Radio România Internațional

Tag: jandarmi

  • Jandarmi și polițiști români, la EURO 2024

    Jandarmi și polițiști români, la EURO 2024

    Un număr de 27 de jandarmi şi poliţişti români se vor afla în misiune în Germania pe durata Campionatului European de Fotbal, a anunţat, miercuri, Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

     

    Potrivit unui comunicat citat de Agerpres, cei 27 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne vor desfăşura activităţi în sprijinul suporterilor români care se vor deplasa în Germania şi vor coopera cu autorităţile germane.

     

    Misiunea lor este oferirea de sprijin operaţional forţelor de ordine din Germania, prin constituirea unor echipe mixte de patrulare şi control, în proximitatea locurilor de desfăşurare a partidelor echipei naţionale de fotbal a României, precum şi pe traseele de afluire şi defluire, între oraşe, în aeroporturi, porturi, gări şi trenuri, dar şi în zona de frontieră.

     

    De asemenea, echipele MAI aflate în misiune pe timpul Campionatului European vor avea atribuţii în ceea ce priveşte cooperarea cu reprezentanţii Punctului Naţional Informare Fotbal din Germania, precum şi cu forţele de ordine locale din oraşele gazdă ale partidelor echipei naţionale de fotbal a României.

     

    Înainte de plecarea în misiune, membrii delegaţiei au fost primiţi de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care a declarat:

    „Astfel de manifestări, precum cea la care veţi participa dumneavoastră, se înscriu într-un plan mai general de a păstra, de a salvgarda, de a feri modul nostru de viaţă european, liniştea, ordinea publică în ţările membre ale Uniunii Europene de orice provocări, de orice derapaje, de orice atentate, de orice evenimente provocate de către răuvoitori care doresc să destabilizeze, să perturbe acest mod de viaţă. (…) Avem încredere în dumneavoastră, vă dorim mult succes, să aveţi grijă şi de dumneavoastră în exercitarea misiunii, să vă întoarceţi cu bine acasă şi cu fruntea sus alături de cei dragi.”

     

    Unul dintre ofiţerii de poliţie care desfăşoară misiunea va îndeplini funcţia de consilier al şefului Centrului Internaţional de Cooperare Poliţienească (IPCC EURO 2024) având atribuţii de coordonare a activităţii celor 300 de poliţişti străini ce vor fi dislocaţi în Germania pe durata turneului final.

  • 10 di agustu după 5 ani

    10 di agustu după 5 ani

    Pi 10 di agust 2018, reprezentanţă ali diaspora organizară Bucureşti un mare miting contra a guvernului di stânga ditu aţelu kiro. Aestu eara stupsitu, nica di anda fu băgatu tu ipotisi, tru yinaru 2017, că mindueaşti s’alăxească imnaticlu di arada ali reformă tru justiţie tra s’s’lli-ascapă di aruşfeti liderlu social-dimocrat ditu epocă, Liviu Dragnea, şi pi aprukeaţlli a lui. Mitingul, la cari loară parti dzăţ di ñilli di oamiñii, s-bitisi cu intervenţia tru forţă, lugursită disproporţionată şi tru bună misură nintimilleată, a forţilor di arada. Tru 2018, procurorllii antimafia şi antiterorismu dişcllisiră un dosar, cari ama fu clasat doi ani ma amănatu şi ridişcllisu tăşu tu primvearea-a anlui ţi tricu, dupu contestația faptă di un protestatar.


    Tora, Parchetul Ghenearal dimăndă că şefañilli ali Jandarmeriei ditu aţelu kiro, ama şi alță angajați ali instituției va s’hibă giudicaţ tră infracțiuni catacum abuz tru serviciu, fals intelectual și purtaticu abuzivu. Uidisitu cu procurorlli, tru data di 10 di agustu 2018, cu ucazea-a mitingului di protest ţi s’ţănu Bucureşti, ningă sediul a Guvernului, comandantul acţiunillei şi coordonatorlli aliştei, tuţ colonei tru Jandarmerie, ș’feaţiră ună turlie cu nitiñisearea a nomurlorum zănatea di serviciu și deadiră cumandu a efectivilor di jandarmi ditu subordini, cu călcarea a dispozițiilor legale, intervenția cu zorea cu scupolu ta s’arăspăndească tută duñeaua di protestatari prezentă. Faptili a inculpațlor avură drept consecințe, spunu anchetatorlli, ngărdearea a libirtatillei di adunari și a ndreptului la integritate fizică și psihică a manifestanțălor, catacum și provocarea di suferințe fiziţi ică leziuni, ţi mutrea 50 di dzăli di yitripseari medicale tră vindicarea, unui numir di pisti 400 di persoane.


    Ditu cercetărli fapti tru cauză işi tu migdani că intervenția tru forță a jandarmilor s-feaţi cu călcarea a principiilor necesității, gradualității și proporționalității, principii consacrate di reglementările legale tru materie și yilipsiti tru jurisprudința CEDO. Ase, jandarmii acționară nu maş contra a persoanilor cari manifestau preşcav, cu scupolu ti izolarea aluştoru și băgarea tu lucru a misurlor legale, ama și contra manifestanților iriñeatiţ, cari constituiau marea majoritate a protestatarlor. Militarllii jandarmi ufilisiră cu furñia a executarillei misiunea grenadi di mână cu efect acusticu, grenadi di mână cu efectu iritant lacrimogen, cartușe cu efect iritantu lacrimogen, pulverizatoare di capacitate mărită și pulverizatoare di mână. Uidisitu cu Ministerlu Public, ditu persoanele vătămate, cama di 300 s-constituiră tu părță ţivile tru cauză.


    Comunitatea Diclic, cari easti ună platformă di petiții, apeluri la acțiune și activism online creată exclusiv tră România, căftă a Tribunalului Militar Bucureşti s’giudică tru regim di urgenţă dosarlu 10 August, di itia că armasiră maş 3 ani până di prescrierea faptelor, iar stipsiţlli pot s’ascapă di pideapsă. Membrilli a Comunitatillei Declic va s’yină tru Piaţa Victoriei, pi 10 di agustu, tră s’caftă justiţie tră victimili a abuzurilor fapti di jandarmi tru anlu 2018.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • 10 august după 5 ani

    10 august după 5 ani

    Pe 10 august 2018, reprezentanţi ai diasporei
    au organizat la Bucureşti un mare miting împotriva guvernului de stânga din
    acea vreme. Acesta era acuzat, încă de la instalarea sa, în ianuarie 2017, că
    încearcă să deturneze mersul firesc al reformei în justiţie pentru a-i scăpa de
    dosarele de corupţie pe liderul social-democrat din epocă, Liviu Dragnea, şi pe
    apropiaţii săi. Mitingul, la care au luat parte zeci de mii de oameni, s-a
    încheiat cu intervenţia în forţă, considerată disproporţionată şi în bună
    măsură nejustificată, a forţelor de ordine. În 2018, procurorii antimafia şi
    antiterorism au deschis un dosar, care însă a fost clasat doi ani mai târziu şi
    redeschis abia în primăvara anului trecut, în urma contestației unui protestatar.

    Acum,
    Parchetul General a anunţat că şefii Jandarmeriei din acea vreme, dar şi alți angajați ai
    instituției vor fi judecaţi pentru infracțiuni precum abuz în serviciu, fals
    intelectual și purtare abuzivă.     Potrivit procurorilor, în data de 10
    august 2018, cu ocazia mitingului de protest ce a avut loc la Bucureşti, lângă
    sediul Guvernului, comandantul acţiunii şi coordonatorii acesteia, toţi colonei
    în Jandarmerie, și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu și au
    ordonat efectivelor de jandarmi din subordine, cu încălcarea dispozițiilor
    legale, intervenția în forță în vederea dispersării întregii mase de
    protestatari prezente. Faptele inculpaților au avut drept consecințe, susţin
    anchetatorii, îngrădirea libertății de întrunire și a dreptului la integritate
    fizică și psihică a manifestanților, precum și provocarea de suferințe fizice
    sau leziuni, necesitând până la 50 de zile de îngrijiri medicale pentru
    vindecare, unui număr de peste 400 de persoane.

    Din cercetările efectuate în
    cauză a rezultat că intervenția în forță a jandarmilor s-a făcut cu încălcarea
    principiilor necesității, gradualității și proporționalității, principii
    consacrate de reglementările legale în materie și reflectate în jurisprudența
    CEDO. Astfel, jandarmii ar fi acționat nu doar împotriva persoanelor care se
    manifestau violent, în vederea izolării acestora și aplicării măsurilor legale,
    ci și împotriva manifestanților pașnici, care constituiau marea majoritate a
    protestatarilor. Militarii jandarmi au folosit cu ocazia executării misiunii
    grenade de mână cu efect acustic, grenade de mână cu efect iritant lacrimogen,
    cartușe cu efect iritant lacrimogen, pulverizatoare de capacitate mărită și pulverizatoare
    de mână. Potrivit Ministerului Public, dintre persoanele vătămate, peste 300 s-au
    constituit părți civile în cauză.

    Comunitatea Declic, care este o
    platformă de petiții, apeluri la acțiune și activism online creată
    exclusiv pentru România, a cerut Tribunalului Militar Bucureşti să judece în regim de urgenţă dosarul 10
    August, deoarece mai sunt doar 3 ani până la prescrierea faptelor, iar
    vinovaţii ar putea să scape de pedeapsă. Membrii Comunităţii Declic vor veni în
    Piaţa Victoriei, pe 10 august, pentru a cere justiţie pentru victimele
    abuzurilor jandarmilor din 2018.


  • Jurnal Românesc – 09.08.2023

    Jurnal Românesc – 09.08.2023

    Mai mulţi jandarmi, inclusiv fosta conducere a Jandarmeriei Române,
    au fost trimiși în judecată în Dosarul 10 august, 5 ani după violențele de la
    protestul diasporei din 10 august 2018 de la Bucureşti. Ei sunt acuzaţi de
    purtare abuzivă sau complicitate la această infracţiune. Conducerea
    Jandarmeriei de atunci – notează procurorii militari – a ordonat jandarmilor din
    subordine intervenţia în forţă pentru dispersarea protestatarilor. Faptele
    inculpaţilor au dus, potrivit anchetatorilor, nu doar la îngrădirea libertăţii
    de întrunire şi a dreptului la integritate fizică şi psihică a manifestanţilor,
    dar şi la suferinţe fizice sau leziuni care au necesitat îngrijiri medicale.
    Procurorii mai precizează că jandarmii au acţionat nu doar împotriva
    persoanelor care se manifestau violent, ci şi împotriva manifestanţilor paşnici
    care constituiau marea majoritate a protestatarilor. Peste 300 de participanți
    la protestul care a adunat, atunci, zeci de mii de romani cer daune morale și
    materiale în acest caz. Dosarul va fi soluţionat la Tribunalul Militar
    Bucureşti. In context, Comunitatea Declic solicită instanţei să judece în regim
    de urgenţă acest dosar, având în vedere că mai sunt doar trei ani până la
    prescrierea faptelor, iar vinovaţii ar putea să scape de pedeapsă. Membrii
    Comunităţii Declic mai anunţă că vor manifesta în București joi, pe 10 august,
    pentru a cere dreptate pentru victimele abuzurilor jandarmilor din 2018.


    Aproape 50.000 de români au plecat definitiv din țară anul trecut,
    cel mai mare număr din ultimii treizeci de ani, potrivit datelor Institutului
    Naţional de Statistică. În ultimul deceniu, România a pierdut prin migraţia
    externă definitivă 250.000 de români, adică echivalentul populației unui județ
    de dimensiuni medii. Lor li se adaugă și cei temporari, adică acei români care
    pleacă să muncească în străinătate sau la studii, dar care apoi se întorc în
    țară. Statistica arată o Românie în declin demografic accentuat. Față de acum
    10 ani, ţara a pierdut peste un milion de locuitori. O altă problemă este
    îmbătrânirea populației, vârsta medie a crescut de la 40,6, la 42,4 ani. Potrivit
    sociologilor, dacă înainte de ’90, o generație avea 800.000 de copii, acum o
    generație are puțin peste 180.000 de copii. Dintre aceştia, o parte nu rămân în
    România, iar o parte dintre ei nu termină nici opt clase, mai explică
    sociologii.


    Banca Comercială Română (BCR) a lansat o nouă soluţie prin care
    orice persoană, indiferent dacă este sau nu client al băncii, poate primi şi
    trimite bani mai simplu şi rapid din şi către peste 200 de ţări, prin
    intermediul maşinilor multifuncţionale ale băncii. Facilitatea este, deja,
    disponibilă la aparatele multifuncţionale BCR (MFM), în baza unui parteneriat
    cu MoneyGram şi permite transferuri interne şi internaţionale aproape
    instantanee. Accesarea serviciului se poate face imediat de către clienţii băncii.
    În cazul persoanelor care nu sunt clienţi, precizează reprezentanţii instituției
    bancare, primul pas este programarea unei vizite la bancă pentru obţinerea unui
    cod QR necesar operaţiunilor. Prin simpla scanare a codului primit, aceştia pot
    trimite sau primi bani într-un mod sigur şi rapid.


    Riscul deznaţionalizării comunităţilor de români din vecinătatea
    graniţei şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din diaspora se
    regăsesc între temele care urmează să fie abordate la ediţia a XX-a a
    Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, programată în perioada 15 – 20 august. Participă
    deputaţi şi senatori din Parlamentul României, reprezentanţi ai Guvernului, prefecţi,
    primari ai localităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş,
    aleşi locali, lideri ai societăţii civile din România şi din afara graniţelor.
    Temele de dezbatere vor reliefa realităţile cu care se confruntă românii din
    diasporă şi din ţară. Pe agenda de discuţii figurează, alături de problema
    afirmării identitare şi riscul deznaţionalizării comunităţilor de români care
    trăiesc în vecinătatea graniţei, și situaţia dezideratului naţional al unirii
    cu Republicii Moldova în noul context geopolitic, precum şi problema
    retrocedărilor ilegale de proprietăţi din Transilvania. Discuţiile se vor
    concentra şi pe drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi
    din Balcani, precum şi pe situaţia românilor din Ungaria, Bulgaria, Albania,
    Macedonia de Nord şi Grecia. Va fi, de asemenea, dezbătută politica partidelor
    parlamentare şi a instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă
    de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România.


  • Distincții pentru jandarmii întorși din Afganistan

    Distincții pentru jandarmii întorși din Afganistan

    Jandarmii români care au luat parte la misiunea NATO din Afganistan – Resolute Suport au primit distincţii, marţi, din partea Ministerului Afacerilor Interne şi Armatei Statelor Unite ale Americii. “Participarea jandarmilor români la această ultimă misiune este o mărturie fidelă a angajamentului României de susţinere şi apărare fermă a valorilor democratice fără de care pacea, securitatea, prosperitatea şi libertatea nu ar fi posibile. Sunt deosebit de onorat să înmânez astăzi cea mai înaltă distincţie a MAI jandarmilor care s-au întors din misiunea Resolute Support”, a spus Bode.



    Distincţiile au fost acordate de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, şi de David Muniz, Însărcinat cu afaceri ad interim al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. De astăzi vă alăturaţi colegilor dumneavoastră care au slujit România cu profesionalism, participând la misiuni naţionale în zone periculoase ale Globului în situaţii extreme în contexte sociale care de multe ori s-au dovedit foarte diferite faţă de ceea ce cunoaşteţi cu toţii, a mai spus Bode.



    El a precizat că, din 2015, la misiunile NATO Resolute Support au participat peste 150 de cadre ale MAI, iar anterior acestuia, din 2011, la misiunile din Afganistan, au participat aproape 300 de poliţişti şi militari aparţinând MAI.

  • Proiecte transfrontaliere România – Ucraina

    Proiecte transfrontaliere România – Ucraina

    Finanţare europeană pentru consolidarea capacităţii de pregătire fizică şi psihologică în vederea sprijinirii structurilor specializate în lupta contra crimei organizate.

    În acest sens, două exemple sunt oferite de colaborarea
    instituțională pe care o are Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Suceava cu
    omologii de la Garda Naţională din Ucraina. Banii europeni sunt folosiți pentru
    pregătirea profesională, dar și pentru
    îmbunătățirea capacităților de intervenție. Precizări sunt făcute de şeful IJJ Suceava, lt. col. Marian Mihai
    Lungu. Unul dintre cele două proiecte are lider inspectoratul de la Suceava ?





    Unul dintre proiecte este cel destinat
    îmbunătățirii și întăririi capacității de pregătire fizică și psihologică a
    efectivelor de acțiuni speciale ale unității. Finanțarea este asigurată prin
    Programul România – Ucraina în cadrul Mecanismului de Bună Vecinătate. Este un
    proiect cu finanțare totală de 110 mii
    de euro, acești bani fiind împărțiți între cei doi parteneri. Suma alocată
    Inspectoratului este de aproximativ 60 de mii de euro.




    Practic, ce se va întâmpla în cadrul acestui
    proiect?




    Se va realiza modernizarea laboratorului
    psihologic existent la nivelul unității și se face o pistă de pregătire
    colectivă pentru testarea efortului a grupelor de intervenție.




    În cadrul celui de al doilea proiect?




    Cel de-al doilea proiect este referitor la
    dotarea acestor grupe cu materiale de protecție necesare desfășurării
    activităților cu grad ridicat de risc. Va fi achiziționată o autospecială de intervenție și materiale de protecție;
    ceea ce înseamnă căști antiglonț, veste antiglonț și maieuri anti-înjunghiere.




    Proiectele au fost semnat între parteneri.
    Când preconizați că vor fi finalizate?




    Perioada de implementare este de optsprezece
    luni. Contractele au fost încheiate în luna noiembrie a anului trecut, asta
    înseamnă că în aprilie 2021 ar trebui să fie finalizate.






    De adăugat la cele precizate de şeful IJJ
    Suceava, lt. col. Marian Mihai Lungu, că
    Programul Operaţional Comun România-Ucraina are menirea să contribuie la
    atingerea obiectivului general al Instrumentului European de Vecinătate, și
    anume: evoluţia către o regiune de prosperitate şi bună vecinătate, realizată
    prin acţiuni de cooperare transfrontalieră în beneficiul statelor membre şi
    nemembre ale Uniunii Europene care se învecinează. Aria de cooperare a
    programului cuprinde judeţele: Botoşani, Suceava, Tulcea, Maramureş, Satu-Mare
    și oblasturile ucrainene Odessa, Ivano-Frankivsk, Zakarpatska, Cernăuţi.


    Bugetul programului este de 66 milioane euro, 60 milioane finanțate de Uniunea
    Europeană și 6 milioane euro,
    cofinanțare asigurată de statele partenere.


  • Militari români în teatrele de operaţii

    Militari români în teatrele de operaţii


    Diurnele acordate militarilor, jandarmilor şi poliţiştilor români care desfăşoară misiuni internaţionale în teatre de război ori misiuni de pace vor fi actualizate pentru a ajunge la acelaşi nivel cu cel al sumelor primite de personalul din statele aliate României. Hotărârea de Guvern a fost iniţiată de ministrul de interne, Marcel Vela, şi de cel al apărării, Nicolae Ciucă, şi aprobată în şedinţa de luni a Executivului. Ea a fost luată ca urmare a discuţiilor avute cu militarii şi jandarmii români, în timpul vizitei din Afganistan în luna decembrie.



    Potrivit unui comunicat al MAI, adoptarea Hotărârii de Guvern a ţinut cont şi de faptul că, în ultima perioadă, contextul de securitate din teatrele de operaţii în care desfăşoară misiuni personalul român s-a modificat semnificativ, riscurile la care sunt supuşi aceştia crescând. Prin hotărârea adoptată, diurna personalului care participă la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional va fi stabilită în raport cu gradul de risc existent în zona de desfăşurare a misiunilor sau operaţiilor. Astfel, ofiţerii vor putea primi maxim 140 de euro pe zi, maiştrii 130 de euro şi soldaţii 120 de euro pe zi. În situaţia în care partenerii externi sau structurile aliate care coordonează misiunile nu asigură drepturile poliţiştilor, jandarmilor sau militarilor români, aceştia vor beneficia de drepturile decontate de către statul român.



    La CSAT-ul de anul trecut, din partea Armatei Române a fost aprobat un număr de peste 2.100 de militari și civili care vor participa la misiuni în afara ţării în acest an. Cifra reprezintă o creștere cu peste 200 de oameni faţă de anul precedent. Este important de menționat că peste 800 dintre ei vor participa, în continuare, la misiunea din Afganistan. În plus, peste 500 de militari se vor afla în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin. Pe de altă parte, de la Ministerul de Interne a fost aprobat un total de aproape 800 de militari şi poliţişti care vor lua parte la misiuni internaţionale. Amintim că România a devenit membră a NATO în martie 2004 – data celei mai masive extinderi spre Est a Alianţei Nord-Atlantice. Dar trupele române s-au aflat în Afganistan încă dinaintea admiterii, iar după 2003 aproape 30 de militari români au fost ucişi acolo. Alţi câţiva şi-au pierdut viaţa în alte misiuni internaţionale. Să mai spunem că încă din anul 2017 România alocă 2% din PIB pentru apărare, în baza Acordului politic naţional privind creşterea finanţării. Acest lucru a permis majorarea alocaţiilor bugetare pentru înzestrare şi iniţierea unui amplu proces de modernizare a structurii de forţe, cu implicarea industriei naţionale şi protejarea intereselor esenţiale de securitate.


  • UPDATE A patra zi de proteste în Piaţa Victoriei

    UPDATE A patra zi de proteste în Piaţa Victoriei

    UPDATE


    Un bărbat, în vârstă de 32 de ani, a fost identificat luni seară, în jurul orei 21.00, în Piaţa Victoriei, ca având asupra sa mai multe obiecte periculoase, potrivit Jandarmeriei Capitalei. El a fost condus la secţia de poliţie, unde jandarmii i-au întocmit actele de sesizare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase. Bărbatul este bănuit, de asemenea, de faptul că ar fi participat la violenţele din data de 10 august, conform sursei citate.



    ——–



    Peste 3.000 de persoane s-au aflat luni seara în Piaţa Victoriei pentru un nou protest antiguvernamental, pentru a patra zi consecutiv. Traficul a fost restricţionat pe Şoseaua Kiseleff, de la străzile Arhitect Ion Mincu şi Paris către statuia Aviatorilor, potrivit Poliţiei Capitalei. Protestul a fost fără incidente majore. Un singur bărbat, în costum popular, o prezență frecventă la protestele din Piața Victoriei, a fost ridicat de jandarmi.



    Protestatarii au aprins lanternele telefoanelor mobile, au cântat imnul naţional şi au scandat “Demisia, demisia”. Anterior ei s-au manifestat zgomotos cu fluiere şi vuvuzele. De asemenea, participanţii la protest flutură steaguri tricolore şi ale Uniunii Europene.



    Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a condamnat vehement şi, totodată, a cerut Jandarmeriei Române şi Ministerului de Interne să ancheteze cu celeritate şi să sancţioneze abuzurile jandarmilor care, vineri seara, au atacat jurnalişti în timp ce aceştia îşi exercitau meseria.

  • UPDATE Noi proteste împotriva schimbării legilor justiţiei

    UPDATE Noi proteste împotriva schimbării legilor justiţiei

    UPDATE



    Peste 6.000 de persoane au protestat în centrul municipiului Cluj-Napoca împotriva legilor justiţiei şi au scandat împotriva Guvernului, după care au pornit în marş către unul din cartierele oraşului, blocând circulaţia. Peste 2.500 de persoane au protestat la Sibiu ploaia şi au mărşăluit pe principalele bulevarde din oraş, în cadrul unui protest avizat de autorităţi.



    Peste 1.200 de braşoveni, potrivit forţelor de ordine, au ieşit duminică din nou în stradă, nemulţumiţi de modificările legilor justiţiei. Aproximativ 1.000 de persoane au ieşit din case la Iaşi pentru a protesta împotriva pachetului de legi ale justiţiei şi modificărilor Codului Penal. Circa 500 de manifestanţi au protestat, duminică seara, spontan, în Piaţa Victoriei din Timişoara, cerând alegeri anticipate, demisia Guvernului şi independenţa Justiţiei. Cei prezenţi la miting au început cu un moment de reculegere în memoria martirilor Timişoarei, dar şi în memoria Regelui Mihai. Proteste de mai mică amploare au avut loc la Craiova, Galaţi, Târgu Mureş.


    ———————–



    Peste 2.500 de manifestanţi au protestat duminică seară în Bucureşti în Piaţa Victoriei din Bucreşti şi în faţa Parlamentului împotriva schimbării legilor justiţiei.



    Jandarmii nu le-au permis acestora accesul pe partea carosabilă şi unii dintre protestatari au fost nemulţumiţi, îmbrâncindu-se cu oamenii legii. Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei, Georgian Enache, a precizat că şi în momentul plecării în marş, jandarmii au încercat direcţionarea acestora pe trotuar pentru a nu bloca circulaţia maşinilor pe traseu, la o oră de vârf şi în condiţii atmosferice neprielnice care fac traficul auto dificil.



    Pe parcursul protestului, oamenii au scandat “PSD ciuma roşie”, “Hoţii” şi au afişat pancarte cu lozinci, precum Mai bine stat paralel şi drept, decât paralel cu statul de drept”, “Cu legi strâmbe nu poate funcţiona statul de drept”.



    În faţa Palatului Regal, oamenii au ţinut un moment de reculegere. Apelul pentru organizarea protestelor a fost transmis pe paginile de socializare.



    Câteva mii de oameni s-au adunat, duminică seara, în mai multe judeţe ale ţării, pentru a protesta împotriva schimbării legilor justiţiei.



    În Sibiu s-au adunat circa 2.500 de persoane, la Timişoara au fost peste 500 de protestatari, la Cluj s-au strâns aproximativ 700 de manifestanţi, în timp ce la Braşov peste 1.000 de demonstranţi. Peste 400 de persoane au ieşit duminică seara în Piaţa Unirii din Iaşi.

  • Ministrul de interne, urări de Paști pentru angajații MAI din străinătate

    Ministrul de interne, urări de Paști pentru angajații MAI din străinătate

    Ministrul afacerilor interne, Carmen Daniela Dan, le-a transmis cu prilejul sărbătorilor de Paști urări de bine angajaților MAI care participă la misiuni internaționale. Ministrul le-a urat, sâmbătă, militarilor și polițiștilor plecați în misiuni internaționale ca sărbătorile pascale să le aducă acestora, acolo unde sunt, lumină, căldură și liniște sufletească. Gândul nostru bun se îndreaptă și către familiile acestora pentru că, fără susținerea celor care le sunt dragi, misiunile lor ar fi și mai dificile, a spus Carmen Dan.



    Ministrul a discutat prin videoconferință cu mai mulți angajați MAI care se află în misiuni internaționale din Liberia, Haiti, Republica Centrafricană, Mali, Cipru și Republica Moldova.



    Secretarul de stat Gabriel Ciocoiu le-a transmis și el un mesaj de mulțumire angajaților MAI pentru modul în care își îndeplinesc misiunea și promovează imaginea României în străinătate.



    121 polițiști și jandarmi desfășoară misiuni internaționale în peste 40 de țări.



  • Demonstraţii pentru unirea României cu Republica Moldova

    Demonstraţii pentru unirea României cu Republica Moldova

    Doar circa două mii de oameni, adică mult mai puţini decât sperau organizatorii, au participat, sâmbătă, în centrul Bucureştiului, la un nou marş de susţinere a Unirii României cu Republica Moldova. Mulţi veniţi din statul vecin, participanţii spun că, în actualul context geopolitic, Unirea celor două state este singura soluţie pentru ca etnicii români din Republica Moldova să intre sub umbrela NATO şi UE, din care România face parte, şi să nu cadă victime unei agresiuni ruseşti, precum aceea declanşată împotriva Ucrainei. În plus, statutul de cetăţeni români, şi, deci, europeni le va garanta accesul la standardele occidentale de legalitate, prosperitate şi democraţie.



    Deja tradiţionale la Bucureşti, marşurile pentru Basarabia au fost inaugurate în 2012, când s-au comemorat 200 de ani de la prima anexare a acestei provincii româneşti de către Rusia, pe atunci, ţaristă. Pe o parte a teritoriului Basarabiei istorice, intrată în componenţa României după Primul Război Mondial şi reanexată de URSS în 1940, a fost creată actuala Republică Moldova. De data aceasta, participanţii la marş au cerut ca Unirea să devină viitorul proiect de ţară al politicienilor români.



    Duminică, după discuţiile cu lideri ai celor mai importante partide care vor participa la alegerile parlamentare de pe 11 decembrie, militanţii unionişti au spus că au primit asigurări că lucrurile merg în sensul pe care şi-l doresc. Ei s-au întâlnit cu reprezentanţii PSD, formaţiunea cu cel mai numeros grup parlamentar în actualul Legislativ, ai ALDE, condusă de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi PMP, al fostului şef al statului, Traian Băsescu, precum şi ai USR şi PRU, ambele extraparlamentare.



    Parte întunecată a sfârşitului de săptămână au fost incidentele, fără precedent la marşurile unioniste din anii trecuţi, exuberante şi paşnice, dintre manifestanţi şi jandarmi. Câţiva participanţi au încercat să forţeze barajul forţelor de ordine de pe Calea Victoriei, una dintre cele mai importante artere rutiere bucureştene, pentru care nu aveau autorizaţie de acces din partea Primăriei. Imobilizaţi de forţele de ordine, cinci dintre ei, în frunte cu însuşi liderul mişcării unioniste, George Simion, au fost ţinuţi câteva ore într-o secţie de poliţie şi apoi lăsaţi să plece.



    Dar imaginile, de o violenţă moderată, în care români se bat cu români, au făcut, deja, turul televiziunilor autohtone şi străine, spre deliciul adversarilor Unirii. Chiar participanţii paşnici la marş ori comentatorii de presă favorabili cauzei unioniste spun că marele câştigător al îmbrâncelilor de sâmbătă e liderul socialiştilor pro-moscoviţi din Republica Moldova, Igor Dodon. Un antioccidental şi românofob virulent, despre care mulţi spun că-i telecomandat din Rusia, Dodon e cotat, în sondajele privind intenţiile de vot, drept favorit al alegerilor prezidenţiale de pe 30 octombrie. Iar sâmbătă a primit un cadou nemeritat tocmai de unde se aştepta mai puţin.

  • Jurnal românesc – 11.12.2015

    Jurnal românesc – 11.12.2015

    Aproape 1.200 de militari si peste 1.500 de jandarmi
    romani vor participa, anul viitor, la
    misiuni în strainatate ale NATO, UE, OSCE şi ONU. Decizia a fost luata, joi, în
    cadrulConsiliului Suprem de Apărare a Ţării,
    desfăşurat sub conducerea şefului statului, Klaus Iohannis, şi primul la care
    au participat membri ai cabinetului tehnocrat condus de Dacian Cioloş. Cu
    aceasta ocazie, au fost aprobate Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării
    pentru perioada 2015-2019 şi Strategia de Informaţii 2015-2019 a SRI. România intenţionează să crească bugetul apărării la 2% din
    PIB, până în 2017, o prevedere cerută de statutul său de stat membru al NATO.




    În
    Parlamentul de la Bucureşti au început dezbaterile asupra proiectului Legii bugetului de stat pe
    2016, votul final în plenul reunit al celor două Camere fiind programat pentru
    săptămâna viitoare.
    Conform proiectului aprobat de Guvernul României, Educaţia, Sănătatea, Apărarea
    şi Internele primesc cei mai mulţi bani. Documentul a fost structurat pentru un
    nivel maxim de deficit de 3% din PIB, admis de UE, şi pe o creştere economică
    estimată la 4 procente. Principalul partid de guvernare, PSD, se declară mulţumit de buget, pentru că respectă proiecţia
    fostului guvern în privinţa relaxării fiscale şi a creşterii economice. Şi opoziţia liberală a precizat că în
    mare parte construcţia bugetară este satisfăcătoare, fiind posibile mici
    ajustări.




    În România, inflaţia anuală
    s-a menţinut în teritoriu negativ în noiembrie, la minus 1,1%, în urcare de la
    minus 1,6% în octombrie, potrivit datelor publicate de INS. Luna trecuta, Banca
    Naţională a României a revizuit în scădere cu 0,4 puncte procentuale prognoza
    de inflaţie pentru acest an, la minus 0,7%, iar pentru 2016 prognoza a fost
    revizuită în creştere cu 0,4 puncte procentuale, la 1,1%. Pe de altă parte,
    deficitul balanţei comerciale a Romaniei a crescut, în primele 10 luni ale
    acestui an, cu 1,5 miliarde de euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut,
    şi a ajuns la 6,4 miliarde de euro.


    Fostul
    premier social-democrat, Adrian Năstase, a fost audiat joi la Parchetul
    General, ca martor în dosarul aşa-numitei
    mineriade din 13-15 iunie 1990, care a pus capat unei ample manifestatii
    împotriva puterii de stânga instalate după căderea dictaturii comuniste. El
    a declarat că în 1990 răspundea de relaţiile externe ale Frontului Salvării
    Naţionale, formaţiune care se afla
    atunci la conducerea României. În acest dosar au fost deja puşi sub acuzare
    fostul preşedinte Ion Iliescu, dar şi alţi oficiali din epocă: premierul Petre
    Roman, şeful SRI Virgil Măgureanu şi vicepremierul Gelu Voican Voiculescu.Ion Iliescu a
    acuzat atunci o tentativa de puci si a cerut minerilor din Valea Jiului
    (centru-vest) sa apere instituţiile democratice. Aceştia au descins la
    Bucuresti, unde au atacat Universitatea, sediile partidelor de opoziţie şi
    redacţiile unor ziare independente. Oficial, Mineriada din 13-15 iunie s-a
    soldat cu sase decese, sute de raniţi şi peste o mie de persoane arestate
    abuziv.




    Fregata
    Regina Maria a Forţelor Navale Romane participă, alături de nave
    din SUA, Turcia şi Ucraina, până pe 16 decembrie, la un exerciţiu în Marea
    Neagră. Regina Maria, distrugătorul american USS Ross, o
    fregată turcească şi o navă auxiliară ucraineană vor efectua exerciţii de luptă
    împotriva ameninţărilor multiple aeriene, navale şi submarine, de impunere a
    embargoului maritim şi de supraveghere a traficului naval. Manevrele se
    desfăşoară în contextul în care situaţia de securitate din Bazinul Mării Negre
    impune creşterea interoperabilităţii dintre Forţele Navale Române şi cele
    partenere.