Radio România Internațional

Tag: Ivan Patzaichin-Mila 23

Jurnal românesc – 15.04.2016

Trei sferturi dintre autoturismele vândute în România sunt
second-hand, astfel că vechimea medie a unui autoturism în circulaţie a crescut
de la mai puţin de 8 ani, cât era în 2008, la aproape 13 ani, arată un studiu
prezentat de consultanţii Pricewaterhouse Coopers România. Vechimea parcului
auto pune probleme de siguranţă a circulaţiei şi de poluare a mediului. Unul
dintre autorii studiului, Daniel Anghel, consideră că pentru sprijinirea
înnoirii parcului auto, taxarea autovehiculelor ar trebui să ţină cont nu doar
de capacitatea cilindrică, ci şi de emisiile de noxe. In 2015 erau în circulaţie în România aproape
5 milioane de autovehicule.

Ministerul de Externe de la Bucureşti salută ridicarea restricţiilor
impuse cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii din Elveţia începând cu 1
iunie. Potrivit MAE, măsura reprezintă un factor favorizant în consolidarea
cooperării politice şi economice dintre cele două state. Guvernul elveţian a precizat că în cazul în
care fluxul de lucrători români şi bulgari va depăşi cu 10% media ultimilor
trei ani, la 1 iunie 2017 sau 1 iunie 2018, va putea activa o clauză de
salvgardare şi va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii,
valabile până pe 31 mai 2019.

Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti a fost clasat de
către Airports Council International-Europe pe locul trei în topul european al
aeroporturilor care au înregistrat cea mai mare creştere a traficului aerian în
luna februarie. Aeroportul Henri Coanda se încadrează în categoria celor care
au avut între 5 şi 10 milioane de pasageri. Pe primele doua locuri la aceasta
categorie se află aeroporturile Berlin Schonefeld (Germania) şi
Faro-Algarve (Portugalia). Aeroportul Henri Coanda a înregistrat în februarie un
trafic de 682 de mii pasageri, în creştere cu aproape 22% faţă de aceeaşi lună
a anului trecut.

‘Navigând pe aromele Dunării’, un proiect de
turism promovat de Slow Food România şi Asociaţia ‘Ivan Patzaichin-Mila
23’ va aduce, de la sfarşitul lunii mai,
la Tulcea, grupuri de italieni care vor vizita atât Bucureştiul cât şi judeţul
Tulcea. Sunt prezentate istoria şi cultura locală aşa cum au fost păstrate din
generaţie în generaţie în preparatele tradiţionale nord-dobrogene. In program
sunt incluse vizite la Crama regală din
Măcin, la Parcul Naţional Munţii Măcinului,
in oraşul Tulcea şi localitatea Mila 23 din Delta Dunării. Proiectul
‘Navigând pe aromele Dunării’ este dezvoltat de Asociaţia ‘Viaggiare i Balcani’
în cooperare cu diverse organizaţii locale cu activităţi în Albania, Bulgaria,
Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia,
România.

Statul român a încasat
aproape 18 milioane de euro, în martie, în urma comercializării pe platforma de
licitaţie comună a UE a peste 3,6 milioane certificate de emisii de gaze cu
efect de seră, se arată într-un document publicat pe site-ul Ministerului de
Finante. În luna ianuarie, Finanţele au încasat peste 16,5 milioane euro din
astfel de certificate, iar în februarie circa 18,7 milioane euro. România
participă la schema comunitară de comercializare a certificatelor de emisii de
gaze cu efect de seră începând cu data aderării la UE (1 ianuarie 2007).

Sportivii
români Gabriel Sîncrăian şi Gheorghii Cernei au cucerit, joi, o medalie de aur,
două de argint şi una de bronz, la categoria 85 kg, la Campionatele Europene de
haltere de la Forde (Norvegia). Sîncrăian
a câştigat aurul la stilul smuls, respectiv argint la aruncat şi total,
iar Cernei a obţinut bronzul la total. Sportivii români au încheiat competiţia
cu un total de 15 medalii, patru de aur, patru de argint şi sapte de bronz.

15 April 2016
Das Fischerboot-Habitat – schonender Tourismus im Donaudelta

Grö‎ßtenteils in der südostrumänischen Region Dobrudscha und teilweise in der Ukraine gelegen, ist das Donaudelta das grö‎ßte und am besten erhaltene Delta Europas. Dieses wurde 1991 in das UNESCO-Welterbe aufgenommen und gilt auf nationaler Ebene als Biosphärenreservat. In puncto Biodiversität belegt das Donaudelta den 3. Platz weltweit, nach dem Great Barrier Reef und dem Archipel Galapagos.

Obwohl das touristische Potential enorm ist, sind die Deltabewohner leider sehr arm: In dieser Region gibt es keine Kanalisation, keine Trinkwasserversorgung, keine ärztliche Versorgung und keine Arbeitsstellen. Das Donaudelta ist eine wirtschaftlich benachteiligte Region, die die Unterstützung der Behörden und Entwicklungsprojekte braucht. Die Verwertung der lokalen Handwerke und Traditionen, Bootsfahrten auf den Kanälen, das Kochen von typischen Fischgerichten für Touristen sind nur einige Aktivitäten, die die Entwicklungschancen für das Donaudelta erhöhen könnten. Leider ist das Angebot an qualitativ wertvollen Dienstleistungen sehr klein, vor allem wegen der fehlenden Infrastruktur, aber auch wegen Mangel an qualifiziertem Personal in den bereits existierenden Pensionen.

Wenn Sie an über 330 Vogelarten, 42 Sü‎ßwasserfischarten, Bootsfahrten, Angeln und Ferien in der Natur interessiert sind, dann ist das Donaudelta genau das richtige Urlaubsziel. Der Verband Ivan Patzaichin — Mila 23“, benannt nach dem mehrfach olympiagekrönten Kanusportler und seinem Geburtsort im Donaudelta, schlägt allen Interessenten einen Donaudeltaaufenthalt der ganz anderen Art vor. Es geht um verantwortungsvollen, sanften“ Tourismus, welcher ein Gleichgewicht zwischen der produktiven Verwertung der lokalen Schätze (Biodiversität, lokale Traditionen, Fischergemeinden) und den hochwertigen Dienstleistungen, die Geld in die Kasse der Deltabewohner bringen, bewahren sollte. Das Projekt hei‎ßt Lotca Habitat: Pescaturism în Delta Dunării“ (zu deutsch in etwa Fischerboot-Habitat: Fischertourismus im Donaudelta“). Für Rumänien ist das eine Neuheit, aber auf Europaebene ist diese Idee schon verbreitet. Der stellvertretende Vorsitzende des Verbands Ivan Patzaichin — Mila 23“, Teodor Frolu, erläutert das Projekt:

Es handelt sich um Ausflüge mit Fischerbooten, genauer gesagt verbringen die Touristen einen halben Tag oder einen Tag mit einem Fischer. Sie fahren zusammen über die Donaukanäle mit den traditionellen Fischerbooten (rum. »lotcă«, Pl. »lotci«) und sie fischen zusammen. Die Donaudeltafischer haben viele Fischorte, wo sie ihre Fischnetze werfen, etwa 20 bis 30 Fischnetze über mehrere Kanäle und Seen verstreut. Wenn man die Netze eines nach dem anderen prüft, macht man gleichzeitig einen sehr schönen Bootsausflug. Mit dem Fischfang gehen die Touristen zum Haus des Fischers, wo die Fische aufbereitet und sofort als traditionelle Produkte der lokalen Gastronomie verkauft und konsumiert werden. Das ist wirklich ein Aufenthalt der besonderen Art, und jeder rumänische oder ausländische Tourist, der einen solchen Tag erlebt hat, wird diese Erfahrung lange in Erinnerung behalten.“

Die Vertreter des Verbands Ivan Patzaichin — Mila 23“ haben über die Vorteile nachgedacht, die die Donaudeltabewohner von diesem Projekt haben können. Teodor Frolu:

Erstens gibt es weniger Druck auf die Fischbestände — quantitativ werden weniger Fische gefangen, aber qualitativ werden diese Fische wertvoller, weil sie von den Touristen mit einem Mehrwertpreis als fertige Produkte gekauft werden. Kurzum: Der Fischer fischt weniger und gewinnt dabei mehr. Zweitens gehört diese Dienstleistung zum Ökotourismus, weil man eine wichtige Komponente der lokalen Tradition verwertet. Nur wenige Leute wissen, dass die Gastronomie zum immateriellen Kulturgut einer Gegend gehört. Drittens bietet man den Deltabewohnern mit diesem Projekt eine Alternative zum Fischen, eine andere Einkommensquelle. Im Donaudelta leben zurzeit etwa 1.800 akkreditierte Fischer. Wenn nur ein Prozent dieser Menschen ihre wirtschaftliche Tätigkeit diversifizieren, ist das schon ein Gewinn für die Region und für die Gemeinde.“

Fünf Fischerfamilien aus der Donaudelta-Ortschaft Mila 23 beteiligen sich an dem Projekt Lotca Habitat: Pescaturism în Delta Dunării“. Sie wurden bereits im Frühjahr geschult, um den Touristen den Alltag eines Donaudeltafischers zu zeigen. Das Fischerboot (Lotca) ist für 10 Personen gebaut, und der 5-Pferdestärke-Motor sichert eine Autonomie von 6 Stunden bei einer Geschwindigkeit von 8 Stundenkilometern. Bei den Fahrten mit traditionellen Fischerbooten haben die Touristen die Möglichkeit, die Vögel im Donaudelta zu beobachten und zu fotografieren. Das Donaudelta ist bekanntlich ein Fisch- und Vogelparadies. Zu den bekanntesten Vogelarten, die im Donaudelta Kolonien bilden, gehören die Rosapelikane, die Krauskopfpelikane, die Seidenreiher, die Graureiher, die Kormorane. Im Frühling migrieren die Zugvögel ins Donaudelta, um zu nisten, und sie singen bis Juni, wenn die Paarungszeit vorbei ist. Die Vogelkolonien sind in der Tat spektakulär.

Und genauso spektakulär ist die Pflanzenwelt, insbesondere in den Monaten April und Mai, wenn alles grünt und blüht. Mit diesem Projekt wollen die Vertreter des Verbands Ivan Patzaichin — Mila 23“ ein Muster schaffen, das später im ganzen Donaudelta multipliziert wird. Zum Abschluss des Projekts wird auch eine Dokumentation gedreht, die zeigen sollte, wie diese Fischertourismus-Aktivität funktioniert. Die Dokumentation wird in weiteren 10 Donaudelta-Ortschaften gezeigt, und im Anschluss an der Filmvorführung werden Treffen und Diskussionen mit den dortigen Fischern stattfinden, damit die Erfahrung der Fischer in der Ortschaft Mila 23 auch von anderen Fischergemeinden verwertet werden kann.

Das Projekt Lotca Habitat: Pescaturism în Delta Dunării“ wird von der Deutschen Agentur für Internationale Kooperation durch die Kooperationsplattform im Bereich Tourismus in der Donauregion finanziert. Das Projekt startete in Oktober 2014 und wird in Juli 2015 zu Ende gehen. Es verfügt über ein Gesamtbudget von 29.320 Euro; 25% davon kommen vom eigenen Beitrag des Verbands Ivan Patzaichin — Mila 23“.

27 March 2015
Proiect de dezvoltare a comunităţilor rurale din Delta Dunării

Formată la vărsarea Dunării în Marea Negară, în jurul a trei braţe de apă, Delta Dunării este cea mai mare rezervaţie umedă din Europa. Este singura Deltă declarată Rezervaţie a biosferei, sub egida UNESCO şi ocupă locul trei în lume în privinţa bogăţiei biodiversităţii, după Marea Barieră de Corali şi Arhipelagul Galapagos. Deşi potenţialul turistic este enorm, localnicii de aici sunt prea săraci; nu au canalizare, apă potabilă, locuri de muncă sau asistenţă medicală… O zonă precum Delta Dunării defavorizată, din punct de vedere economic, are nevoie de proiecte de dezvoltare şi de suport din partea autorităţilor. Valorificarea meşteşugurilor, a tradiţiilor deltaice, excursiile pe lacuri şi canale, bucătăria pescărească sunt doar câteva activităţi care ar spori şansele de dezvoltare a Deltei Dunării. Din păcate, oferta serviciilor de calitate este redusă, în primul rând din cauza lipsei infrastructurii, dar şi din cauza lipsei personalului calificat în unitătile existente..

Si pentru că tot mai mulţi turişti din ţară şi din străinătate sunt interesaţi de vacanţe petrecute în mijlocul naturii, Asociaţia Ivan Patzachin — Mila 23” propune o nouă modalitate de a face turism în Delta Dunării. Un turism responsabil care să stabilească un echilibru între valorificarea economică a patrimoniului local (de biodiversitate, tradiţie locală, comunităţi pescăreşti) şi partea economică care ar însemna un turism de calitate care să aducă bani zonei. Este vorba de proiectul “Lotca Habitat: Pescaturism în Delta Dunării”, un concept nou în România, dar din ce în ce mai răspândit la nivel european. Teodor Frolu, vicepreşedintele Asociaţiei Ivan Patzaichin — Mila 23”, ne explică în ce constă acest proiect: “Inseamnă un sejur, o experienţă oferită turistului de jumătate de zi sau de o zi pe care o petrece împreună cu pescarul. Merg împreună la pescuit folosind bărcile tradiţionale (lotcile) şi pescuiesc împreună. După cum ştiţi, pescarii au mai multe puncte de pescuit, au în jur de 20-30 de vârşe care sunt răspândite în baltă, deci pescuitul propriu-zis înseamnă şi o plimbare foarte frumoasă prin aceste zone. Apoi cu peştele prins merg împreună şi îl gătesc cu familia pescarului la gospodăria acestuia şi îl transformă în produs cu valoare adăugată, din puncţ de vedere economic, adică într-un produs tradiţional din gastronomia locală. Este un altfel de sejur… va fi memorabil pentru orice turist din România sau din lume”.

Reprezentanţii Asociaţiei “Ivan Patzaichin Mila 23” au calculat şi câteva beneficii de pe urma acestui proiect. Teodor Frolu: ”In primul rând, scade presiunea pe stocul de peşte pentru că vorbim de o cantitate mult mai mică de peşte care se pescuieşte dar e pusă în circuitul economic, adică este vândută către turist cu o valoare mare, are o valoare adăugată, pentru că este pregătit şi gătit acolo. Deci, pescuind mai puţin, pescarul câştigă mai mult. Al doilea lucru foarte important se referă la faptul că este un serviciu specific de ecoturism, adică pui în valoare o componenţă foarte importantă a tradiţiei locale, a patrimoniului local. Puţină lume ştie că partea de gastronomie se cheamă patrimoniul imaterial al unei zone, este unul dintre valorile acelei zone. Apoi, prin acest proiect, dai o alternativă la pescuit, o altă sursă de venit pentru pescarii din Deltă. Si chiar dacă cantitatea de peşte care pleacă din Deltă a scăzuă, aici avem o comunitate de aproape 1800 de pescari acreditaţi… Dacă măcar un procent dintre ei vor diversifica activitatea economică, e un câştig pentru zonă şi pentru comunitate.”

Cinci familii de pescari vor face parte din acest proiect. Ei au fost deja identificaţi şi sunt pregătiţi, din această primăvară, să ofere turiştilor posibilitatea de a experimenta viaţa unui pescar din rezervaţie. Lotca a fost proiectată să poată transporta 10 persoane, iar motorul de cinci cai putere poate asigura o autonomie de aproximativ şase ore, la o viteză de opt kilometri/oră. In timpul plimbărilor cu lotcile tradiţionale, turiştii au posibilitatea să observe păsările şi să le fotografieze, o pasiune din ce în ce mai răspândită în Delta Dunării. Si asta pentru că Delta Dunării este paradisul păsărilor şi al peştilor. Delta este vizitată de peste 325 de specii de păsări, dintre care 70 sunt din afara Europei. Aici poposeşte, în fiecare primăvara, pe lângă alte specii de păsări, pelicanul, simbolul Deltei Dunării, care formează cea mai mare colonie din Europa. Delta este cu adevărat spectaculoasă primăvara, spun ornitologii. Acum are loc migraţia, când Delta se umple de păsări venite din Africa sau bazinul mediteranean. Si tot în lunile de primăvară păsările cântă până în luna iunie când se termină sezonul de împerechere. In aprilie-mai, totul se înverzeşte; creşte stuful şi papura, apar nuferii, iar malurile se umplu de flori de primăvară. Reprezentanţii Asociaţiei doresc ca prin acest proiect să creeze un model care să fie apoi replicat în întreaga Deltă. La final se va realiza un film de prezentare a felului în care funcţionează această activitate de pescaturism şi se va face o caravană în alte zece localităţi din Deltă unde vor fi întâlniri şi discuţii cu comunităţile de pescari de acolo astfel încât experienţa pescarilor din Mila 23 să poată fi folosită şi de către alte comunităţi de pescari. Teodor Frolu: ”Noi le dăm o asisţenţă şi aducem experţi care îi pot ajuta să-şi creioneze o ofertă turistică. Le mai punem la dispoziţie trei lotci pe care le-am regândit ca o barcă turistică. Ne dorim ca lotca să devină un fel de gondolă de Veneţia, adică simbolul Deltei. Orice turist care trece pe acolo are măcar o poză lângă gondolă, deci aşa ar trebui şi în Deltă, lotca să devină încet, încet un punct de atracţie în tradiţia locală şi ca serviciu turistic.”

Proiectul “Lotca Habitat: Pescaturism în Delta Dunării” este finanţat de Agenţia germană de Cooperare Internaţională prin Platforma de Cooperare în domeniul turismului din regiunea Dunării. Proiectul a demarat în octombrie 2014 şi se va finaliza în iulie 2015, iar bugetul total este de 29.320 de euro, din care 25% din contribuţia proprie a Asociaţiei Ivan Patzaichin-Mila23.

27 March 2015
Projekte für die umweltschonende Tourismusförderung im Donaudelta

Die Bewohner des Donaudeltas leben in Ortschaften, die schwer zugänglich und durch Gewässer isoliert sind. Das touristische Potenzial des Donaudeltas ist riesig. Deshalb haben mehrere Nichtregierungsorganisationen Projekte für die wirtschaftliche Ankurbelung des Gebietes eingeführt, die ebenfalls positive Auswirkungen auf den Tourismus haben sollen. Der Verband Ivan Patzaichin — Mila 23”, will zum Beispiel das Spezifikum des Donadeltas befördern und es wirtschaftlich für die Deltabewohner ausnutzen. Tiberiu Cazacioc, Vertreter der Organisation Ivan Patzaichin – Mila 23“, stellt sein Konzept des nachhaltigen und naturschonenden Tourismus vor:

Wenn jemand eine Pension oder ein Hotel eröffnen will, dann ist es gut, örtliche Arbeitskraft zu verwenden. Das Bau- und Architekturkonzept soll auf lokale, traditionelle Rohstoffe fu‎ßen. Die Innendekorationen wie zum Beispiel Servietten oder Brotkörbe sollen von den Deltabewohnern hergestellt werden. Man soll traditionelle Speisen vorbereiten. Das ist das ideale Modell. Es geht um ein Konzept gegen die vorherrschende Mentalität, weil ein gro‎ßer Teil des Publikums die Entwicklung als eine Expansion mit gro‎ßen Hotels und erweiterter Infrastruktur mit viel Asphalt, mit Touristen, die aus Bukarest kommen und sich im Delta wie in Bukarest fühlen wollen, sieht.!“

Dieses Modell führt zu einer kurzen und sehr vollen Saison im Donaudelta. Das von dem Verband Ivan Patzaichin — Mila 23“ vorgeschlagene Modell stellt mehrere Aspekte der lokalen Kultur zur Verfügung. Es wurde die Fahrt mit dem Holzboot im Delta wieder eingeführt. Während der Fahrt können die Touristen die wunderschöne Landschaft bewundern. Tiberiu Cazacioc dazu:

Wir wünschen uns, das traditionelle Boot wiederzubeleben. Wir haben etwas Neues erfunden, die sogenannte Kanotka, ein Boot, das mit der Zeit Schritt halten und eine bestimmte Kategorie von Publikum anziehen soll. Mit der Kanotka fährt man ganz langsam durchs Delta. Verbringt man längere Zeit im Delta, so nimmt man sich einen Reiseleiter und verlängert den Aufenthalt im Donaudelta.“

Nicht nur die Besucher müssen überzeugt werden, die Ferien anderswie zu verbringen, sondern auch die Einwohner. Tiberiu Cazacioc dazu:

Es gibt weiterhin viel Skeptizismus, weil wir in einer exzessiven Entwicklung leben. Vielleicht wünscht sich der Tourist keinen Asphalt, vielleicht will er in der Natur leben und schwitzen, weil er sonst im Büro sitzt und sich wenig bewegt. Wir arbeiten im Delta seit ein paar Jahren, aber es dauert eben ein bisschen, die Menschen in diesem Sinne zu erziehen. Ich meine, es ist nicht normal, dass die Versorgung der Restaurante im Delta aus Tulcea gesichert wird, dass die Arbeitskraft aus Tulcea kommt und die Deltaeinwohner anderswo arbeiten. Man könnte eine lokale Wirtschaft schaffen, so dass das Geld hier bleibt.“

Der Verband Letea in Unesco“ nimmt sich durch das Projekt Schilf ist cool“ vor, das Bauen von Schilfdächern in das immaterielles Kulturerbe der internationalen Organisation einzuführen. Loredana Pană, Projektmanagerin, dazu:

Die Menschen wollen sich auch modernisieren, sie wollen Häuser haben, so wie sie sie im Fernsehen erblicken, eventuell mit Thermopanfenstern. Deshalb hat unsere Kampagne bei den Deltaeinwohnern begonnen. Wir haben ihnen beigebracht, dass es besser ist, auf die Schilfdächer nicht zu verzichten, die traditionelle Architektur zu behalten, weil die Touristen eben dafür kommen. In Letea kommen zahlreiche Touristen, die leider nur ein paar Stunden bleiben. Sie besuchen das Dorf und den Wald. In Letea gibt es keine Pension und die finanziellen Ressourcen der Einwohner sind bescheiden. Es gibt schon einige Familien in Letea, die die Bedeutung der traditionellen Handwerke und des traditionellen Aussehens des Dorfes verstanden haben. Sie haben ihre Häuser in diesem Stil renoviert. Deshalb bleiben die Touristen vor ihrem Tor stehen, fotografieren und werden zur Mahlzeit eingeladen. Die Leute verstehen, dass das die Zukunft ist, obwohl die Wurzeln tief in der Vergangenheit verankert sind.“

Loredana Pană meint, die Architektur habe sich in Letea nicht verändert:

Der Stil, in dem die Dächer gebaut wurden, ist überall im Donaudelta der gleiche. Letea ist das isolierteste Dorf, das deshalb auch sehr gut konserviert wurde. Es ist ein lebendiges Museum, in dem zahlreiche Häuser ihre traditionelle Architektur bewahren. Deshalb sieht Letea besser aus als zum Beispiel Crişan und Sulina, wo die Häuser heruntergekommen sind. Man darf nicht mit Metallstangen und anderen Farben au‎ßer Grün, Blau, Grau und Wei‎ß arbeiten. Die Regeln werden leider verletzt.“

Gegen diese Regelung verstö‎ßt man oft auch, weil das Handwerk vergessen wurde. In Letea gibt es nur noch einen Menschen, der Schilfdächer baut. Der Verband Letea in Unesco“ arbeitet deshalb mit ihm zusammen und will, dass auch andere Einwohner dieses alte Handwerk erlernen. Schilf ist nicht nur cool“, sondern es bietet auch eine wirtschaftliche Chance.

29 October 2014
Revitalizarea Deltei Dunării

Spaţiu mirific din punct de vedere natural, Delta Dunării nu este, însă, foarte favorabilă traiului zilnic. Aflaţi la periferia ţării, în zone izolate de ape, unde se ajunge greu, localnicii trăiesc dificil, în ciuda potenţialul turistic enorm al regiunii. De aceea, recent, mai multe organizaţii non-guvernamentale au iniţiat proiecte de revitalizare economică a zonei care să aibă şi un impact turistic. Asociaţia Ivan Patzaichin- Mila 23”, de pildă, vrea să promoveze specificul Deltei şi să-l exploateze economic în beneficiul oamenilor de acolo. Tiberiu Cazacioc, reprezentant al organizaţiei, ne spune cum.

De pildă, dacă cineva deschide un loc de cazare acolo, ar fi bine să folosească forţă de muncă locală, să aibă un concept de construcţie şi de arhitectură bazat pe materii prime locale, tradiţionale. În plus, accesoriile din interior — de exemplu, şervetele de la masă, coşurile de pâine — să fie produse de mâna de lucru locală, iar partea de meniu să fie realizată cu specific local, folosind produse locale. Ăsta e modelul ideal, iar noi construim pas cu pas elemente din acest model. Este un model contra curentului, pentru că o mare parte din public înţelege dezvoltarea ca o expansiune cu hoteluri foarte mari, cu multă infrastructură şi asfalt, cu turişti care, dacă vin din Bucureşti, să se simtă în Deltă, ca în Bucureşti.

Acest model de turism generează un sezon foarte scurt şi foarte aglomerat în Deltă. Pe când modelul de antreprenoriat social, promovat de asociaţii precum Ivan Patzaichin- Mila 23”, îndeamnă turistul să stea cât mai mult în Deltă şi îi pune la dispoziţie cât mai multe aspecte din cultura locală. În acest sens, asociaţia a căutat să reintroducă plimbarea cu barca de lemn în Deltă, mijloc de locomoţie care predispune la o parcurgerea lentă, de durată, a peisajului. Tiberiu Cazacioc: Noi am lucrat într-o anumită direcţie, ca să renaştem barca tradiţională. Vrem să o renaştem într-un model nou, o barcă din lemn, din larice şi din pin, manevrată cu vâsle pe care am denumit-o canotcă. Am inventat ceva care să corespundă vremurilor pe care le trăim acum şi să atragă un anumit public. Canotca este o barcă gândită ca să te facă să parcurgi încet mediul pe care-l străbate. Pentru Deltă am încercat în mai multe rânduri şi în diverse proiecte să reintroducem barca de lemn în circuit pentru că ea e un instrument cu care te reîntorci la tradiţii şi la parcurgerea lentă a naturii. Dacă stai mai mult în Deltă, închiriezi un ghid, mănânci mai mult timp şi astfel lungeşti sezonul de vizitare.

Dar nu vizitatorii trebuie convinşi să adere la un alt model de vacanţă, ci, mai ales, localnicii. Tiberiu Cazacioc: Există, în continuare, scepticism, pentru că modelul în care trăim noi este cel al dezvoltării excesive. Dar turistul poate nu vrea astfalt, turistul care vrea să transpire şi să trăiască în natură pentru că în restul timpul stă la birou sau se mişcă puţin. Noi lucrăm de câţiva ani în Deltă, dar educaţia ia ceva timp. Motivele pentru care o facem ţin de faptul că e anormal ca mâncarea de la restaurantele din Deltă să fie adusă de la Tulcea, să aduci forţă de muncă din Tulcea să lucreze acolo, iar localnicii să plece ca să găsească de lucru în altă parte. Acolo s-ar putea crea o economie locală în care oamenii vin să trăiască atmosfera locului, iar banii să rămână acolo.

De reticenţe similare s-au lovit şi membrii asociaţiei Letea în Unesco”, organizaţie ce-şi propune să introducă în patrimoniul imaterial UNESCO meşteşugul construirii acoperişurilor din stuf, prin proiectul Stuful e beton”. Loredana Pană, coordonator de proiect: Oamenii vor şi ei să se modernizeze, vor să aibă case cum văd la televizor, cu termopane, vor să aibă condiţii moderne. De aceea, campania noastră a început de la ei. I-am învăţat că nu e bine să schimbe acoperişurile din stuf cu cele din tablă, să păstreze arhitectura tradiţională, căci turiştilor le place. În Letea vin mulţi turişti în fiecare vară, dar stau acolo doar câteva ore. Vin, vizitează satul, se duc să vadă pădurea şi apoi, pleacă. În Letea nu există nici o pensiune în momentul de faţă, iar resursele financiare pentru localnici sunt foarte mici. Din fericire pentru noi, există deja câteva familii în Letea care au înţeles importanţa meşteşugurilor tradiţionale şi a aspectului tradiţional al satului. Ei şi-au aranjat şi şi-au renovat casele în acest stil, le întreţin. De aceea, turiştii se opresc mai des la poarta lor, fac poze, mai şi mănâncă la ei. Treptat, oamenii înţeleg că ăsta e viitorul, chiar dacă are rădăcinile în trecut.

Un trecut care, la Letea, se păstrează neatins, mai ales în ceea ce priveşte arhitectura, consideră Loredana Pană: Stilul acestor acoperişuri este acelaşi în toată Delta, dar noi am mers la Letea pentru că e cel mai izolat sat din zonă şi din cauza aceasta, a rămas şi foarte bine conservat. Este ca un muzeu viu în care foarte multe case îşi mai păstrează arhitectura tradiţională şi, din cauza asta, arată foarte bine, spre deosebire de alte sate, de pildă Crişan şi la Sulina, unde casele sunt degradate, nu se respectă regulamentul de urbanism. Acolo scrie foarte clar că nu ai voie să construieşti folosind bare metalice sau să ridici case în stil montan sau să nu foloseşti alte culori decât cele specifice verde, albastru, gri şi alb. Este recomandat acoperişul din stuf prin acest regulament care, din păcate, nu se respectă.”

Nu se respectă şi pentru că oamenii au uitat meşteşugul. În Letea doar domnul Costel mai face acoperişuri din stuf, motiv pentru care a fost cooptat de asociaţie pentru a organiza cursuri în acest domeniu. Cu cât mai mulţi oameni vor învăţa acest meşteşug vechi, cu atât mai mulţi vor afla că stuful nu e doar beton”, ci oferă, poate, şi o oportunitate economică.

29 October 2014