe rânduri,
ca autorităţile ucrainene să ia în calcul adoptarea măsurilor necesare pentru
recunoaşterea inexistenţei aşa-zisei ‘limbi moldoveneşti’. Iulian Fota a avut
întrevederi și cu reprezentaţii autorităţilor locale şi regionale din Cernăuţi,
precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ucraina. În cadrul
acestor întrevederi, s-a discutat, de asemenea, despre situația comunității,
precum și despre progresele înregistrate
în îmbunătăţirea conectivităţii transfrontaliere între România şi Ucraina.

Parlamentarii
USR de Diaspora, Radu Mihail şi Iulian Lorincz, au depus o iniţiativă
legislativă menită să asigure o mai bună desfăşurare a alegerilor
europarlamentare în străinătate. Potrivit inițiatorilor, proiectul propune o
serie de măsuri astfel încât, începând cu alegerile de anul viitor, să nu mai
existe situaţii în care un număr însemnat de cetăţeni să nu-şi poată exercita
dreptul de vot. Printre măsurile incluse în proiect: posibilitatea de a vota
prin corespondenţă, iar votul să se desfăşoare pe durata a două zile,
extinderea perioadei de votare după ce s-au închis secţiile, dacă la coadă se
mai află încă oameni, precum și posibilitatea
deschiderii unor secţii de votare suplimentare la solicitarea comunităţilor de
români din străinătate. ‘Considerăm că aceste măsuri sunt foarte necesare
pentru a evita situaţiile inacceptabile prin care au trecut cei care au votat
în străinătate în 2019. Au fost atunci oameni care au stat ore întregi la cozi
– au adăugat inițiatorii proiectului.

Aproape
10.000 de americani au participat la cel mai mare festival românesc din Statele
Unite. A doua ediţie a ‘Romanian Weekend at The Wharf’ s-a desfăşurat timp de
trei zile, pe promenada The Wharf din Washington, DC. Publicul american şi
româno-american s-a bucurat de muzică şi dansuri folclorice susţinute de
Ansamblul Folcloric Naţional ‘Transilvania’ din Maramureş, concerte de
etno-jazz şi folclor românesc, dansuri populare româneşti, demonstraţii de
olărit şi sculptură tradiţională în lemn. Potrivit Ambasadei României în SUA,
audienţa s-a bucurat și de o expoziţie de costume populare tradiţionale,
degustări de vinuri şi produse româneşti. Evenimentul a fost organizat de
Ambasada României în Statele Unite şi ICR New York, în parteneriat cu Consiliul
Judeţean Maramureş. ‘Romanian Weekend at The Wharf’ face parte dintr-un program
mai amplu de diplomaţie publică al Ambasadei României la Washington organizat
timp de o săptămână pentru a celebra Parteneriatul Strategic dintre România şi
SUA, lansat la 11 iulie 1997, cu ocazia vizitei preşedintelui american Bill
Clinton la Bucureşti.

Cristi
Puiu participă în competiţia oficială la cea de-a 71-a ediție a Festivalului de
la San Sebastian care va avea loc în perioada 22 – 30
septembrie 2023. Va concura pentru trofeul Scoica de Aur, cu
filmul MMXX (2023). Lungmetrajul a fost selectat alături de producţii din
Argentina, Maroc, SUA, Belgia. Regizorul a mai fost prezent la acest festival în 2014, cu pelicula Moartea domnului
Lăzărescu, considerat a fi un film cheie în noul val al cinematografiei
românești. A fost inclus în Eastern Promises. Portrait of Eastern Europe in
50 films, una dintre retrospectivele festivalului din Spania.

11 July 2023
May 29, 2022

WAR IN
UKRAINE – The
leaders of France and Germany have called on Russian president Vladimir Putin
to immediately start negotiations with Ukraine’s president, Volodymyr Zelensky,
in order to find a diplomatic resolution to the conflict. The solution to stop
the war can only be found by means of direct negotiations between Moscow and
Kyiv, with the observance of Ukraine’s sovereignty and territorial integrity,
French president Emmanuel Macron said. In turn, German chancellor Olaf Scholz
has called on Putin to agree to a total ceasefire and withdraw all his forces
from Ukraine. The two leaders also called for an improvement in the situation
of the civilian population in Russian-held territories and for the release of
the 2,500 Ukrainian soldiers taken prisoner at the Azovstal steelworks in
Mariupol. Macron and Scholz also called on Putin to lift the blockade on Odessa
and allow the export of Ukrainian cereals and thus avert a global food crisis.
In response, the Kremlin said Russia is willing to help find options to resume
the free export of grains, including from Ukraine. Without openly agreeing to
it, Putin is willing to allow Ukraine to export its grains only if EU countries
lift sanctions on Russian agricultural exports. Putin says difficulties on the
global market are allegedly determined by the West’s poor decision-making and
the sanctions imposed on Russia. As regards a ceasefire, the Kremlin argues
Russia is willing to resume dialogue with Ukraine. Right now peace negotiations are suspended,
while the Russian forces continue to shell Ukrainian cities.

NATO – Iulian Fota, Secretary of
State for Strategic Affairs with the Romanian Foreign Ministry, has talked to
US Senator Robert Portman about the US’s decision to increase its military
presence on Romanian territory. He expressed Romania’s commitment, alongside
other European partners, to consolidate the resilience of the Republic of
Moldova by means of concrete measures and countering the effects of the Russian
aggression in Ukraine. Talks with Senator Portman also focused on the security
developments in the region, generated by the Russian Federation’s illegal
military operations in Ukraine and its consequences on European and
Euro-Atlantic security. The two officials also tackled the priorities of the
NATO Summit of June 2022 in Madrid, with a focus on adopting decisions that
should reassert NATO’s main role, namely ensuring collecting defense and
consolidating trans-Atlantic ties, the Romanian MFA also writes.

ROMANIANS
WORLDWIDE – President Klaus Iohannis and Prime Minister Nicolae Ciucă conveyed
messages marking the Day of Romanians Worldwide, celebrated on the last Sunday
of May. Irrespective of where we are, today is a good opportunity to reflect
on everything that bounds us together and to Romania – a strong identity and
being part of a people that has over the centuries overcome great hardships,
the President said in his message. The relocation of certain companies in
Romania, against a very difficult backdrop, might represent an opportunity
encouraging Romanians to return home, president Iohannis went on to say,
recalling the importance of the Government’s actions to support, by means of
dedicated programs, Romanians who wish to return home. There are millions of
Romanians living abroad. Romanians are at the center of the Government’s
concerns, irrespective of where they are, the Prime Minister also said.
Nicolae Ciucă also said that the Department of Romanians Worldwide is helping
strengthen ties with communities of Romanians and support them in order to
preserve national identity, through education and cultural projects conducted
across ministries and in partnership with civilian society and academia. We
also want Romanians who seek employment abroad to be respected and their rights
should be observed. I am confident that memorandum signed at the level of the
line ministries in Romania and Italy will be followed by similar initiatives
with other EU states and beyond, Prime Minister Nicolae Ciucă said.

CANNES – The Swedish filmmaker Ruben Östlund has won his second Palme d’Or at the Cannes Film Festival, this time for a satire criticizing the rich, entitled The Triangle of Sadness. The Grand Prix went to Close by Lukas Dhont and Stars at Noon by Claire Denis. Park Chan-Wook of South Korea won the best director award for his feature Decision to Leave. The jury award went to Eo and Le Otto Montagne, while War Pony won the award for best debut film. Alexandru Belc won the best directing award in the Un Certain Regard section with his film, Metronome.

ROLAND
GARROS – Romanian tennis player Irina Begu has advanced to the round of 16
at Roland Garros after ousting Leolia Jeanjean of France, 6-1, 6-4. Begu thus
matched her best performance at Roland Garros, after in 2016 she also reached
this stage of the women’s singles. This is Begu’s best performance in Grand
Slam tournaments, her first being to reach the round of 16 at Australian Open
in 2015.

ROWING -
Romanian athlete Cătălin Chirilă
won silver in the 500m and 1000m single canoe races held on Sunday at the World
Rowing Championships in Poznan, Poland. In the 500m race, Chirilă was outrun by Martin Fuksa of the Czech Republic, two-time world champion
and several-time European champion. The bronze went to Wiktor Glazunow of
Poland. In the 1000m race, Fuksa won again the gold, while Pavlo Altuhov of
Ukraine won bronze.

WEATHER
– The National Meteorological Administration has extended the code orange alert
against heavy rain and storms in place in 12 counties in Bucharest, until
Monday morning. Hydrologists have also warned against the risk of floods. The
heavy rain and storms have disrupted road traffic in cities and on national
roads, and caused material damages. In Bucharest, dozens of trees were uprooted
by the strong wind and a few electricity poles fell. Three homes were flooded
and 30 cars were damaged. (VP)

29 May 2022
Ambasadorul Rusiei în România, convocat la sediul MAE

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a dispus astăzi, 24 februarie, convocarea ambasadorului Federației Ruse în România, în contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, precedată de recunoașterea ilegitimă de către Rusia a așa-numitelor republici separatiste Donețk și Luhansk.

Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis un mesaj de condamnare, în termenii cei mai fermi, a recunoașterii de către Rusia a așa-zisei independențe a regiunilor ucrainene separatiste Doneţk şi Luhansk, precum și a invaziei și a agresiunii militare neprovocate a Rusiei asupra Ucrainei.

Iulian Fota a arătat că aceste acțiuni reprezintă încălcări grave ale dreptului internațional și ale angajamentelor internaționale asumate de Federația Rusă, inclusiv ale Cartei ONU, Actului Final de la Helsinki, Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă, Memorandumului de la Budapesta și Actului Fondator NATO-Rusia, și că aceste acțiuni vor atrage un răspuns ferm, coordonat și substanțial de răspuns din partea comunității euroatlantice.

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a reiterat poziția României privind încetarea imediată și necondiționată a operațiunilor militare ruse împotriva Ucrainei și retragerea forțelor armate ruse de pe întreg teritoriul ucrainean. A subliniat că agresiunea militară rusă declanșată în dimineața zilei de 24 februarie 2022 a cauzat deja victime umane și pagube materiale.

Iulian Fota a reafirmat unitatea şi solidaritatea comunităţii occidentale cu Ucraina şi a menţionat că setul de măsuri restrictive deja adoptat la adresa Rusiei, ca urmare a încălcării dreptului internaţional, va fi suplimentat corespunzător ca urmare a noii agresiuni din 24 februarie.

De asemenea, secretarul de stat român a reiterat sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele recunoscute internaţional. A subliniat dreptul Ucrainei de a decide în mod suveran asupra politicii sale externe şi de securitate şi a reafirmat pe această bază susţinerea pentru autorităţile ucrainene legitime şi democratic alese.

—–

Tot astăzi, ministrul român al Afacerilor
Externe, Bogdan Aurescu, a anunţat că a transmis Misiunii României la NATO să
ceară activarea articolului 4 din Tratatul de la Washington, care stabileşte un
mecanism de consultare între aliaţi, în contextul conflictului din Ucraina.

24 February 2022
Les dimensions de l’accord scellé entre l’UE et le Royaume-Uni

Quelques jours à peine avant la sortie de facto de la Grande-Bretagne du giron communautaire, faisant suite au référendum britannique du 23 juin 2016, Londres et l’Union européenne sont finalement parvenues à un accord, censé régir leurs relations après le 31 décembre 2020. Il s’agit tout d’abord de la signature d’un accord de commerce et de coopération, entré en vigueur au 1er janvier courant, ensuite d’un nouveau partenariat pour la coopération policière et judiciaire en matière pénale et civile, et d’un accord de coopération dans le nucléaire civil, signé entre Londres et l’Agence européenne de l’énergie atomique.

Le 31 décembre 2020, le Royaume-Uni quitte donc le marché commun et l’union douanière, près d’un demi-siècle après les avoir rejoints. Les négociations de la dernière ligne droite n’ont pas été exemptes d’embouches, faisant parfois craindre l’échec imminent. Les principaux points d’achoppement sur lesquels ont longuement buté les deux parties : les règles concurrentielles, exigées par l’Union européenne, qui voulait se prémunir de la sorte contre le risque d’une concurrence déloyale de la part des compagnies britanniques, ou encore l’accès des pécheurs européens aux eaux du Royaume Uni. Faute d’un tel accord, conclu à l’arraché, les risques induits par l’incertitude planaient lourdement tant sur l’espace communautaire que sur l’avenir des îles britanniques. Car, en effet, en l’absence d’un accord, les deux parties se voyaient obliger, à partir du 1er janvier, à suivre les règles de l’Organisation mondiale du commerce, soit à introduire des droits de douane, risquant de porter ainsi un coup fatal à des économies déjà fragilisées par la crise de la Covid 19.

La conclusion de l’accord est essentielle pour maintenir la cohésion du monde occidental, apprécie Iulian Fota, directeur général de l’Institut diplomatique roumain, sur les ondes de Radio Roumanie. Selon lui, une fois le Brexit acté, il a été évident que les deux parties ont tout fait pour sauvegarder leurs bonnes relations. L’issue montre que les liens qui nous unissent demeurent toujours plus forts que les considérations qui nous séparent, poursuit M. Fota. « Que ces deux acteurs, l’Union européenne et la Grande-Bretagne, soient parvenus à un accord, cela fait la preuve du degré de cohésion du monde occidental. Pourquoi est-ce si important ? Eh bien, parce que l’on se trouve déjà dans un monde globalisé, dans un monde où la concurrence ne se déroule plus entre des Etats, mais entre des espaces de civilisation. Et lorsque l’on parle de l’UE, des Etats-Unis, du Royaume-Uni, de l’OTAN, tout cela rentre sous un même chapeau, celui de la civilisation occidentale. Les observateurs, les acteurs internationaux concurrents, guettent le faux pas, scrutent la manière dont l’Occident arrive à régler ses relations internes. D’où, cette formidable nouvelle, celle qui fait que le Royaume-Uni et l’Union européenne soient parvenus à sauver l’essentiel de leur relation bilatérale, en la plaçant dans un nouveau cadre, et tout cela en dépit de leurs différends et autres points d’achoppement, certains d’importance. La nouvelle formule de notre relation bilatérale doit faire encore ses preuves mais, globalement, les Européens et les Britanniques font passer ce message : le Brexit ne signifie pas la fin de notre histoire commune, et la Grande-Bretagne demeure une nation européenne. Car, l’UE est une chose, l’Europe en est une autre, et la Grande-Bretagne demeure rattachée à l’Europe par cet accord. Le message passé à cette occasion est limpide : il ne s’agit pas d’un accord censé nous séparer, mais d’un accord qui puisse sauvegarder la relation étroite qui existe entre les deux entités, une relation qui prendra, certes, une autre forme que celle de l’Union européenne, mais voilà, l’Occident s’avère de la sorte capable de maintenir sa solidarité, et de pouvoir surmonter ses différends, qui peuvent être issus des traditions différentes, des politiques intérieures divergentes, et ainsi de suite. ».

La Grande-Bretagne quitte en effet le marché unique européen et l’union douanière, en évitant toutefois l’application de droits de douane, de quelque côté de la Manche que ce soit. Mais le divorce fait malgré tout des victimes, tel le programme Erasmus, grâce auquel les étudiants européens pouvaient suivre leurs études au Royaume-Uni, alors que les étudiants britanniques pouvaient en faire autant dans les universités du continent. Quant au régime des visas, il est prévu que les Roumains, par exemple, puissent entrer sans visa et séjourner au Royaume jusqu’à six mois par an. Beaucoup d’observateurs s’interrogent toutefois sur l’avenir de la Grande-Bretagne. Car, ce n’est un secret pour personne que si le Brexit était perçu par ses partisans comme l’avènement d’une ère nouvelle, censée mener vers un Royaume-Uni global, qui venait de récupérer son indépendance, dans les faits, le Brexit n’avait fait qu’affaiblir les liens entre l’Angleterre, le Pays de Galles, l’Ecosse et l’Irlande du Nord, qui forment ensemble une économie dont le poids est estimé à 3 trillions de dollars, selon l’agence Reuters.

Les partisans et les pourfendeurs du Brexit continuent de camper sur leurs positions respectives. Les uns voient le Brexit comme une nouvelle chance d’arracher le Royaume-Uni à ce projet européen, dominé par l’Allemagne et voué selon eux à l’échec. Les autres en revanche perçoivent le même Brexit comme un coup de folie qui ne fera qu’affaiblir l’Occident et qui, rajoute Reuters, en jetant de l’huile sur le feu, mettra un terme à ce qu’il reste de l’influence globale du Royaume-Uni sur la scène internationale, portant préjudice à l’économie britannique et isolant à terme les îles britanniques du reste du monde. Mais, vu que nul n’est prophète dans son pays, si l’on croit l’adage, attendons plutôt voir. (Trad. Ionuţ Jugureanu)

15 January 2021
The new EU-UK relationship

Just a few days before the transition period expired, the United Kingdom – which chose to leave the community bloc in the 2016 referendum, and the European Union – which was consequently forced to carry on with 27 members — managed to reach a last-minute agreement on post-Brexit relations. The EU and the UK signed the Trade and Cooperation Agreement on security procedures for the exchange and protection of confidential information as well as the Agreement between the European Atomic Energy Community (Euratom) and the UK on the safe and peaceful uses of nuclear energy. Shortly after, the UK, which left the EU on January 31, 2020, definitively abandoned the single market and the EU Customs Union on December 31, becoming the first country to leave this structure after almost half a century of EU membership. Negotiations to finalize the last documents have been difficult, often giving the impression that it is almost impossible to get out of the deadlocks which the two sides had reached following discussions during which each party wanted to better protect its interests.

The main points of divergence that prevented the two sides from reaching a trade agreement for many months were: the EU competition rules, the EU seeking to make sure that there would be no unfair competition from British companies, the dispute settlement and the access of European fishermen to the British waters. If the agreement had not been signed, things would have been extremely volatile, bringing further unpredictability to an equation with many unknowns that could only be solved with the passage of time. Had the two sides failed to reach an agreement, analysts say, the trade exchanges between the EU and the UK would have been governed, as of January 1, by World Trade Organization rules, which would have meant the introduction of customs duties and quotas, with the risk of a new shock for the economies already weakened by the health crisis caused by COVID-19.

The signing of this agreement is extremely important for the cohesion of the western world, Iulian Fota, the general director of the Romanian Diplomatic Institute told Radio Romania. “After the British vote became obvious to everyone and Brexit became irreversible, I believe that the United Kingdom and the rest of the EU focused on saving the relationship between themselves under Brexit conditions, and this agreement shows that the elements that bind us continue to be more important than those that separate us, Iulia Fota said.

Iulian Fota adeed that: “The fact that the two important actors, the United Kingdom and the EU, have reached an agreement, shows us that we can still rely on a high level of cohesion within the Western world. Why is this important? We are in full globalization process and competition is no longer between states as international actors, but rather between spaces of civilization. When it comes to the EU, the United States, NATO, Great Britain, we all come under this very important umbrella of the Western civilization. Therefore, from this perspective, external observers focused on checking if the West was still functioning well. So, the good news is that the UK and the EU, despite Brexit and despite differences, some of them quite important and even tense, have found a possibility to continue to save the bilateral relation, to put it in a new format, including a legal format. A format that will not work perfectly from the very beginning. In time, we’ll see how well the two sides negotiated, but, overall, the message that the British people and the rest of the Europeans are conveying is that Brexit does not mean that the UK is leaving Europe. The EU is one thing, Europe is another thing, and the UK remains in Europe through this agreement. The message is very clear: this is not an agreement to separate us, this is an agreement that will keep us in a close relationship, in a different format. Within the West, we can overcome our differences generated by tradition, by domestic politics and by many other aspects.”

The United Kingdom has officially left the European single market and the EU Customs Union, but the trade agreement stipulates that there will be no tariffs on the movement between the two sides of goods originating in the European Union and the United Kingdom. However, the Erasmus Program will no longer apply. Under this program, British and European students could study at universities on the mainland or in the UK. As regards visas, Romanians, for instance, will be able to enter and stay in Great Britain without a visa, for a period of up to 6 months in a year. Many are now wondering how relationships will develop in the years to come.

Promoted by its supporters as the dawn of a newly independent “global United Kingdom”, Brexit has weakened the connections between England, Wales, Scotland and Northern Ireland, an economy worth 3 trillion dollars — according to Reuters. For its supporters, Brexit is a way out of a project doomed to failure, dominated by Germany, a project that has been lagging far behind the worlds two great powers, the United States and China. Brexit opponents say it is a madness that will weaken the West, Reuters adds, that will shatter everything that has been left of the UK’s global influence, that will undermine its economy and will eventually turn the kingdom into a series of less cosmopolitan islands. (tr. L. Simion)

8 January 2021
NATO, 70

Reuniţi la
începutul lunii decembrie la Londra, liderii statelor membre ale NATO au
adoptat o declaraţie comună în care subliniază unitatea ţărilor aliate şi admit
pentru prima dată provocările apărute ca urmare a ascensiunii Chinei pe scena
globală. De asemenea, documentul arată că acţiunile agresive ale Rusiei
constituie o ameninţare pentru securitatea euroatlantică şi dă noi asigurări că
NATO este o alianţă exclusiv defensivă, care îşi menţine dorinţa de dezarmare.
Dar, se subliniază, Alianţa îşi va întări continuu capacitatea de a descuraja
şi de a se apăra cu un amestec adecvat de sisteme nucleare, convenţionale şi
anti-rachetă, adaptate în permanenţă.

Profesorul universitar Iulian Chifu,
preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi avertizare timpurie, consideră
că summitul a fost unul de succes: Am
avut un Consiliu Nord-Atlantic, o declaraţie finală şi documente adoptate care
sunt mai mult decât încurajatoare, care vin şi resubliniază fiecare dintre
aceste teme, inclusiv cea a articolului 5, care este profund valabil şi este
asumat de către toate statele membre ale Alianţei. E adevărat că nu NATO în
sine are probleme, ci diferiţi lideri ai Alianţei au agende distincte, care nu
sunt neaparat contradictorii, dar NATO merge mai departe, iar principiul
toţi pentru unul, unul pentru toţi este profund valid şi asumat
încă o dată de către toată lumea.

Divergenţele în interiorul Alianţei sunt
inerente, dar există puncte de vedere comune atunci când vine vorba de
asigurarea securităţii, de lupta împotriva terorismului sau de provocările
venite din partea Rusiei, a subliniat, la Londra, secretarul general al NATO,
Jens Stoltenberg. Declaraţia specifică dorinţa de a se începe un proces de
reflecţie cu privire la viitorul Alianţei Nord-Atlantice, o decizie salutată de
preşedintele francez Emmanuel Macron. El a susţinut în continuare punctul de
vedere conform căruia Alianţa s-ar afla în moarte cerebrală, fiind nemulţumit
în special de intervenţia Turciei în Siria şi de faptul că Ankara a
achiziţionat un sistem rusesc antirachetă. Pentru prima dată, liderii NATO au
discutat şi despre ascensiunea Chinei pe plan internaţional.

Iulian Fota,
analist pe probleme de securitate, explică: Niciodată NATO până acum nu a discutat de China, deci este prima dată
când NATO se poziţionează, este extrem de interesant. Asta îţi arată că deja
discuţia avansează în zona asta şi să nu uităm acum – foarte mulţi experţi spun
că viitorul NATO va fi influenţat puternic de modul în care NATO se raportează
la China. Pentru că dacă e să discutăm în termeni şi ideologici de un rival,
chiar poate de o ameninţare la adresa securităţii Occidentului, una de termen
mediu şi lung şi extrem de complexă, toată lumea ştie că asta este China, şi nu
Rusia, care e o ţară mult mai slabă şi care, în ciuda gălăgiei pe care o face,
nu are resursele necesare să ducă confruntarea cu NATO pe termen lung.

Summit-ul
NATO a adus câteva plusuri României în ce priveşte interesele la Marea Neagră.

Iulian Chifu: Cred că
putem să ne uităm la cele nouă puncte are declaraţiei finale şi avem
chintesenţa unui summit la 70 de ani de la înfiinţarea alianţei, un summit special,
dar şi cu rezultate care, din punctul de vedere cel puţin al României, au
reafirmat elementele ce ţin de interesul pentru Marea Neagră, care este o
prioritate zero pentru Alianţă, reafirmă un nou spaţiu operaţional, pe lângă
cele trei convenţionale, plus cel cibernetic, asumat în urmă cu doi ani,
spaţiul cosmic. Şi, adaugă Iulian Chifu, tot în acelaşi context, dincolo
de reafirmări şi reaşezări, adoptări ale planificărilor de apărare ale părţii
de nord şi de sud a flancul estic al alianţei, avem şi o asumare generală a
tuturor categoriilor de ameninţări.

Pe de altă parte, Alianţa Nord-Atlantică
este organizaţia internaţională care s-a adaptat cel mai rapid la schimbările
globale, iar acest proces de adaptare trebuie să fie continuu, a subliniat
într-un interviu pentru Radio România, adjunctul secretarului general al NATO, Mircea
Geoană: Suntem o alianţă care
s-a adaptat mai rapid decât orice altă organizaţie internaţională la
schimbările la nivel global. Unde este probabil nevoie de o conversaţie la
nivelul liderilor Alianţei, este aceea de a avea o discuţie despre nevoia de a
avea o dimensiune politică întărită a NATO. Dacă dorim într-adevăr să putem să
ne adaptăm, ca instituţii ale Occidentului democratic, la schimbările la nivel
global, n-o putem face decât păstrând relaţia transatlantică puternică,
întărind pilonul european în NATO, având o UE mai robustă.

Alianţa este
astăzi într-o sănătate impecabilă, dar dacă lumea se schimbă în jurul nostru,
consideră Mircea Geoană, şi noi trebuie să ne schimbăm, iar procesul de
adaptare este practic fără oprire.

13 December 2019
Governing and Human Rights

Human Rights Watch has published its annual report, which states that “human rights violations played an important role in fomenting and aggravating” some of the current crises. The organization warns that when taking measures for fighting terrorism and increasing security, governments should not ignore human rights. The report was presented in Beirut by the executive director of the organization, Kenneth Roth; it is 656 pages long, looking at human rights in over 90 countries.

The report shows that the rise of the self-proclaimed Islamic State is among the global challenges that resulted right away in human rights abuses. According to the report, “ISIS did not emerge in a vacuum. In part it is a product of the United States-led war and military occupation of Iraq that began in 2003, which produced, among other things, a security vacuum. More recently, the sectarian policies of the Iraqi and Syrian governments, and international indifference to those governments’ serious rights abuses, have been important factors”. Over 200,000 people have been killed in the four years of conflict in Syria, and, according to the document, the United States and its allies have allowed their military operations against ISIS to overshadow efforts aimed at forcing the Assad regime to end abuses.

According to the document, many countries, among them Nigeria, Kenya, Egypt and China, have responded to real or presumed terrorist threats with abusive policies that have resulted in crises. Also, the report warns that there is a danger in France for the government’s reaction to the Charlie Hebdo attacks, namely using anti-terrorist legislation to indict free speech that does not incite to violence, to squash freedom of expression and encourage other governments to use such legislation against its opponents.

In its over 600 pages, HRW details human rights violations in all regions of the world where conflicts are underway, and analyses the causes of major crises affecting millions. The head of the organization says that what was once the Arab Spring has degenerated into conflict and repression, Islamists are committing mass murder in the Middle East, parts of Asia and Africa, while in Ukraine the seeds of a new Cold War have started to emerge, and a civilian airliner has been shot our of the sky.

Sometimes it seems that the world is on the verge of unravelling, says Kenneth Roth. Based on developments in 2014, he believes that “Many governments have responded to the turmoil by downplaying or abandoning human rights. Some of these governments continue to raise human rights concerns, but many appear to have concluded that today’s serious security threats must take precedence over human rights. In this difficult moment, they seem to argue, human rights must be put on the back burner, a luxury for less trying times. That subordination of human rights is not only wrong, but also shortsighted and counterproductive.”

As for the eastern Ukraine situation, the report says that civilians bore the brunt of it, and notes the abuses committed by both sides in the conflict. It also points out that the attention grabbed by these events overshadowed the abuses committed by Russia in Crimea, which it took over in 2014, and where the local Tartars, anti-annexation militants and the free press became targets for Russian paramilitary groups.

For Romania, as NATO eastern flank country, the consolidation of this flank is an absolute priority at this time, according to the Romanian authorities. Recently, at the GLOBSEC debate on strategic topics in Bratislava, Romanian foreign minister Bogdan Aurescu spoke about the crisis without precedent since WWII, which started last year, in defiance of fundamental international law, and pleaded for a common front in the face of the Ukrainian crisis. In spite of the cease-fire agreements, the conflict continues to produce victims, and future developments are murky. In an interview with Radio Romania, professor Iulian Fota, a former presidential security adviser, talked about the possible impact on Romania of an open conflict so close to its borders:

Iulian Fota: “Our security situation is questioned by the events in Ukraine, as it was by the 2008 Georgia conflict. This Ukrainian crisis and the conflict in the east, as well as the illegal annexation of Crimea, only enhance these uncertainties and worries. The question for us is what to do in this situation. We have no control over the international situation, we are too small a country, but we do have control over our own situation. Hence my message: Romania’s best reaction in a crisis like this is to put our country in order.” Iulian Fota explains that, quote “we don’t know what the future will bring, and I hope we won’t be in the situation we’ve been at other times in our history, such as in 1940, when we were basically given a pop quiz, we had to hand over national territories within 48 hours, and were incapable of reacting.”

20 February 2015