Tag: Jan Willem Bos

  • Literaturübersetzer Jan Willem Bos: ein Liebhaber rumänischer Kultur

    Literaturübersetzer Jan Willem Bos: ein Liebhaber rumänischer Kultur

    Jan Willem Bos, der heute einer der wichtigsten literarischen Übersetzer aus dem Rumänischen ins Niederländische ist, hat seine Memoiren geschrieben, beginnend mit seinen ersten Versuchen, Rumänisch zu lernen, und endend mit der Gegenwart, in der er ein sehr guter Freund Rumäniens und ein profunder Kenner der rumänischen Realitäten ist. Seine erste Begegnung mit unserem Land fand 1974 statt, als er 20 Jahre alt war, eine Episode, an die er sich in seinem Buch “Vom Rhein zur Donau und zurück” ausführlich und mit gro‎ßem Vergnügen erinnert und von der Jan Willem Bos jetzt erzählt: “Als ich anfing, die rumänische Sprache und Kultur zu studieren, wusste ich nichts über Rumänien. Ich kannte ein paar Sportinformationen und hatte auch von einem Nicolae Ceaușescu gehört, aber das war es auch schon. Aber als ich mit dem Studium begann, hatte ich das Bedürfnis, so schnell wie möglich nach Rumänien zu fahren. Erst nach drei Monaten Studium nutzte ich die erste Gelegenheit in den Osterferien, um nach Rumänien zu fahren und das Land aus erster Hand zu sehen. Und es war eine interessante Erfahrung, um es vorsichtig auszudrücken, nicht hundertprozentig angenehm, aber auch nicht unangenehm. Und es hat mich überzeugt, mein Studium fortzusetzen, auch nachdem ich mehr und mehr mit dem Land in Kontakt kam und natürlich immer mehr lernte. (…) Bei meinem ersten Besuch in Rumänien blieb ich etwa zweieinhalb Wochen, aber ich kam im Sommer desselben Jahres zurück, in dem ich 20 wurde. Beim zweiten Mal blieb ich zweieinhalb Monate, davon einen Monat für die Sommerkurse, die von der Universität Bukarest in Brasov organisiert wurden. Und dann bin ich mit meinem Freund Doru durch ganz Rumänien gereist. Wir fuhren nach Maramureș, wir fuhren ans Meer, wir fuhren nach Brasov, an viele Orte, und so lernten wir die Realitäten dieser Zeit direkter kennen.”



    Später, Ende der 1970er Jahre, studierte Jan Willem Bos dank eines Stipendiums für ausländische Studenten ein Studienjahr an der Universität von Bukarest. In dieser Zeit bereitete er seine Bachelorarbeit vor und kehrte zwischen 1982 und 1984 als Dozent für Niederländisch an die Universität Bukarest zurück. Noch während seines Studiums begann er, rumänische Texte zu übersetzen, zum einen aus dem Wunsch heraus, Freunden und Verwandten mitzuteilen, was er über Rumänien entdeckt hatte, zum anderen aus Freude an der Übersetzung literarischer Werke von einer Sprache in eine andere. Gleichzeitig entdeckte er die Rumänen und war fasziniert von den oft gegensätzlichen Realitäten in Rumänien. Die während des Kommunismus zutage getretenen Kontraste sind auch heute noch nicht verschwunden. Jan Willem Bos: “Ich möchte als Beispiel die Geschenke anführen, die ich von dem Dichter Leonid Dimov erhielt, als ich 1979 Rumänien verlie‎ß, nachdem ich ein Jahr in der Spezialisierung verbracht hatte. Bei meiner Abreise machte mir Herr Leonid Dimov, mit dem ich freundschaftlich verbunden war, zwei Geschenke. Er schenkte mir eine kleine oltenische Rinde, die bis heute an der Wand meines Arbeitszimmers hängt, und ein Exemplar der Zeitschrift “Sozialistische Ära”. Es war nicht nötig, das zu kommentieren. Ich verstand sehr gut, dass es zwei Rumänien gab: das alltägliche politische Rumänien mit all seinen Mängeln, Problemen und Spannungen und ein, sagen wir mal, ewiges Rumänien, das trotz der damaligen politischen Situation überlebte und in der Tat während der gesamten kommunistischen Periode recht gut überlebte.”



    Im Laufe der Jahre hat Jan Willem Bos mehr als 35 Bände (Prosa, Lyrik, Theater) aus dem Rumänischen übersetzt und etwa 150 Artikel und zehn Bücher über Rumänien veröffentlicht. In seinem Buch “Vom Rhein zur Donau und zurück” schreibt der Übersetzer ausführlich über seine literarischen Vorlieben und Freundschaften, von denen er uns nun einige mitteilt: “Ich habe die Literatur der Zwischenkriegszeit immer mit gro‎ßem Vergnügen gelesen, aber es ist mir nicht gelungen, Verlage zu finden, die unbedingt meine Lieblingsautoren veröffentlichen wollten. Ich versuche immer noch, wie schon seit vielen Jahren, Camil Petrescus Das Bett von Procust zu verlegen, und obwohl Liviu Rebreanu in den drei‎ßiger Jahren in Holland übersetzt wurde, denke ich, dass es eine neue Übersetzung verdient, da es nicht aus dem Rumänischen, sondern aus dem Französischen oder durch das Französische übersetzt wurde.



    Es ist mir gelungen, bei Pegasus Publishers in Amsterdam “The Old Court Crafts” zu veröffentlichen, das ein alter Wunsch von mir war und zu meinen Lieblingsbüchern der Literatur gehört. (…) Die Epoche des Übergangs spielt in der rumänischen Literatur eine wichtige Rolle, und ich übersetze auch sehr gerne zeitgenössische Literatur, und meine letzten beiden Bücher sind im vergangenen September erschienen. Es handelt sich um Varujan Vosganians Das Spiel der hundert Blätter und Mircea Cărtărescus Solenoid. Das sind sehr aufschlussreiche Beispiele. In naher Zukunft hoffe ich, mit der Arbeit an “Theodoros”, ebenfalls von Cărtărescu, beginnen zu können, einem Roman, der es zweifellos verdient, in so viele Sprachen wie möglich übersetzt zu werden.

  • De la Rin la Dunăre și înapoi – aventurile unui olandez fascinat de România

    De la Rin la Dunăre și înapoi – aventurile unui olandez fascinat de România

    De la Rin la Dunăre și înapoi, volum publicat de editura Humanitas, prezintă maturizare intelectuală și profesională, prin intermediul limbii și culturii române, a scriitorului, jurnalistului și traducătorului Jan Willem Bos. Devenit în prezent unul dintre cei mai importanți traducători literari din română în neerlandeză, Jan Willem Bos și-a așternut pe hârtie memoriile începând cu primele tatonări ale studiului limbii române și terminând cu momentul actual când este un foarte bun prieten al României și cunoscător profund al realităților românești. Prima întâlnire cu țara noastră s-a produs în 1974, la 20 de ani, episod amintit în detaliu, cu drag, în cartea De la Rin la Dunăre și înapoi, și pe care ni-l povestește acum chiar Jan Willem Bos:



    În momentul în care m-am apucat de studiul limbii și culturii române, nu știam mai nimic despre România. Aveam câteva informații sportive și mai auzisem și de unul Nicolae Ceaușescu, dar cam atât. Însă în momentul în care m-am apucat de studiu, am simțit nevoia să mă duc cât se poate de repede în România. Abia după trei luni de studii m-am grăbit cu prima ocazie, fiind vacanța de Paști, să mă duc în România, să văd la fața locului cum arată țara. Și a fost o experiență cel puțin interesantă, nu sută la sută plăcută, dar nici neplăcută. Și m-a convins să îmi continui studiile și după ce m-am legat din ce în ce mai mult de țară și evident, am învățat din ce în ce mai multe. (…) În prima mea vizită în România am stat vreo două săptămâni și jumătate, dar am revenit în vara aceluiași an în care am făcut 20 de ani. A doua oară am stat două luni și jumătate, dintre care o lună la cursurile de vară organizate de Universitatea din București, la Brașov. Și atunci am călătorit prin toată România cu prietenul meu Doru. Am fost în Maramureș, am fost la mare, am fost în Brașov în foarte multe locuri și atunci am cunoscut mai direct realitățile de atunci.



    Ulterior, la sfârșitul anilor 1970, Jan Willem Bos a studiat un an academic chiar la Universitatea București, grație unei burse destinată studenților străini care doreau să învețe limba română. În acea perioadă și-a pregătit teza de licență, iar la universitatea bucureșteană avea să revină și între 1982 și 1984 când a fost lector de neerlandeză. Încă din perioada studenției a început să traducă texte românești atât din dorința de a le comunica prietenilor și familiei ce descoperise despre România, cât și din plăcerea de a transpune operele literare dintr-o limbă într-alta. În același timp i-a descoperit pe români și a rămas fascinat de realitățile, deseori contrastante, din România. Contrastele revelate în timpul comunismului nu au dispărut nici azi. Jan Willem Bos:



    Aș vrea să dau exemplul cadourilor pe care le-am primit de la poetul Leonid Dimov în momentul în care am plecat din România, în 1979, după acel an petrecut la specializare. Atunci la plecare, domnul Leonid Dimov, cu care eram în relații de prietenie, mi-a dat două cadouri. Mi-a dat o scoarță oltenească mică, care până în ziua de astăzi este pe peretele camerei mele de lucru și un exemplar din revista Era socialistă. Nu a fost nevoie să comenteze. Am înțeles foarte bine existența acestor două Românii: România politică de zi cu zi, cu toate lipsurile, problemele, tensiunile care existau și o Românie, să zicem, eternă totuși, care supraviețuiește în ciuda situației politice de atunci și care, într-adevăr a supraviețuit destul de bine toată perioada comunistă.



    De-a lungul timpului Jan Willem Bos a tradus peste 35 de volume (proză, poezie, teatru) din română și a publicat în jur de 150 de articole și zece cărți despre România. Despre preferințele și prieteniile sale literare traducătorul scrie pe larg în cartea De la Rin la Dunăre și înapoi, iar pe o parte din ele ni le împărtășește și acum:



    Întotdeauna am citit cu foarte mare plăcere literatură interbelică, dar nu am reușit să găsesc edituri interesate să să publice neapărat pe scriitorii mei preferați. Mai încerc în continuare, cum încerc de foarte mulți ani, Patul lui Procust de Camil Petrescu și, în ciuda faptului că Liviu Rebreanu a fost tradus în Olanda în anii treizeci, cred că merită o nouă traducere pentru faptul că nu a fost tradus din română, a fost tradus din franceză sau prin franceză. Am reușit să public la Editura Pegasus din Amsterdam, Craii de Curtea Veche care a fost o veche ambiție de-a mea și se numără printre cărțile mele preferate de literatură. (…) Epoca tranziției figurează în mod proeminent în literatura română și traduc cu multă plăcere și literatură contemporană, iar ultimele două cărți mi-au apărut în septembrie anul trecut. Este vorba de Jocul celor o sută de frunze de Varujan Vosganian și de Solenoid de Mircea Cărtărescu. Sunt exemple foarte grăitoare. Sper ca în viitorul apropiat să mă apuc și de Theodoros, tot de Cărtărescu, un roman care, fără îndoială, merită tradus în cât mai multe limbi.





  • România. Dialog direct 14.07.2022

    România. Dialog direct 14.07.2022

    De la Rin la Dunăre și înapoi…”. România după 45 de ani. Participă: Jan Willem Bos, scriitor, publicist, lexicograf, traducător-interpret, sub semnătura căruia au aparut în neerlandeză peste 35 de titluri (proză, poezie, teatru) din literatura română. A început să studieze limba şi literatura română la Universitatea din Amsterdam în 1973, iar între anii 1982 și 1984 a fost lector de neerlandeză la Universitatea din București. Și-a legat, după cum mărturisește, atât viața profesională, cât și viața personală de țara noastră, detaliu pe care îl regăsim și în cel mai recent volum al său, De la Rin la Dunăre și înapoi. Autobiografia mea românească”, lansat și la Bookfest 2022.