Jurnalistul slovac de investigații a fost ucis, împreună cu logodnica sa, în luna februarie; cei doi au fost împușcați de persoane care, până la această oră, nu au fost identificate. Nu se știe nici cauza exactă a asasinării, însă la momentul la care aceasta a avut loc, Jan Kuciak investiga prezența în Slovacia a grupării de crimă organizată calabreză N’draghetta, precum și posibile legături dintre aceasta și politicieni slovaci. Asasinatul a provocat un val de indignare în societatea slovacă și cele mai mari proteste de după 1989; în luna martie, premierul Robert Fico a fost forțat să își dea demisia. Parlamentul European a trimis, în martie, o delegație în Slovacia pentru a afla detalii despre caz la fața locului, iar în dezbaterea dedicată acestui caz în luna aprilie le-a cerut autorităților de la Bratislava să facă tot ceea ce este necesar pentru ca persoanele vinovate de moartea jurnalistului să fie trase la răspundere. La dezbaterea care a precedat adoptarea rezoluției cu privire la protejarea jurnaliștilor de investigație, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a afirmat că aceste crime reprezintă o încercare de a submina valorile fundamentale și de a da o lovitură statului de drept în Uniunea Europeană.
O poziție similară a fost exprimată, în numele Consiliului European, și de reprezentanta președinției bulgare a acestuia, Monika Panayotova: Consiliul condamnă ferm aceste crime și se așteaptă ca vinovații să fie trași la răspundere. Jan Kuciak a fost un jurnalist căruia nu i-a fost frică să investigheze infracțiunile grave. A vrut să aducă în atenție acele lucruri care trebuie eliminate din societățile noastre și și-a pus viața în slujba luptei împotriva corupției și a abuzului de putere. Curajul și comportamentul domnului Kuciak merită respectul și recunoașterea naostră. Munca unor jurnaliști ca el este o parte vitală a oricărei democrații sănătoase. Libertatea mass-media este un stâlp indispensabil al oricărei societăți democratice. Jurnaliștii sunt printre cei care veghează democrațiile funcționale. Acolo unde nu există libertate de exprimare și oamenilor le este frică pentru viețile lor de fiecare dată când își exprimă un punct de vedere critic – nu este democrație. Exact acestea sunt motivele pentru care libertatea de exprimare și a mass-media, precum și pluralismul, sunt garantate de Carta europeană a drepturilor fundamentală. Acestea sunt printre valorile democratice de bază pe care a fost fondată Uniunea Europeană. Aceste libertăți sunt obligatorii pentru guvernele noastre și toate democrațiile trebuie să aibă ca prioritate protejarea jurnaliștilor de presiuni financiare și politice. Să fie clar: în Uniunea noastră, atacurile menite să aducă la tăcere reprezentanții mass-media sunt complet inacceptabile.
Rezoluția adoptată de Parlamentul European cere, printre altele, o mai bună protecție pentru jurnaliștii care sunt dați în judecată cu regularitate pentru ca, în acest fel, să li se cenzureze munca, o directivă europeană pentru protejarea avertizorilor publici, o monitorizare mai atentă a proprietarilor de mass media, dar și un program European permanent pentru sprijinirea jurnaliștilor de investigație.
