Radio România Internațional

Tag: Jandarmerie

  • Jandarmi și polițiști români, la EURO 2024

    Jandarmi și polițiști români, la EURO 2024

     

    Potrivit unui comunicat citat de Agerpres, cei 27 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne vor desfăşura activităţi în sprijinul suporterilor români care se vor deplasa în Germania şi vor coopera cu autorităţile germane.

     

    Misiunea lor este oferirea de sprijin operaţional forţelor de ordine din Germania, prin constituirea unor echipe mixte de patrulare şi control, în proximitatea locurilor de desfăşurare a partidelor echipei naţionale de fotbal a României, precum şi pe traseele de afluire şi defluire, între oraşe, în aeroporturi, porturi, gări şi trenuri, dar şi în zona de frontieră.

     

    De asemenea, echipele MAI aflate în misiune pe timpul Campionatului European vor avea atribuţii în ceea ce priveşte cooperarea cu reprezentanţii Punctului Naţional Informare Fotbal din Germania, precum şi cu forţele de ordine locale din oraşele gazdă ale partidelor echipei naţionale de fotbal a României.

     

    Înainte de plecarea în misiune, membrii delegaţiei au fost primiţi de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care a declarat:

    „Astfel de manifestări, precum cea la care veţi participa dumneavoastră, se înscriu într-un plan mai general de a păstra, de a salvgarda, de a feri modul nostru de viaţă european, liniştea, ordinea publică în ţările membre ale Uniunii Europene de orice provocări, de orice derapaje, de orice atentate, de orice evenimente provocate de către răuvoitori care doresc să destabilizeze, să perturbe acest mod de viaţă. (…) Avem încredere în dumneavoastră, vă dorim mult succes, să aveţi grijă şi de dumneavoastră în exercitarea misiunii, să vă întoarceţi cu bine acasă şi cu fruntea sus alături de cei dragi.”

     

    Unul dintre ofiţerii de poliţie care desfăşoară misiunea va îndeplini funcţia de consilier al şefului Centrului Internaţional de Cooperare Poliţienească (IPCC EURO 2024) având atribuţii de coordonare a activităţii celor 300 de poliţişti străini ce vor fi dislocaţi în Germania pe durata turneului final.

     

     

  • Doi ani de la protestul din 10 august

    Doi ani de la protestul din 10 august


    În România continuă odiseea juridică a controversatului dosar “10 august”. Acesta se referă la modul în care Jandarmeria a acționat în timpul unui protest masiv din vara anului 2018, când aproximativ 100.000 de români, mulți întorși din Diaspora, s-au adunat în Piața Victoriei din București cerând demisia executivului condus de premierul Viorica Dăncilă. Oamenii erau nemulțumiți de guvernarea social-democrată și de deciziile luate de aceasta cu privire la legile justiției și Codurile penale, precum și de demiterea Laurei Coduța Koveși de la conducerea DNA.



    Sute de plângeri au fost depuse de protestatarii care acuză violențele excesive ale jandarmilor și folosirea gazelor împotriva lor. Participanții spun că manifestația a fost în cea mai mare parte pașnică și că atacurile asupra jandarmilor au fost produse de o minoritate care ar fi putut fi izolată și neutralizată de forțele de ordine. Dosarul “10 august”, care investighează intervenția jandarmilor și care este administrat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a fost clasat luna trecută.



    Procurorii au susținut, în ordonanţa de clasare, că a existat o “complicitate morală” a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de protestatarii violenți și, prin atitudinea lor, chiar le-au încurajat comportamentul agresiv. Ei mai spun că nu se susține acuzația formulată în dosar de jandarmi și de lideri ai PSD potrivit cărora protestul ar fi fost o încercare de lovitură de stat. Săptămâna trecută, însă, procurorul-şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a infirmat parţial soluţia de clasare şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie.



    Ea explică faptul că procurorul care a clasat acuzaţiile nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar şi nici nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii. Dacă decizia DIICOT va fi confirmată de un judecător, scrie Agerpres, va fi reluată urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.



    De asemenea, dosarul se va redeschide sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, fals intelectual şi uz de fals. Luni, Curtea de Apel Bucureşti a decis că nu are competenţa materială să judece cererea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei, procesul fiind mutat la Tribunalul Bucureşti, așa cum au cerut aceștia. Vicepremierul liberal Raluca Turcan a afirmat că 10 august 2018 reprezintă o rană neînchisă a democraţiei româneşti recente, arătând că aşteaptă ca Justiţia să clarifice lucrurile în acest dosar.



    Ea subliniază că reprimarea violentă a drepturilor cetăţeneşti trebuie pedepsită. Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, săptămâna trecută, că este important ca adevăraţii vinovaţi să fie traşi la răspundere și că este destul de rău că durează atât de mult. Anul trecut, preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că evenimentele din 10 august au fost gestionate “greşit şi un pic hazardat”, iar PSD a plătit, aceasta fiind una din cauzele pentru care a pierdut alegerile prezidențiale.


  • Iniţiative ale noului ministru de Interne

    Iniţiative ale noului ministru de Interne

    Desecretizarea
    raportului privind evenimentele de la protestul antiguvernamental din 10 august
    2018, iniţiat de diaspora şi încheiat cu intervenţia considerată
    disproporţionată a forţelor de ordine, reprezintă principala realizare a primei
    luni de mandat a noului ministru de interne, Marcel Vela. De altfel, fusese una
    dintre promisiunile pe care le-a făcut înainte de a deveni ministru. Marcel
    Vela: Raportul a fost desecretizat în totalitate şi pus la dispoziţia
    procurorilor şi am dispus şi luarea măsurilor pentru desecretizarea
    convorbirilor purtate de jandarmi prin intermediul staţiilor de emisie-recepţie
    în cele două zile, 10 şi 11 august. După desecretizare se va putea stabili
    concret cine şi ce ordin a dat şi cum au fost puse acestea în aplicare. Pe
    scurt, se va stabili dacă au fost comise abuzuri împotriva protestatarilor şi
    cine a comis acestei abuzuri.

    Protestul împotriva guvernului PSD
    condus de Viorica Dăncilă şi a majorităţii de stânga care îl susţinea a vizat,
    în principal, controversata lor reformă în justiţie, criticată inclusiv de
    partenerii europeni ai României. A fost, în cea mai mare parte, unul paşnic,
    dar a degenerat odată cu apariţia intempestivă a unor persoane turbulente.
    Intervenţia jandarmilor a fost una în forţă şi i-a vizat mai degrabă pe
    protestatarii paşnici, civilizaţi, ceea ce a creat suspiciunea unei scenariu
    pus la cale pentru a compromite demonstraţia. Există numeroase plângeri ale
    protestatarilor privind presupuse abuzuri ale forţelor de ordine. Nu mă joc şi
    nu accept să tergiversăm nicio secundă lămurirea situaţiei din 10 august. Cine
    îşi permite să tergiverseze îşi riscă propria carieră’    , a avertizat ministrul
    de Interne.

    Marcel Vela spune că-şi doreşte un mandat caracterizat de
    transparenţă. Alegerile prezidenţiale au fost primul test major pentru Interne
    şi a fost trecut. Ministrul s-a declarat mulţumit de modul cum şi-au făcut
    datoria angajaţii din subordinea sa la cele două tururi de scrutin şi a spus că
    au fost cu 50% mai puţine contravenţii şi infracţiuni decât la alegerile din
    2014. Vela îşi propune, între altele, ca în colaborare cu primăria generală, să
    adopte măsuri care să fluidizeze traficul de coşmar din Bucureşti. Pe de altă
    parte, Ministerul de Interne va iniţia o măsură legislativă pentru înfiinţarea
    unei structuri specializate în dispariţii de persoane, după cazurile care au
    zguduit opinia publică în această vară, în care victimele sunt adolescente.

    Pentru a da semnalul că e hotărât să
    intensifice lupta antimafie, ministrul l-a numit şef de cabinet pe
    fostul şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba Iulia
    (centru), Traian Berbeceanu. În 2016, acesta a fost achitat în primă instanţă pentru
    mai multe infracţiuni, între care spălare de bani, luare de mită, sprijinire a
    unui grup infracţional organizat şi complicitate la delapidare. Decizia nu este
    definitivă şi a fost atacată de procurori. În schimb, fostul procuror şef al
    DIICOT Alba – parchetul antimafia şi antiterorist – şi un alt procuror au fost
    condamnaţi la 7 ani, respectiv 2 ani închisoare cu executare, pentru nereguli
    în anchetarea poliţistului Traian Berbeceanu.

  • Scuze şi acuze pe scena politică

    Scuze şi acuze pe scena politică

    Puternic
    contestată pentru modul în care a acţionat Jardarmeria din subordinea sa la
    protestul antiguvernamental al diasporei din 10 august, ministrul de Interne,
    Carmen Dan, a prezentat elemente dintr-un raport asupra evenimentelor,
    deocamdată secret. Spre deosebire de alte dăţi, comportamentul masei
    protestatarilor ar fi fost acum diferit, a spus Carmen Dan, potrivit căreia manifestanţii
    paşnici au fost reticenţi în a se disocia de elementele agresive, astfel că
    misiunea de izolare şi de extragere a persoanelor violente ar fi fost
    îngreunată şi chiar imposibil de realizat. Galeriile de fotbal ar fi jucat un
    rol important în violenţe. Venirea lor nu s-a făcut organizat, a explicat
    Carmen Dan, ceea ce a împiedicat Jandarmeria să le blocheze accesul în zona
    protestului.


    Raportul autorităţilor constată că primele manifestări violente
    s-au înregistrat în cursul după-amiezii, când s-ar fi forţat cordonul de
    jandarmi în încercarea de a se intra în curtea Guvernului. Incidentele şi
    provocările au continuat până la ora 22:00 când a fost efectuată o ultimă
    somaţie din partea jandarmilor, a mai spus ministrul Dan, iar ordinea a fost
    restabilită după miezul nopţii. 450 de persoane au necesitat asistenţă medicală
    la faţa locului, în seara protestului, iar dintre aceştia 33 au fost jandarmi.


    Ministrul
    Carmen Dan: Încep prin a prezenta scuzele mele tuturor acelora care au avut de
    suferit în urma violenţelor de săptămâna trecută, fie ei civili sau jandarmi
    militari. Faţă de acţiunile jandarmilor implicaţi în misiunea din data de 10
    august a fost începută o verificare internă şi până în prezent au fost
    identificate cinci situaţii susceptibile de comiterea de abuzuri împotriva unor
    persoane care nu au săvârşit acte de violenţă    . Ministrul a denunţat,
    pe de altă parte, ceea ce a numit falsuri şi minciuni’ care au circulat atât
    în mediul online cât şi în mass-media şi a apreciat că în privinţa intervenţiei
    din 10 august trebuie separat adevărul de manipulare.


    Preşedintele USR, de
    opoziţie, Dan Barna, i-a cerut din nou demisia ministrului Dan, pe care o acuză
    că încearcă să muşamalizeze responsabilitatea Jandarmeriei pentru gazarea şi
    brutalizarea manifestanţilor paşnici. Într-o postare pe Facebook, el scrie că
    este inadmisibil să arunci vina pentru ce s-a întâmplat asupra manifestanţilor
    paşnici, să acuzi victimele represiunii. Şi prim-vicepreşedintele liberal,
    Raluca Turcan, consideră că Jandarmeria a fost discreditată, iar întreaga
    răspundere politică aparţine ministrului de interne, Carmen Dan, şi
    preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, omul forte din PSD.


    Aproape
    300 de oameni au depus plângeri penale la adresa jandarmilor. Există multe înregistrări
    video cu oameni aşezaţi sau cu mâinile ridicate pentru a proba că nu sunt
    violenţi şi care sunt loviţi cu brutalitate de jandarmi. Aceste imagini
    demonstrează fără putinţă de tăgadă că forţele de ordine au acţionat
    disproporţionat, acuză preşedintele
    Klaus Iohannis şi partidele de opoziţie. În replică, PSD denunţă o presupusă
    tentativă de înlăturare prin forţă a guvernului legitim.

  • După violenţă stradale, contre politice

    După violenţă stradale, contre politice

    Un
    factor nociv, care întreţine conflictele şi dezbină insistent şi cu premeditare
    societatea românească, în dispreţul şi cu încălcarea gravă a atribuţiilor
    constituţionale. Aşa este înfăţişat preşedintele Klaus Iohannis de PSD, într-un
    mesaj-rechizitoriu fără precedent ca duritate chiar şi în relaţiile, departe de
    a fi cordiale, dintre şeful statului şi principalul partid de guvernământ. Dezbinatorul
    este numit preşedintele, despre care PSD susţine că şi-a permis să încurajeze
    protestele de stradă anarhice, antiPSD şi antiguvernamentale. Este evident -
    sună, în continuare, rechizitoriul, unul lipsit, totuşi, de probe – că
    susţinătorii politici ai lui Iohannis s-au implicat în organizare, au încurajat
    un limbaj şi o atitudine dure, obscene, iar unii dintre ei chiar au anticipat
    şi premeditat violenţele de stradă.


    Social-democraţii consideră că, prin
    solicitarea sa expresă ca procurorii să-i ancheteze pe jandarmi pentru
    acţiunile lor, preşedintele îi umileşte şi timorează pe aceştia, slăbind
    nepermis determinarea unor instituţii vitale în intervenţiile pentru apărarea
    ordinii publice. Ulterior, Klaus Iohannis a ieşit public cu un mesaj către
    români, în care si-a reiterat opinia, exprimată imediat după violenţele de
    stradă de vineri, de la mitingul diasporei, că intervenţia Jandarmeriei a fost
    puternic disproporţionată în raport cu manifestările majorităţii oamenilor
    veniţi la manifestaţia din centrul Bucureştiului. Atitudinea civică a fost
    aspru pedepsită cu gaze lacrimogene, tunuri de apă şi lovituri aplicate cu
    exces de zel, a spus Klaus Iohannis. Violenţa şi reprimarea brutală a
    manifestanţilor nu sunt acceptabile sub nicio formă, iar atacarea oamenilor
    nevinovaţi, a jurnaliştilor, a femeilor şi copiilor sunt de neconceput pentru un
    stat european, a continuat şeful statului.


    După guvernarea haotică, iraţională,
    cu legi controversate şi anticonstituţionale şi atacuri la adresa
    magistraţilor, PSD dezvăluie, acum, şi o componentă represivă a
    comportamentului său, acuză Iohannis. Cei care vor să îngenuncheze justiţia şi lupta
    anticorupţie şi-au dorit o diversiune, pentru a construi o tensiune
    nejustificată şi falsă în societate? Ce se va întâmpla mai departe dacă acest
    guvern va continua să trateze proprii cetăţeni de aceeaşi manieră şi să recurgă
    la înăbuşirea prin violenţă a vocilor care se opun întoarcerii în timp a
    României?.


    Zeci
    de români participanţi la proteste au depus plângeri împotriva forţelor de
    ordine, iar procurorii au extins cercetările de la abuz în serviciu şi purtare
    abuzivă şi pentru neglijenţă în serviciu. Ei cercetează şi dacă jandarmii i-au
    lăsat în urmă neprotejaţi pe cei doi colegi care au fost bătuţi de huligani. Din
    fericire, violenţele stradale, amintind de chinurile refacerii democraţiei
    româneşti după comunism, nu s-au repetat. Ciocnirile politice generate de ele
    sunt, însă, abia la început.

  • Reacţii după violenţele de stradă din Bucureşti

    Reacţii după violenţele de stradă din Bucureşti


    Au fost trei zile de proteste în Bucureşti şi în marile oraşe ale României, la care participanţiii au denunţat, aşa cum au făcut în ultimul an şi jumătate, ceea ce consideră a fi corupţia şi incompetenţa puterii de stânga instalate după alegerile legislative din 2016 şi controversatele modificări aduse de aceasta legilor justiţiei şi codului penal. Manifestanţii au cerut demisia cabinetului PSD – ALDE condus de Viorica Dăncilă şi organizarea de alegeri anticipate. Sâmbătă şi duminică, demonstraţiile au decurs fără incidente notabile. Vineri, în schimb, marele miting organizat, la Bucureşti, de românii din afara ţării, cărora li s-au alăturat compatrioţi rămaşi aici, a avut un final dramatic, ce a amintit de mineriadele care au marcat primii ani, cei mai tulburi, din perioada postcomunistă.



    Provocate de huligani ce nu aveau legătură cu protestul diasporei, trupele jandarmeriei au recurs la măsuri de forţă, folosind gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a-i dispersa pe protestatari. Bilanţul – în jur de 500 de oameni au avut nevoie de îngrijiri medicale, 70 au fost transportaţi la spital, între ei fiind şi 11 jandarmi. A fost o intervenţie legitimă, defensivă, au spus reprezentanţii Jandarmeriei, apărată de ministrul de Interne Carmen Dan, potrivit căreia acţiunea în forţă a fost justificată de provocările huliganilor. Ea a spus că reacţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a vorbit despre intervenţia brutală a jandarmilor, a fost prematură şi că îi revine Parchetului General misiunea de a elucida ce s-a întamplat şi cine sunt responsabili pentru violenţe.



    Preşedintele a cerut ministrului Dan să-şi asume responsabilitatea pentru modul în care a gestionat situaţia din timpul protestelor şi să prezinte un raport detaliat privind modul în care forţele de ordine au acţionat şi la ordinul cui. Şeful statului a condamnat ferm actele de violenţă, indiferent de cine le comite şi a cerut pedepsirea celor vinovaţi. Klaus Iohannis consideră că jandarmii trebuie să aibă o atitudine defensivă, nu ofensivă, să protejeze instituţiile statului, ordinea constituţională, dar în primul rând cetăţenii.



    Cel mai contestat om politic al momentului, preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, Liviu Dragnea, i-a asigurat pe români că nu va îngădui nimănui să dizolve democraţia, să suspende drepturile şi libertăţile individuale, să schimbe rezultatul alegerilor şi să răstoarne, prin violenţă, ordinea în statul român. El a calificat ca iresponsabile criticile aduse jandarmilor de preşedintele Iohannis, pe care le-a numit un act de subminare a autorităţii statului.Premierul Viorica Dăncilă – ţintă, la rândul ei, a sarcasmului protestatarilor – a condamnat acţiunile violente despre care a spus că au fost provocate de grupuri bine organizate. PSD a cerut autorităţilor statului să stabilească în ce măsură actele de violenţă au fost determinate de unele partide şi lideri politici din opoziţie.



    De partea opusă, liderul liberal, Ludovic Orban, a vorbit despre o acţiune premeditată, în vreme ce USR susţine că jandarmii au folosit forţa în mod abuziv şi au provocat oamenii, în loc să extragă din mulţime persoanele agresive. Imagini surprinse de camerele de filmare, fotografii făcute de ziarişti şi de participanţi la protest, precum şi mărturii ale acestora din urmă ar indica un răspuns disproporţionat al forţelor de ordine. Peste 30 de persoane au solicitat certificate medico-legale şi au depus plângeri împotriva jandarmilor pentru loviri, injurii sau reţineri abuzive