Tag: izolare

  • 6.291 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-Cov-2

    6.291 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în România, în ultimele 24 de ore. Au fost raportate 405 decese, dintre care 8 anterioare intervalului de referinţă, a informat, miercuri, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 10 noiembrie 2021, ora 10,00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 6.291 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2. De asemenea, au fost raportate 405 decese, dintre care 8 anterioare, a anunţat GCS.

  • 2.520 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-Cov-2 în ultimele 24 de ore

    2.520 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-Cov-2 în ultimele 24 de ore

    2.520 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în România, în ultimele 24 de ore, informează, vineri, Grupul de Comunicare Strategică (GCS). S-au efectuat 43.966 de teste.

    Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Până vineri, pe teritoriul României au fost confirmate 1.115.901 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus şi 1.063.360 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    La nivel naţional, până azi, au fost prelucrate 9.243.808 de teste RT-PCR şi 2.641.978 de teste rapide antigenice.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 16.061 de teste RT-PCR (6.070 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 9.991 la cerere) şi 27.905 de teste rapide antigenice.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 259 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    4.298 de persoane infectate cu noul coronavirus sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care 107 copii. La terapie intensivă sunt internaţi 543 de pacienţi, dintre aceştia cinci fiind copii, potrivit GCS.

    În România:

    14.595 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu;

    3.838 se află în izolare instituţionalizată;

    54.229 de persoane se află în carantină la domiciliu;

    97 sunt în carantină instituţionalizată.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.712 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 509 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

    41 de decese la pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 au fost înregistrate în România, în ultimele 24 de ore. Este vorba despre 21 bărbaţi şi 22 femei.

    Dintre cele 43 de decese, trei au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 de ani, cinci la categoria de vârstă 50-59 ani, 13 la categoria de vârstă 60-69 ani, 13 la categoria de vârstă 70-79 ani şi nouă la categoria de vârstă peste 80 ani.

    40 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, doi pacienţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru unul nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent, precizează GCS.

    De la începutul pandemiei, în total, 34.914 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat în România

  • 326 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-Cov-2

    326 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-Cov-2

    326 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate ăn România în ultimele 24 de ore. Au fost efectuate 29.302 de teste, a informat, miercuri, Grupul de Comunicare Strategică (GCS). Sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Până miercuri, pe teritoriul României au fost confirmate 1.085.738 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.048.947 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    La nivel naţional, până la această dată, au fost prelucrate 8.830.930 de teste RT-PCR şi 2.002.411 de teste rapide antigenice.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 13.814 teste RT-PCR (6.044 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 7.770 la cerere) şi 15.488 de teste rapide antigenice.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 49 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Potrivit GCS, 710 de persoane infectate cu noul coronavirus sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care 96 la terapie intensivă..

    În România:

    1.881 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu,

    845 se află în izolare instituţionalizată.

    61.615 de persoane se află în carantină la domiciliu,

    76 sunt în carantină instituţionalizată .

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 434 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 715 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

    Opt decese au fost înregistrate în ultimele 24 de ore la pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, a informat GCS.. Este vorba despre şase bărbaţi şi două femei în spitale din Bacău, Caraş-Severin, Galaţi, Prahova, Suceava, Sibiu, Teleorman şi Municipiul Bucureşti.

    Un caz a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, unul la categoria de vârstă 30-39 ani, unul la categoria de vârstă 40-49 ani, unul la categoria de vârstă 60-69 ani şi patru la categoria de vârstă peste 70-79 ani.

    Şapte dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar un pacient decedat nu a prezentat comorbidităţi.

    Nu sunt raportate decese anterioare intervalului de referinţă.

    De la începutul pandemiei, în total, 34.331 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

  • 84 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-Cov-2

    84 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-Cov-2

    84 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în România, în ultimele 24 de ore, fiind efectuate peste 11.300 de teste, a informat, luni, Grupul de Comunicare Strategică (GCS). Sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Până luni, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.082.376 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.047.291 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    La nivel naţional, până la această dată, au fost prelucrate 8.627.966 teste RT-PCR şi 1.765.016 de teste rapide antigenice.

    4.087 de teste RT-PCR (1.678 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.409 la cerere) şi 7.289 de teste rapide antigenice, au fost efectuate în ultimele 24 de ore.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, şase persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Două decese au fost raportate în ultimele 24 de ore la pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2, a informat, luni,.GCS. Este vorba despre un bărbat şi o femeie internaţi în spitale din judeţul Constanţa şi Bucureşti. Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 60-69 ani şi celălalt la categoria de vârstă 70-79 ani. Ambii pacienţi aveau comorbidităţi.

    Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referinţă.

    De la începutul pandemiei, în total, 34.270 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

    316 de persoane infectate cu noul coronavirus sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care 38 la terapie intensivă, potrivit GCS.

    Pe teritoriul României:

    704 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu,

    464 se află în izolare instituţionalizată.

    42.769 de persoane se află în carantină la domiciliu,

    43 sunt în carantină instituţionalizată.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 196 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112.

  • 49 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-Cov-2

    49 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-Cov-2

    49 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore. Au fost efectuate peste 25.000 de teste, a informat, sâmbătă, Grupul de Comunicare Strategică (GCS). Sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Până sâmbătă, în România, au fost confirmate 1.081.588 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.046.719 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    La nivel naţional, până la această dată au fost prelucrate 8.538.978 de teste RT-PCR şi 1.657.934 de teste rapide antigenice.

    În ultimele 24 de ore, au fost efectuate 11.812 de teste RT-PCR (4.246 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 7.566 la cerere) şi 13.223 de teste rapide antigenice.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 27 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.


    Doi bărbați infectați cu noul coronavirus au decedat, în ultimele 24 de ore, în România, a informat GCS. Dintre cele două decese, unul a fost înregistrat la categoria de vârstă 50 – 59 de ani şi unul la categoria peste 80 ani. Ambele decese înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi.

    De la începutul pandemiei, în total, 34.252 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

    240 de persoane infectate cu noul coronavirus sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care 32 la terapie intensivă, potrivit GCS.

    În România:

    513 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu;

    425 se află în izolare instituţionalizată.

    30.133 de persoane se află în carantină la domiciliu,

    430 de persoane sunt în carantină instituţionalizată.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 206 apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 2.302 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

  • MAE: Modificarea condițiilor de intrare pe teritoriul Republicii Italiene, în contextul pandemiei

    MAE: Modificarea condițiilor de intrare pe teritoriul Republicii Italiene, în contextul pandemiei

    Ministerul Afacerilor Externe precizează că autorităţile au revizuit condiţiile de intrare în Republica Italiană, în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, cetăţenii care vin din România fiind obligaţi să prezinte un test COVID negativ şi să stea în izolare timp de cinci zile.

    Conform MAE, noile măsuri au intrat în vigoare la data de 31 martie şi se aplică până la data de 6 aprilie.

    Astfel, în acest interval, persoanele care s-au aflat sau au tranzitat state incluse pe lista C din Anexa 20 a Decretului Președintelui Consiliului de Miniștri, inclusiv România, în ultimele 14 zile anterioare sosirii în Republica Italiană, au următoarele obligații:

    • să prezinte, la intrarea pe teritoriul italian, rezultatul negativ al unui test molecular (tip PCR) sau de captură antigen pentru depistarea infecției cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 48 de ore anterior intrării. Având în vedere faptul că autoritățile italiene nu au stabilit un model al adeverinței care atestă rezultatul testului pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, MAE recomandă ca documentul să fie redactat în limba italiană sau engleză;

    • să se supună măsurii de supraveghere sanitară și să intre în autoizolare pentru o perioadă de cinci zile;

    • să se supună din nou unui test molecular sau antigen, de tip tampon, pentru depistarea infecției cu virusul SARS-CoV-2, după efectuarea celor cinci zile de autoizolare.

    Anexa 20 a Decretului Președintelui Consiliului de Miniștri este disponibilă aici

    Sunt exceptate de la măsurile menționate anterior la sosirea în Republica Italiană următoarele categorii de persoane, cu condiția să nu prezinte simptome de infectare cu virusul SARS-CoV-2, aminteşte MAE:

    • echipaje ale mijloacelor de transport;

    • personal navigant;

    • persoanele care se deplasează dinspre și către statele și teritoriile menționate în lista A (San Marino, Sfântul Scaun);

    • persoanele care intră în Italia pentru motive de muncă reglementate de protocoale speciale de siguranță, aprobate de autoritatea sanitară competentă;

    • persoanele care intră din motive care nu suportă amânare, inclusiv participarea la evenimente sportive și expoziții la nivel internațional, în urma obținerii unei autorizații din partea Ministerului Sănătății și cu obligația de a prezenta transportatorului, la momentul îmbarcării, sau oricărei persoane desemnate să efectueze controalele, adeverința care confirmă efectuarea, în cele 48 de ore anterioare intrării pe teritoriul național, a unui test de diagnostic molecular sau de captură antigen, de tip tampon, având rezultat negativ pentru infecția cu SARS-CoV-2;

    • persoanele care intră în Italia în scopul șederii de scurtă durată (până la 120 de ore în total) din motive de muncă, sănătate sau urgență absolută, cu obligația de a părăsi teritoriul național la expirarea termenului sau, în caz contrar, de a se supune măsurilor de autoizolare și supraveghere sanitară;

    • persoanele care intră în Italia în scopul tranzitului pentru o durată de maximum 36 de ore cu un mijloc de transport privat, cu obligația de a părăsi teritoriul național la expirarea termenului sau, în caz contrar, de a se supune măsurilor de autoizolare și supraveghere sanitară;

    • cetățenii și rezidenții unui stat membru al Uniunii Europene și ai altor state și teritorii indicate în listele A, B, C și D care intră în Italia din motive dovedite de muncă, cu excepția cazului în care în cele 14 zile anterioare intrării în Italia au stat în sau au tranzitat una sau mai multe țări menționate în lista C;

    • personalul sanitar care intră în Italia în scopul exercitării profesiilor sanitare, inclusiv în cazurile de exercitare temporară prevăzute de art. 13 din decretul-lege nr. 18 din 17 martie 2020, transformat cu modificări de către legea nr. 27 din 24 aprilie 2020;

    • lucrătorii transfrontalieri;

    • personalul din cadrul companiilor cu sediul principal sau secundar în Italia, ce revine în Italia după deplasări în străinătate din motive de muncă, pentru o perioadă de maximum 120 de ore (5 zile);

    • funcționarii și agenții, oricum ar fi ei denumiți, din cadrul Uniunii Europene sau ai organizațiilor internaționale, agenții diplomatici, personalul tehnico-administrativ din cadrul misiunilor diplomatice, funcționarii și angajații consulari, personalul militar și forțele de poliție italiene sau străine, pompierii în exercițiul funcțiunii;

    • elevii și studenții care urmează cursuri într-un alt stat decât cel în care își au domiciliul, reședința sau locuința și în care se întorc zilnic sau cel puțin o dată pe săptămână.

    Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale misiunii diplomatice şi oficiilor consulare ale României în Republica Italiană: Ambasada României la Roma: +39 06.835.233.44, +39 06.835.233.52, +39 06.835.233.58, +39 06.835.233.56, +39 06.835.233.69, +39 06.835.233.71,
    +39 06.835.233.74, +39 345 147 3935 (telefon de urgenţă); Consulatul General al României la Milano: +39 0240098207, +39 02.40074018, +39 366.108.1444 (telefon de urgenţă); Consulatul General al României la Torino: +39 011 249 57 75, +39 011 249 52 64, +39 011 18 95 83 90, +39 338 756 8134 (telefon de urgenţă); Consulatul General al României la Trieste: +39 040 411 652, +39 040 452 8136, +39 040 416 350, +39 340 8821688 (telefon de urgenţă); Consulatul General al României la Bari: +39 080 548 1042, +39 080 546 1893,
    +39 080 548 4671, +39 080 546 1470, +39 334 604 2299 (telefon de urgenţă); Consulatul General al României la Bologna: +39 051 5872120, +39 051; 5872209, +39 349 1178220 (telefon de urgenţă); Consulatul României la Catania: +39.095.537.909, +39 095 536 139, +39 320 965 3137 (telefon de urgenţă).

    MAE recomandă consultarea paginilor www.mae.ro/node/51917, roma.mae.ro şi www.mae.ro.

    Sursa: Ministerul Afacerilor Externe

  • 4.964 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2

    4.964 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2

    4.964 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 a înregistrat România, în ultimele 24 de ore, a informat, sâmbătă, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    Sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, precizează sursa citată.

  • COVID-19 și violența de gen

    COVID-19 și violența de gen

    Încă de la
    începutul pandemiei și de la instituirea primelor restricții de circulație în
    primăvara anului trecut, au apărut semnale că violența domesctică a escadalat
    peste tot în lume. Statele membre ale UE, inclusiv România n-au făcut excepție,
    iar femeile au îndurat, în anumite privințe, dificultăți chiar mai mari decât
    de obicei, după cum ne spune Andreea Rusu, directoare executivă a Centrului
    FILIA, asociație dedicată protecției drepturilor femeii.

    Andreea Rusu. În România, în primele nouă luni ale anului s-au înregistrat peste
    20.000 de cazuri de loviri sau alte violențe în familie. De asemenea, numărul
    de apeluri la numărul unic de urgență 112 a fost mai mare cu 18% decât în
    aceeași perioadă a anului 2019. Totodată la numărul verde pus la dispoziție de
    Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, unde
    femeile pot obține informații despre serviciile la care pot să apeleze în caz
    de violență, s-a dublat în perioada de urgență. De asemenea, femeile s-au lovit
    și de alte piedici. De pildă, pentru a depune de acasă cererea pentru ordin de
    protecție, aveau nevoie de acces la internet, de calculator și imprimantă. Dar
    se știe foarte bine că România stă foarte prost în ceea ce privește accesul la
    internet în zonele rurale, mai ales, sau în cele devaforizate. Multe femeie pur
    și simplu nu au în casă mijloacele tehnologice necesare pentru așa ceva


    În timpul stării
    de urgență din perioada martie-mai, când libertatea de mișcare a fost amplu
    restricționată, multe femei au fost practic blocate în case cu agresorii lor,
    neavând nici cum să plece, nici la cine să apeleze pentru ajutor. De asemenea,
    pe lângă faptul că cererea pentru ordin de restricție trebuia depusă online,
    unele judecătorii au fost închise sau au funcționat cu program redus. În
    majoritatea cazurilor, femeile agresate au rămas cu impresia lor că, în
    momentul acela, prioritatea era sănătatea publică, iar siguranța și
    integritatea celor abuzate devenise irelevantă pentru autorități. Aceasta este,
    în orice caz, concluzia la care au ajuns organizațiile non-guvernamentale.

    Andreea Rusu revine cu amănunte. Mai multe dintre beneficiarele lor s-au
    întors acasă la agresori sau au rămas blocate în aceași locuință fie pentru că
    se temeau să iasă din cauza virusului, fie pentru că, pur și simplu, din cauza
    agresorului nu mai puteau să vorbească cu nimeni altcineva. În alte țări, au
    fost găsite ale modalități prin care victimele agresiunii domestice puteau să
    alerteze poliția sau direcțiile de asistență socială, cum ar fi să apeleze
    numere dedicate pe Whatsapp sau să meargă la o farmacie și să spună acolo un
    cod anume. În momentul în care ești cu un agresor în casă este foarte greu să
    iei legătură cu ong-uri sau cu oficiile de asistență socială ca să spui prin ce
    treci. Nu întotdeauna o victimă poate să sune la 112 și nu întotdeauna apelul
    lor era considerat o urgență


    În condițiile
    acestea, victimele au primit, totuși, ajutor atât cât s-a putut tot prin
    intermediul tehnologiei digitale. Cum au putut interveni asociațiile civice sau
    non-guvernamentale care, în mod obișnuit, le ajutau pe aceste femei? Andreea
    Rusu. Discuțiile s-au mutat în cele mai multe cazuri în mediul online cu
    victimele care și-au permis și au avut acces la această variantă. Din acest
    motiv, accesările pe site-urile speciale ale colegelor noastre de la alte
    asociații au crescut. De asemenea, au fost lansate și câteva campanii online
    care în această perioadă de criză pandemică au ajutat victimele. Însă, din
    păcate, femeile care locuiesc în medii vulnerabile și nu cunosc nicio
    organizație non-guvernamentală au fost singure, iar opțiunile lor au fost
    puține, dacă nu de-a dreptul inexistente


    Deși toată UE a
    fost afectată de un număr crescut de plângeri privind violența domestică,
    statele membre au reacționat oarecum diferit atunci când au intervenit contra
    abuzurilor. Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) – o agenție a UE
    cu sediul la Vilnius – a realizat un studiu privind impactul bolii COVID 19
    asupra victimelor violenței domestice. Care sunt principalele informații
    înregistrate la scurt timp după instituierea carantinei în multe țări ale UE,
    aflăm de la Veronica Collins, reprezentanta EIGE.

    În Franța,
    doar în prima săptămână, s-a înregistrat o creștere cu 32% a reclamațiilor
    privind violența domestică. În Lituania, numărul acestor reclamații a crescut
    cu 20% de-a lungul a trei săptămâni comparativ cu aceeași perioadă a anului
    2019. Acestea sunt primele două cifre pe care le-am primit. În cazul Lituaniei,
    datele provin de la poliție, iar în cazul Franței, aceste cifre au fost apărut
    în presă. Încă nu avem acces deplin la informații solide provenite de la
    autoritățile statelor membre, iar studiul nostru se axează mai degrabă pe
    inițiativele guvernamentale de a le proteja pe femei contra violențelor și de a
    le asigura accesul la servicii de sprijin cum ar fi adăposturi și linii telefonice
    dedicate lor. Inițial, în anumite state, s-a înregistrat chiar o scădere a
    raportărilor cazurilor de violență, probabil din cauză că victimele erau
    izolate la un loc cu agresorii și nu puteau ieși sau telefona


    Tot din studiul
    EIGE se desprind și motivele pentru care în situații de criză, cum este această
    pandemie, se înmulțesc cazurile de violență domestică. Veronica Collins. Motivele care au dus la această creștere a violenței domestice sunt
    numeroase. Unul din ele este nesiguranța economică, nesiguranță care duce la
    tensiuni crescute în cadrul familiei și căminului. Dacă victima nu este, din
    punct de vedere financiar, independentă, pentru ea devine și mai greu să iasă
    dintr-o relație abuzivă în condiții de insecuritate economică generală. De
    asemenea, stresul și anxietatea generalizată pot duce la consum ridicat de
    alcool, o altă cauză a creșterii violenței. Tot în perioade de criză și de
    restricții, victima nu mai are acces la rețeaua de sprijin formată din prieteni
    sau cunoștințe



    Deși unele state-membre au luat măsuri pentru
    protejarea victimelor violenței domestice în această perioadă, studiul EIGE
    relevă faptul că sunt insuficiente intervențiile circumstanțiale, fiind nevoie
    de o strategie integrată care să poată fi aplicată în orice tip de criză.

  • 4.875 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2

    4.875 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2

    4.875 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, în urma efectuării a 24.822 de teste la nivel naţional, a informat, miercuri, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    Sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Până miercuri, pe teritoriul României au fost confirmate 627.941 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus.

    554.056 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 4.775.921 de teste. Dintre acestea, 24.822 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 17.552 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 7.270 la cerere.

    De la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate şi rezultatele a 42 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore şi transmise până la data de 30 decembrie.

    Alte 127 de decese au fost înregistrate în ultimele 24 de ore din cauza noului coronavirus, a anunţat GCS.

    În intervalul 29.12.2020 (10,00) – 30.12.2020 (10,00) au fost raportate 127 de decese (71 bărbaţi şi 56 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus..

    Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30 – 39 de ani, şase decese la categoria de vârstă 40 – 49 de ani, şapte decese la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, 26 decese la categoria de vârstă 60 – 69 ani, 45 decese la categoria de vârstă 70 – 79 ani şi 42 decese la categoria de peste 80 de ani.

    Potrivit GCS, 123 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, pentru un pacient decedat nu au fost înregistrate comorbidităţi, iar pentru trei pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    De la începutul pandemiei, 15.596 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat.

    9.512 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil. Dintre acestea, 1.149 se află la terapie intensivă, a informat GCS..

    Pe teritoriul României, 32.969 persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu şi 9.207 se află în izolare instituţionalizată.

    49.973 de persoane se află în carantină la domiciliu şi 64 în carantină instituţionalizată.


    Poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ultimele 24 de ore, 5.608 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 1.074.944 de lei, ca urmare a încălcării prevederilor Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.


    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.123 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 434 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.


    MAI a operaţionalizat, din 4 iulie, linia TELVERDE (0800.800.165) unde pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecţie sanitară. Apelurile, preluate de un dispecerat, în sistem integrat, sunt repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

    GCS transmite că trebuie luate în considerare doar informaţiile verificate prin sursele oficiale şi să se apeleze pentru recomandări şi alte informaţii la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgenţă, ci o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetăţenilor, valabilă pentru apelurile naţionale, de luni până vineri, în intervalul orar 8,00 – 20,00.

  • 3.660 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2

    3.660 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2

    3.660 de noi cazuri de COVID-19 au fost raportate în ultimele 24 de ore în România, în urma efecuării a doar 8.791 de teste, ceea ce înseamnă o rată de pozitivare de peste 41%. Bilanțul a ajuns la 517.236, potrivit informării transmisă luni de Grupul de Comunicare Strategică (GCS).


    În România, au fost confirmate, până astăzi, 517.236 de persoane infectate cu noul coronavirus. În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.660 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2. Sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.


    Până astăzi, au decedat 12.447 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2.


    În intervalul 06.12.2020 (10:00) – 07.12.2020 au fost raportate 127 de decese (79 bărbați și 48 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus. Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 1 deces la categoria de vârstă 30-39 de ani, 5 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 14 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 31 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 42 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 33 decese la categoria de peste 80 de ani. 118 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, pentru 6 pacienți decedați nu au fost înregistrate comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.


    În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.762. 1.280 sunt la ATI.


    Până azi, la nivel național, au fost prelucrate 4.264.272 de teste. Dintre acestea, 8.791 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 6.532 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.259 la cerere.


    în România, 45.009 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.075 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 67.627 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 126 de persoane.


    De la debutul pandemiei, 409.121 de pacienți au fost declarați vindecați.


    În ultimele 24 de ore au fost aplicate 4.455 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 1.079.569 de lei, ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, informează GCS.

    MAI a operaţionalizat, începând cu data de 4 iulie 2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecţie sanitară. Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, şi repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

    GCS transmite să se ia în considerare doar informaţiile verificate prin sursele oficiale şi să se apeleze pentru recomandări şi alte informaţii la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgenţă, ci o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetăţenilor, valabilă pentru apelurile naţionale, de luni până vineri, în intervalul orar 8,00 – 20,00

  • 7.753 cazuri noi de SARS-CoV-2 în România

    7.753 cazuri noi de SARS-CoV-2 în România

    7.753 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate, în ultimele 24 de ore, în urma efectuării a 30.740 de teste la nivel naţional, informează, marţi, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).


    Până astăzi, 24 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 430.605 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 304.188 de pacienți au fost declarați vindecați.


    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.253 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.


    Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:


    incidenta-covid-24-nov.jpg


    Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:


  • Recomandări MAE privind deplasările în străinătate

    Recomandări MAE privind deplasările în străinătate

    Ministerul Afacerilor Externe le recomandă cetăţenilor români să analizeze oportunitatea oricărei deplasări în străinătate şi să efectueze numai călătoriile care sunt considerate esenţiale, în contextul actual al pandemiei de coronavirus şi al măsurilor adoptate de autorităţile române pentru limitarea răspândirii infecţiei cu virusul SARS-CoV-2.



    MAE reaminteşte că printre măsurile adoptate de autorităţile române se regăseşte şi măsura constituirii şi actualizării periodice a listei ţărilor/ zonelor cu risc epidemiologic ridicat, pentru care se impune măsura autoizolării pentru toate persoanele care sosesc în România din ţările/zonele respective.



    Având în vedere faptul că lista este actualizată săptămânal de către Institutul Naţional de Sănătate Publică din România, MAE subliniază că există posibilitatea ca anumite state/zone să fie incluse de către autorităţile române pe lista celor cu risc epidemiologic ridicat. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că zborurile către/dinspre statele/zonele respective pot fi anulate.



    În context, MAE recomandă cetăţenilor români consultarea paginii web a Institutului Naţional de Sănătate Publică din România pentru informaţii actualizate privind lista statelor cu risc epidemiologic, precum şi a site-ului MAE, în special a rubricilor Atenţionări de călătorie COVID-19 pentru Europa şi Atenţionări de călătorie COVID-19 pentru alte regiuni, pentru informaţii privind măsurile adoptate de alte state în contextul pandemiei de COVID-19.



    De asemenea, MAE recomandă cetăţenilor români aflaţi în străinătate să menţină legătura cu companiile aeriene şi cu operatorii de turism, în funcţie de situaţiile particulare în care se regăsesc, în vederea identificării unor alternative de revenire în România, dacă situaţia o va impune.



    Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare române din străinătate, este pregătit să acorde asistenţă consulară cetăţenilor români, conform competenţelor legale şi cu stricta respectare a măsurilor adoptate atât de autorităţile române, cât şi de autorităţile statului de reşedinţă în contextul pandemiei de COVID-19.

  • Jurnal românesc – 10.08.2020

    Jurnal românesc – 10.08.2020

    Italia
    a extins obligaţia de izolare la domiciliu pentru cei care vin din România şi
    Bulgaria până pe 7 septembrie. Odată ajunşi în Italia, românii sau cei care au
    fost în România vor completa un formular cu adresa şi numărul de telefon la
    care vor fi verificaţi periodic. Autorităţile regionale pot adopta unele măsuri
    suplimentare pentru a limita răspândirea noului virus, precizează Ministerul de
    Externe de la Bucureşti. De exemplu, în regiunea Lazio s-a luat hotărârea să
    fie testaţi cei care sosesc cu autocarele din România. Iniţial, testarea era
    voluntară.

    Totodată, Germania a declarat anumite regiuni din România şi
    Bulgaria ca zone de risc, după o creştere a infecţiilor cu noul coronavirus.
    Ministerul de Externe al Germaniei a emis un avertisment împotriva călătoriilor
    în regiunile româneşti Argeş, Bihor, Buzău, Neamţ, Ialomiţa, Mehedinţi şi
    Timiş. Călătorii care intră în Germania din aceste zone vor fi obligatoriu
    testaţi pentru coronavirus, iar dacă sunt testaţi pozitiv, vor sta în carantină
    două săptămâni. Germania a desemnat aproximativ 130 de ţări ca fiind cu risc
    ridicat, inclusiv Turcia, Egiptul şi Statele Unite. Pe de altă parte, TAROM va
    opera joi, 13 august, un zbor special de repatriere Bucureşti-Beirut-Bucureşti
    – anunţă compania într-o postare pe facebook. Tariful este de 230 de euro cu
    toate taxele incluse plus 50 de dolari taxa pentru testul COVID.


    O
    delegație a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni condusă de
    secretarul de stat Ovidiu Burdușa a vizitat, săptămâna trecută, câteva dintre
    orașele în care s-au format comunități importante și asociații ale românilor.
    La Berlin, delegația a avut o întrevedere cu membri ai diasporei academice și
    ai rețelelor profesionale – profesori universitari, cercetători, oameni de
    cultură, doctori în științe, precum și reprezentați ai mediului asociativ.
    Gazda reuniunii de la Ambasada României în Germania a fost ambasadorul Emil
    Hurezeanu. Discuțiile s-au referit la obiectivele DRP, la finanțările
    nerambursabile acordate și la proiectele în beneficiul comunităților de români
    din străinătate.

    Principalele probleme ale comunității românești din Germania,
    precum și situațiile speciale provocate de pandemia COVID-19 au fost, de
    asemenea, pe agenda întrevederii. Delegația DRP a luat parte și la o întâlnire
    cu reprezentanți ai comunității românești din Nürnberg, oraș în a cărui zonă
    metropolitană trăiesc aproximativ 40.000 de români, potrivit datelor statistice
    recente. Ovidiu Burdușa a apreciat eforturile asociațiilor și centrelor care
    derulează activități pentru păstrarea și promovarea identității românești și
    le-a încurajat să acceseze programele de finanțare puse la dispoziție de DRP.
    Mediul asociativ românesc din capitala landului Bavaria, Munchen, a fost un alt
    punct pe agenda vizitei oficiale. Delegația DRP a discutat cu reprezentanți ai
    comunității de acolo și a vizitat, apoi, Mitropolia Ortodoxă Română a
    Germaniei, Europei Centrale și de Nord, precum și noul Centru Ortodox Românesc,
    cel mai amplu proiect de infrastructură al Mitropoliei.


    Proiectul
    sociopoetic soundscapes, care se desfăşoară în perioada 10 – 28 august pe
    reţelele de socializare ale ICR Bruxelles, reuneşte membri tineri ai
    comunităţii artistice româneşti contemporane, reprezentând sinteza stilurilor
    şi direcţiilor care au marcat dezvoltarea culturii române în ultimii ani.
    Anastasia Gavrilovici (poetă, traducătoare, critic literar), Petra Binder
    (coregraf, dramaturg, dansatoare, artistă performativă), Ada Galeş (actriţă),
    Teona Galgoţiu (poetă, artistă vizuală şi multimedia), Flavia Dima (critic de
    film, artistă vizuală), Robert Gabriel Elekes (poet, traducător, performer) şi
    curatorul proiectului, George Pandrea (compozitor şi producător de muzică
    electronică) dezbat problemele individuale şi sociale cu care ne confruntăm în artă
    în anul 2020. În cadrul proiectului, sunt difuzate trei videopoeme, care vor
    scoate la iveală relaţia dintre soundscape-ul personal/creativ/artistic şi cel
    social din momentul actual. Înregistrările vor fi prezentate publicului pe 24,
    26 şi 28 august.


    Proiectul
    expozițional de cercetare și creație O poveste din Nepos, al artistei Mirela
    Trăistaru – prezentat, într-un material video, de Institutul Cultural Român
    Dimitrie Cantemir din Istanbul, în perioada 7-10 august, pe site și pe
    rețelele de socializare. Prezentarea online, cu subtitrare în limba turcă,
    aparține autoarei expoziției și curatorului Daniel Sur. Istoricul personal al
    Mirelei Trăistaru stă la baza întregului concept al proiectuluI. Publicul a
    avut ocazia descoperirii unei expoziții speciale, o inserție de povești și
    istorii personale, cutume sociale și culturale, o suprapunere de evenimente,
    planuri și de generații din ultimul secol.

  • Retrospectiva săptămânii 19.07 – 25.07.2020

    Retrospectiva săptămânii 19.07 – 25.07.2020

    Noua lege a carantinării și izolării


    În săptămâna în care recordurile zilnice de contaminare au căzut unul după altul, iar bilanţul total al infectărilor cu COVID 19 în Romania a depășit pragul psihologic de 40 de mii, a intrat în vigoare şi noua lege a carantinei şi a izolării pe vreme de epidemie. Actul normativ a fost promovat de Executiv şi drastic amendat de Parlament, după ce Curtea Constituţională decisese că aceste masuri nu pot fi impuse doar în baza unui ordin de ministru, aşa cum s-a întâmplat până de curând, chiar dacă persoanele vizate sunt infectate cu noul coronavirus.


    Potrivit noii legi, autorităţile medicale decid internarea în spital a bolnavilor, iniţial pentru 48 de ore, interval în care se face evaluarea stării de sănătate. Apoi, medicul poate prelungi internarea sau, dacă riscul de transmitere a bolii este redus, poate trimite pacientul acasă. Acesta se poate opune măsurii de izolare, pe care o poate contesta în instanţă. Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul carantinării persoanelor la domiciliu. Este vorba despre cei care vin din zone cu risc epidemiologic ridicat sau au avut contact cu o persoană infectată. Legea mai prevede că medicii sau asistenţii medicali pot fi transferaţi în spitalele unde este nevoie de personal suplimentar, însă doar pentru o perioadă de 30 de zile, urmând să fie plătiţi în plus pentru activitatea pe care o prestează. Actul normativ stabileşte şi condiţiile pentru carantinarea locală sau zonală, pentru comunităţi în care răspândirea virusului este semnificativă.



    Summitul relansării economiei UE


    Programată pentru doar două zile, la sfărşitul săptămânii trecute, reuniunea extraordinară de la Bruxelles a Consiliului European s-a încheiat abia marţi în zori, cu un acord pe care protagoniştii l-au numit istoric. Liderii celor 27 de țări membre au convenit asupra unui plan de relansare economică a Uniunii Europene de 750 de miliarde de euro, ce se adaugă bugetului multianual pentru perioada 2021-2027, de peste o mie de miliarde. Din suma suplimentară, mai bine de jumătate vor fi granturi pentru țările cele mai afectate de criza sanitară, iar 360 de miliarde vor fi disponibile sub formă de împrumuturi cu dobânzi mici.


    La sfărşitul celui mai lung summit de după admiterea ţării în Uniune, acum 13 ani, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că România va primi aproape 80 de miliarde de euro, ce vor fi folosiți pentru construcția de spitale, de şcoli, pentru modernizarea marilor sisteme publice. La Bucureşti, el a avertizat că autorităţile trebuie să se mişte rapid, fiindcă, până în octombrie, trebuie să prezinte Comisiei Europene planul naţional de relansare şi de consolidare a economiei. Pe de altă parte, însă, Parlamentul European a avertizat, într-o rezoluţie votată joi, că nu va aproba acordul şefilor de stat şi de guvern privind bugetul multianual al blocului comunitar dacă acesta nu va fi îmbunătăţit, criticând în special diminuarea sumelor alocate unor domenii. Legislativul comunitar trebuie să se pronunţe până la sfârşitul anului asupra cadrului financiar multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027.



    Despre banii europeni, la Bucureşti


    Tema accesării fondurilor europene a fost discutată în şedinţa de miercuri seara a Guvernului de la Bucureşti, cu o agendă dominată de adoptarea actelor normative necesare pentru aplicarea programului de relansare economică a ţării. Executivul a discutat şi despre acordarea de împrumuturi nerambursabile IMM-urilor şi micilor întreprinzători – bani pentru capital de lucru şi pentru investiţii. Bani vor mai primi SRL-urile fără angajaţi, PFA-urile, ONG-urile culturale şi medicii de familie care au tratat pacienţi cu COVID-19. Un alt proiect de act normativ adresat IMM-urilor prevede acordarea de împrumuturi pentru ca acestea să cumpere, în leasing, echipamente şi utilaje.



    Un nou comandament NATO în România


    La Poligonul Militar Cincu, din centrul României, a avut loc, joi, ceremonia de înfiinţare a comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est, cu participarea preşedintelui Klaus Iohannis, a ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, şi a şefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. A fost organizat şi un exerciţiu, cu circa o mie de militari şi 200 de mijloace tehnice, pentru perfecţionarea procesului de integrare şi executare a unor acţiuni complexe. Comandamentul Corpului Multinaţional Sud-Est a fost creat în sudul flancului estic al NATO pentru a putea realiza comanda structurilor de forţe din această zonă – a explicat, la Radio România, generalul în rezervă Alexandru Grumaz, expert în strategii de securitate. Este vorba de un corp de armată unde vor veni peste 400 de ofiţeri de rang înalt din diferite ţări NATO, ce vor începe să lucreze la Sibiu (centru) în toamna anului 2021. Odată cu înfiinţarea acestui comandament, tot flancul NATO din sud-estul Europei va fi coordonat de la Sibiu, a mai spus generalul Grumaz.



    Fotbal pe timp de pandemie


    Echipa bucureşteană FCSB a câştigat Cupa României la fotbal după ce, miercuri seară, pe teren neutru, la Ploieşti, a învins în finală, cu 1-0, formaţia Sepsi OSK din Sfântu Gheorghe. FCSB şi-a asigurat, astfel, prezenţa în preliminariile Europa League, unde va juca şi FC Botoşani (nord-est). Se apropie de final şi campionatul intern, reluat, luna trecută, dupa ce fusese întrerupt, în martie, din cauza epidemiei de COVID-19. Lider e CSU Craiova, urmată de campioana en titre, CFR Cluj. După reluarea competiţiilor, toate partidele de fotbal din România se dispută fără public în tribune.

  • Apeluri la responsabilitate civică

    Apeluri la responsabilitate civică

    Autoritățile
    de la Bucureșți au făcut miercuri apeluri repetate și insistente la populație
    să respecte regulile de securitate sanitară, după ce numărul cazurilor de
    infectări cu noul coronavirus a crescut alarmant în ultima perioadă.
    Principalele cauze sunt reticența crescută a oamenilor în a ține cont de aceste
    măsuri, unele dintre ele devenite simple recomandări după ce Curtea
    Constituțională a invalidat legislația privind izolarea și carantina în
    perioada stării de urgență și a stării de alertă. Guvernul liberal a prezentat
    un nou act legislativ parlamentului dominat de opoziția social-democrată,
    căruia președintele Klaus Iohannis i-a cerut să-l dezbată de urgență. Șeful
    statului a subliniat că până acum câteva săptămâni evoluţia pandemiei a fost
    ţinută sub control, însă în prezent lucrurile nu merg într-o direcţie pozitivă,
    iar răspunderea este partajată între autorităţi şi cetăţeni. El a cerut
    oamenilor să poarte mască, să respecte distanţa socială şi să se spele des pe
    mâini şi a adăugat că dacă situaţia se va înrăutăţi ar putea reveni unele
    măsuri restrictive. Iohannis a mai spus că momentan sistemul sanitar face faţă
    îmbolnăvirilor cu noul coronavirus, însă a atras atenţia că locurile la terapie
    intensivă sunt limitate.

    Guvernul nu doreşte să instituie restricţii, dar va
    lua orice măsură se va impune, a afirmat, la rândul sau, premierul Ludovic
    Orban. El le-a transmis românilor că virusul nu iartă pe nimeni și a deplâns
    faptul că în ultimele luni au avut loc campanii organizate cu scopul de a-i
    determina pe oameni să nu creadă în existenţa acestuia. Ludovic Orban: Atunci când te îmbolnăveşți de fapt rişti să-i pui în pericol şi pe
    cei apropiaţi ţie, pentru că virusul îl transmiţi în primul rând către oamenii
    cu care intri cel mai des în contact. Dacă nu vă pasă de sănătatea voastră şi
    nu credeţi în acest virus sau credeţi că acest virus nu e periculos, vă rog să
    vă pese de fratele dumneavoastră, de mama dumneavoastră, de tatăl
    dumneavoastră, de copilul dumneavoastră, de prietenii dumneavoastră, de colegii
    dumneavoastră
    . Suntem într-un moment de cumpănă, a mai spus șeful
    executivului.

    Ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că noi măsuri de
    relaxare nu se pot stabili deocamdată, așa cum era prevăzut, până când numărul
    îmbolnăvirilor nu se stabilizează. El a arătat că după recenta decizie a Curţii
    Constituţionale, 30.000 de persoane suspecte de infectare cu noul coronavirus
    au ieşit din izolare şi aproximativ 1.300, din centrele de carantină. Aflat pe
    litoralul Marii Negre, Nelu Tătaru le-a cerut turiștilor să respecte regulile
    recomandate în actuala perioadă de pandemie şi și-a exprimat speranța că la
    jumătatea săptămânii viitoare va exista cadrul legislativ care să permită
    guvernului să ia din nou măsurile care se impun. Cei care sunt
    asimptomatici sau care solicită externarea să meargă în izolare voluntară la
    domiciliu măcar 14 zile. Cei care se simt rău să se prezinte la unităţile de
    primire urgenţe, să evalueze starea lor de sănătate, a precizat
    ministrul sănătății.