Radio România Internațional

Tag: Janez Lenarcic

  • UE sprijină inițiativele cheie de ajutorare, redresare și pace ale COP28

    UE sprijină inițiativele cheie de ajutorare, redresare și pace ale COP28

    Prevenirea dezastrelor: o cartă privind finanțele pentru gestionarea riscurilor – este una dintre iniţiativele susţinute de comisarul european pentru Gestionarea Crizelor Janez Lenarčič la Conferinţa ONU pe teme climatice de la Dubai. Carta stabilește principii de colaborare pentru o mai bună utilizare a fondurilor menite să gestioneze riscuri și să protejeze oamenii din țările cele mai vulnerabile la dezastrele legate de climă. De asemenea, promovează și încurajează acțiunile de prevenire și finanțarea consistentă a riscului de dezastre.

    În al doilea rând, Declarația legată de climă, ajutorare, redresare și pace se concentrează pe stimularea sprijinului financiar pentru rezistența la schimbările climatice în medii instabile și afectate grav de război. În mod expres, Declarația solicită un sprijin financiar sporit pentru adaptarea și reziliența la schimbările climatice, fiind susținută în același timp de un pachet de soluții, care cuprinde angajamente individuale ale semnatarilor – a precizat comisarul Lenarčič.

    Amintim că Uniunea Europeană este un important donator umanitar și de dezvoltare la nivel mondial. În ultimii patru ani, finanțarea alocată de Uniune asistenței umanitare a crescut încontinuu: anul trecut, bugetul comunitar umanitar final s-a ridicat la peste 2,6 miliarde de euro, cu 440 de milioane mai mult decât în 2021. Iar în acest an, bugetul de ajutor al Uniunii Europene va atinge un nivel similar.

    Totodată, blocul comunitar consolidează sistemele de avertizare timpurie în zonele vulnerabile prin dezvoltarea capacităților și cooperarea pentru dezvoltare. Numai anul trecut, aproape 700 de milioane de euro au fost investiţi în această direcţie.

    De asemenea, politica europeană de cooperare pentru dezvoltare prevede o țintă de cheltuieli de 30% pentru acțiuni climatice. Şi, cu doar câteva luni în urmă, Bruxelles-ul a adoptat un pachet cuprinzător de măsuri care se concentrează pe legătura dintre climă și securitate.


  • Mecanismul de protecţie civilă a UE îşi dovedeşte eficienţa

    Mecanismul de protecţie civilă a UE îşi dovedeşte eficienţa

    În exerciţiul
    financiar multianual 2021-2027 UE a alocat iniţial 11,6 miliarde euro
    mecanismului şi Direcţiei Generale Protecţie Civilă şi Operaţiuni Umanitare
    Europene (ECHO) a Comisiei, care pentru 2023 poate accesa cam 1,7 miliarde. Din păcate suma se dovedeşte insuficientă, pentru toate nenorocirile
    care se petrec în ţările Uniunii. Drept dovadă, mecanismul de Protecţie Civilă
    al UE a fost activat de peste 650 de ori din 2001 şi până astăzi.


    Janez Lenarčič, Comisar european pentru
    managementul crizelor, a lăudat eficienţa funcţionării Mecanismului de
    protecţie civilă a UE, menţionând însă că el trebuie eficientizat continuu:

    Doresc să muţumesc vocilor de
    susţinere a Mecanismului de protecţie civilă a UE, care, cu adevarat, chiar şi
    într-un an fără precedent ca provocări, precum acesta, a reuşit să răspundă
    pozitiv tuturor solicitărilor, indiferent de tipul lor. Şi da, lucrurile se
    înrăutăţesc. Este nevoie să întărim acest mecanism. Dar avem totodată nevoie de
    o adaptare la provocările climatice mai versatilă, mai rapidă şi mai
    sustenabilă. Avem nevoie să creăm ecosisteme mai reziliente. Pentru că natura
    este prima noastră linie defensivă în faţa dezastrelor. În acest fel vom fi
    capabili să îi protejăm pe oameni şi să reducem distrugerile. Uniunea Europeană
    trece la acţiune pentru a întări rezilienţa colectivă împotriva dezastrelor,
    astfel încât să acorde asistenţă Uniunii şi ţărilor membre în privinţa unei
    anticipări mai eficiente a situaţiilor de urgenţă. Iar aceste deziderate
    trebuie transmise în întreaga Europă.


    Janez
    Lenarčič, Comisar european pentru managementul crizelor, a adăugat:

    Investiţiile într-o mai bună
    pregătire şi prevenţia salvează vieţi, protejează comunităţi şi conduc la
    economisirea de bugete. Fiecare Euro investit în pregătire şi prevenţie
    economiseşte între 5-10 Euro din costul răspunsului la situaţiile de criză. În
    timp ce pierderile legate de schimbările climatice se accentuează, ridicându-se
    în total la 15 milioane de euro pe an. Ca veste bună, avem faptul că
    investiţiile în rezilienţă au crescut, există alocări bugetare în cadrul
    Politicii de coeziune, unde bugetul s-a dublat, ajungând la 13 miliarde de Euro
    în prezentul exerciţiu bugetar. Şi de asemenea noul instrument de recovery and
    rezilienă se ridică la aproximativ 12 miliarde de Euro, investiţi în adaptarea
    la schimbările climatice. Desigur, trebuie să facem şi mai mult. Dar nu există
    pregătire în exces pentru a ne salva planeta şi nimic nu poate fi eficient,
    decât dacă fiecare parte implicată colaborează în anticiparea cauzelor fundamentale
    ale acestor dezastre şi anume distrugerea climei aşa cum o ştiam şi degradarea
    mediului. Şi cum luna iulie a fost cea mai fierbinte din ultimii ani, ne aflăm
    pe un drum sigur către autodistrugere, dacă nu reuşim să facem ceva. De aceea
    trebuie să continuăm să integrăm Pactul Verde European în cât mai multe
    sectoare. Cât va costa? Va costa foarte foarte mult, dar mai puţin decât dacă
    nu o facem.


  • Fonduri pentru primul spital de campanie paneuropean

    Fonduri pentru primul spital de campanie paneuropean

    Comisia Europeană a decis să sprijine cu peste 100,6 milioane de euro înfiinţarea primului spital de campanie paneuropean. La proiect participă şapte state membre ale Uniunii – România, Germania, Franţa, Belgia, Portugalia, Luxemburg, Italia, dar şi o ţară din afara spaţiului comunitar, Turcia.

    Obiectivul este de a îmbunătăţi asistenţa medicală de urgenţă acordată în caz de dezastre majore naturale sau provocate de om. Prin acest proiect se vor înfiinţa trei echipe medicale de urgenţă, care vor include servicii chirurgicale şi de diagnosticare. În plus, 17 echipe de asistenţă specializată vor oferi servicii de terapie intensivă, de tratare a arsurilor, transportare a pacienţilor, diagnosticare avansată, de sprijinire a mamelor şi copiilor sau de reeducare. Printre serviciile medicale oferite se mai numără asistenţă pentru sănătatea mintală, tratament ortopedic, de laborator, de aprovizionare cu oxigen şi de sprijin pentru telecomunicaţii.

    Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor declară că spitalul de campanie va fi cel mai mare din Europa și unul dintre cele mai avansate la nivel mondial.

    Proiectul vaspori capacitatea UE de a se pregăti și de a răspunde în fața diverselor dezastre, consideră comisarul european. Spitalul de campanie paneuropean ar urma să-şi înceapă activitatea, treptat, de anul viitor. Echipele vor putea funcţiona în mod autonom, astfel încât să sprijine instituţiile naţionale de asistenţă medicală existente atunci când acestea nu sunt în măsură să facă faţă unei anumite situaţii de urgenţă.

    Noua structură va completa rolul crucial în răspunsul la situații de urgență asigurat deja de cele 15 echipe medicale de urgență oferite de statele membre și de statele participante la fondul european de protecție civilă, precizează Comisia Europeană într-un comunicat.

    Dezvoltarea acestui spital de campanie paneuropean se aliniază unei inițiative a Organizației Mondiale a Sănătății, care are ca scop reducerea pierderilor de vieți omenești și prevenirea dizabilităților pe termen lung cauzate de dezastre, epidemii și alte situații de urgență.


  • Ucraina a devenit al 36-lea stat participant la Mecanismul de Protecție Civilă al UE

    Ucraina a devenit al 36-lea stat participant la Mecanismul de Protecție Civilă al UE

    Ucraina a devenit joia trecută al 36-lea stat participant la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene – cadrul european de solidaritate care ajută țările copleșite de un dezastru.

    Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a semnat, la Kiev, în mod oficial, în numele Uniunii Europene, acordul prin care Ucraina a devenit membru cu drepturi depline al Mecanismului.

    Până acum, prin acest instrument comunitar s-a canalizat asistența de urgență către Kiev din întreaga Europă de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în februarie 2022. În cea mai mare și mai lungă operațiune de acest gen, peste 88.000 de tone de echipamente de salvare, alimente și medicamente au fost trimise în Ucraina. Recent, peste 1.000 de generatoare de energie finanțate integral de Uniunea Europeană au fost mobilizate în Ucraina din rezervele strategice de energie rescEU. Acum, fiind membru cu drepturi depline, Ucraina va putea să şi trimită ajutor prin intermediul Mecanismului atunci când o altă țară se confruntă cu o criză.

    Tot săptămâna trecută, Uniunea Europeană a alocat Ucrainei o finanțare umanitară suplimentară de 55 de milioane de euro, pe lângă cele 145 de milioane de euro deja acordate la începutul acestui an. Această nouă finanțare umanitară va fi folosită pentru pregătiri pentru iarna viitoare. Astfel, în total, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, ajutoarele umanitare trimise de Bruxelles Kievului au ajuns la 685 de milioane de euro.

    Când o urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări din Europa și dincolo de ea, aceasta poate solicita asistență prin intermediul Mecanismului. De la înființarea sa în 2001, Mecanismul de Protecție Civilă al UE a fost activat pentru peste 600 de urgențe și crize în interiorul și în afara UE.

    Asistența umanitară finanțată de UE este furnizată în conformitate cu principiile umanitare de umanitate, neutralitate, imparțialitate și independență. Aceasta este livrată prin agențiile umanitare ale ONU, organizațiile neguvernamentale și Comitetul Internațional al Crucii Roșii.


  • Reziliența în caz de dezastre în Uniunea Europeană

    Reziliența în caz de dezastre în Uniunea Europeană

    Comisia Europeană a
    adoptat o recomandare pentru o mai bună reziliență în fața dezastrelor, în
    domeniul protecției civile. Prin modalitățile propuse, statele europene vor fi
    mai bine pregătite pentru a face față pericolelor naturale: cutremure, inundații
    și incendii forestiere. Având în vedere aceste riscuri cu o evoluție rapidă,
    obiectivele europene în materie de reziliență la dezastre urmăresc să amelioreze
    capacitatea Uniunii Europene, a statelor sale membre și a statelor participante
    la mecanismul de protecție civilă de a anticipa și de a face față efectelor
    viitoarelor dezastre și situații de urgență majore. În cooperare cu statele
    membre, Comisia Europeană a identificat cinci obiective care trebuie urmărite
    în mod colectiv. Astfel, cele cinci obiective europene în materie de reziliență
    la dezastre sunt: anticiparea, pregătirea, alertarea, răspunsul și securitatea.


    Janez Lenarčič,
    comisar european pentru gestionarea crizelor, subliniază rapiditatea cu care e
    schimbă profilul riscurilor cu care se confruntă Uniunea Europeană.

    Dacă privim mandatul acestei Comisii în
    ultimii trei ani, numărul de activări al Mecanismului de Protecție al Uniunii Europene
    în fiecare an este de cinci ori mai mare decât media din ultimele două decenii.
    Există câteva motive evidente care contribuie la acest lucru. În primul rând, a
    fost o pandemie care a dus la nevoi mari și la multe cereri de asistență. Apoi,
    a fost agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei, care a afectat nu
    numai Ucraina, nu doar statele membre ale Uniunii Europene, ci a avut impact
    global și continuă să aibă un impact global. În același timp, așa-zisele
    dezastre tradiționale nu au dispărut. Dimpotrivă, au crescut în intensitate și
    frecvență. Și o mare parte dintre acestea sunt atribuite crizei climatice cu
    care ne confruntăm deja. Identificarea obiectivelor comune pentru a spori
    reziliența europeană la dezastre este un pas logic suplimentar în gestionarea
    situațiilor de urgență și sunt încrezător că, prin implementarea recomandării
    adoptate astăzi, Uniunea Europeană și statele sale membre vor fi mai bine
    plasate pentru a răspunde, dar și pentru a preveni. Vom fi mai pregătiți pentru
    consecințele unui dezastru major și, în acest fel, pot fi salvate mai multe
    vieți. Cetățenii noștri pot fi mai bine protejați, la fel și mijloacele lor de
    existență și mediul Uniunii Europene.


    Prin consolidarea
    capacității de răspuns a mecanismului de protecție civilă al UE, Uniunea Europeană
    poate oferi mai mult ajutor pentru acoperirea lacunelor critice și pentru
    prevenirea deteriorării situației atunci când capacitatea unui stat membru este
    depășită. De asemenea, sistemele de protecție civilă trebuie să rămână operaționale
    non-stop, în timpul dezastrelor și după acestea, atunci când este cea mai mare
    nevoie de ele.


    Pentru a demara
    punerea în aplicare a noilor obiective, Comisia Europeană lansează cinci
    inițiative emblematice, câte una pentru fiecare obiectiv. De exemplu, o
    inițiativă emblematică va fi lansarea preparEU, un program paneuropean de
    sensibilizare a cetățenilor europeni cu privire la reziliența în fața
    dezastrelor.


  • Implicarea UE în asigurarea securităţii alimentare în țările în curs de dezvoltare

    Implicarea UE în asigurarea securităţii alimentare în țările în curs de dezvoltare

    Insecuritatea alimentară moderată
    sau gravă crește de la an la an, la nivel mondial. În 2020, una din trei
    persoane de pe glob (adică 2,37 miliarde) nu a avut acces la alimente
    suficiente. Gravitatea și amploarea crizelor alimentare au crescut începând din
    2020 ca urmare a conflictelor, a șocurilor economice și a fenomenelor
    meteorologice extreme severe sau a unei combinații a acestor factori. Astfel,
    în 2021, aproape 193 de milioane de oameni s-au confruntat cu o insecuritate
    alimentară acută și au avut nevoie de asistență alimentară urgentă.

    Astăzi
    aflăm cum se implică Uniunea Europeană în combaterea insecurităţii alimentare
    în ţările în curs de dezvoltare. Îl ascultăm pe Janez Lenarčič, comisarul
    european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor.

    Am mobilizat fonduri
    de urgență de peste 620 de milioane EURO în asistență umanitară suplimentară,
    pe lângă alocările inițiale, iar acestea au o componentă alimentară importantă.
    Am mobilizat 225 de milioane EURO într-o facilitate alimentară și de reziliență,
    am organizat conferințe de angajare pentru Sahel, Cornul Africii și Siria.
    Aceste evenimente au contribuit la strângerea de fonduri și de la alți actori.

    În urma evaluării Comisiei, Consiliul a adoptat concluzii privind răspunsul
    Europei la insecuritatea alimentară globală. În acest fel, am stabilit cadrul
    pentru un răspuns comun din partea Uniunii Europene și a statelor sale membre
    în următoarele direcții de acțiune: în primul rând, o componentă de
    solidaritate pentru intensificarea ajutorului de urgență; în al doilea rând, o
    componentă de producție și reziliență pentru a extinde sprijinul pentru
    capacități de producție durabile; în al treilea rând, o componentă comercială
    pentru a scoate cereale din Ucraina; și în al patrulea rând, o componentă
    multilaterală care să integreze răspunsul nostru în parteneriate multilaterale
    eficiente.

    Președintele von der Leyen a anunțat recent o propunere de
    mobilizare a unei sume suplimentare de 600 de milioane EURO din rezervele
    Fondului European de Dezvoltare și această finanțare ar trebui să sprijine
    țările din Africa, Caraibe și Pacific pentru a lupta împotriva crizei
    alimentare. În eforturile noastre, trebuie să combinăm acțiunile pe termen
    scurt cu măsurile pe termen lung. Trebuie să sprijinim producția locală, să
    asigurăm accesul la alimente, în timp ce facem sistemele alimentare mai
    durabile și mai rezistente.


  • UE mobilizează rezerve de urgență pentru amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare

    UE mobilizează rezerve de urgență pentru amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare

    Comisia Europeană şi-a mobilizat noile rezerve ”rescEU” pentru situaţii de urgenţă pentru a ajuta Ucraina, în urma unei cereri a guvernului de la Kiev, care vizează echipamente medicale şi de protecţie, precum şi echipamente specializate în caz de riscuri pentru sănătatea publică. Vorbim despre ameninţările chimice, biologice, radiologice şi nucleare.

    Cu o valoare financiară totală de 11,3 milioane EUR, această asistență va fi furnizată Ucrainei din stocurile de urgență ale UE găzduite de România, Ungaria, Suedia, Germania, Grecia și Danemarca.

    Printre echipamentele furnizate de UE se numără 300 000 de costume de protecție specializate, 5 600 de litri de substanțe de decontaminare și 850 de echipamente pentru operațiuni de decontaminare. Pentru că spitalele din Ucraina au nevoie urgentă de echipamente medicale, UE donează, de asemenea, monitoare pentru pacienți, pompe de perfuzie și aparate pentru respirație artificială, precum și echipamente de protecție pentru personalul medical, cum ar fi măști și halate.

    Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, afirmă că războiul nejustificat pornit de Rusia și atacurile asupra unităților de asistență medicală afectează puternic sistemul de sănătate din Ucraina.

    În ultimele patru luni am lucrat în permanență pentru a asigura o reacție rapidă a UE la solicitările Ucrainei de echipamente specifice și de materiale umanitare. 30 de țări au donat deja echipamente Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, dar, am mobilizat rezervele strategice rescEU. Sunt în drum spre Ucraina echipamente medicale și echipamente adaptate situațiilor de urgență chimică, biologică sau nucleară. Spitalele și personalul medical din Ucraina lucrează sub o presiune imensă și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a le pune la dispoziție instrumentele necesare pentru a salva vieți, a declarat comisarul pentru gestionarea crizelor, a mai spus comisarul Lenarčič.

    Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE se află în contact permanent cu autoritățile ucrainene pentru a oferi asistență suplimentară pe baza nevoilor specifice indicate de Ucraina.


  • Focus pi arifugaţ

    Focus pi arifugaţ

    Continentul european s’ampuliseaşti cu nai marea criză umanitară di la al Doilea Polimu Mondial, diclară, gioi, la București, comisarul european tră agiutor umanitar şi kivernisearea a crizelor, Janez Lenarcic. El sumlinie că agresiunea “ilegală, nijustificată şi nprovocată” a Rusillei la adresa a Ucrainăllei aduţi ună trăñipseari multumari, iara, ca tru iţi polimu, civilii păltescu nai marli păhă. Lenarcic spusi că ari cama di două milioane di arifugaţ ditu Ucraina cari yin tru Uniunea Europeană, un milion tu săptămână. Tru aest context, el sumlinie agiuorlu comunitar tră persoanele cari s’arifugiadză şi tră văsiliili viţine cari lli’apanghisescu.


    Comisia Europeană activeadză pi ma multe fronturi, fură mobilizate fonduri iniţiale tră agiutor umanitar, sum auspiciile ONU, iara aestă finanţare tră trei meşi easti acutotalui asigurată, preciză oficialul di la Bruxelles. Valoarea agiutorului dat agiundzi la pisti 100 di milioane di euro.


    Comisarul european adusi aminti şi di crearea hub-urilor logistiţi tru Polonia, România şi Slovacia. Janez Lenarcic cundille că România fu unu ditu membrii nai ma activi şi constructivi ditu Uniunea Europeană tru aţea ţi mutreaşti contribuţia la mecanismul di protecţie civilă.



    Ministrul român di Interne, Lucian Bodi, diclară, tu arada a lui, că România va la da ma largu asistenţă umanitară atiloru cari fug ditu calea polimlui. El exighisi că, până tora, guvernul român ahărdzi pisti 40 di milioane di euro tră s’kivernisimu taberele mobile distinate arifugaţlor și tră s’lă păltească cazarea şi hrana.



    Miniştrii a lucurlui ditu Cehia, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia şi România simnară gioi ună diclaraţie comună pritu cari s’ angajeadză s’coopereadză tră s’lli-agiută pi arifugaţi ditu Ucraina să s’integreadză pi piaţa lucurlui şi tru societate, tu kirolu a conflictului armat. Tut aieri, ministrul român ali educaţiei, Sorin Cîmpeanu, dimăndă că preşcolarii, elevii şi studinţii ucraineni arifugaţ tru România va s’poată să s’ngrăpsească tru unităţile di nvăţământu. Elli va s’aibă idyilu ndrepturi cu aţeali a cetăţenilor români, di la cazare şi până la burse.


    Pricunuştemu a guvernelor Republicii Moldova şi României, cum şi a tutulor ţărilor truvvăsiliiloru viţini cu Ucraina, tră apandisea a loru iruşi ma si tra fiotimie, diclară Lars Johan Lonnback, şeflu a misiunillei Organizaţiei Internaţionale tră Migraţie la Chișinău.


    Prioritatea numirul ună easti ta s’nă asiguripsimu că tuţ aţelli cari fug ditu calea polimlui s’ hărsescu di protecţie, apanghiu, ananghiseri di cafi dzuua şi servicii di ndrupamintu, inclusiv asistenţă psihosocială, sumlinie diplomatul.



    Tru dauli săptămâni ditu soni, tru România intraă pisti 350 di ñilli di arifugaţ ditu Ucraina, majoritatea hiinda tru tranzitu.




    Autoru: Eugen Coroianu


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Focus pe refugiaţi

    Focus pe refugiaţi

    Continentul
    european se confruntă cu cea mai mare criză umanitară de la al Doilea Război
    Mondial    , a declarat, joi, la București, comisarul european pentru ajutor
    umanitar şi gestionarea crizelor, Janez Lenarcic. El a subliniat că agresiunea
    ilegală, nejustificată şi neprovocată     a Rusiei la
    adresa Ucrainei aduce o suferinţă enormă,
    iar, ca în orice război, civilii plătesc cel mai mare preţ. Lenarcic a spus că
    deja sunt peste două milioane de refugiaţi din Ucraina care vin în Uniunea
    Europeană, un milion pe săptămână. În acest context, el a subliniat sprijinul comunitar pentru persoanele care se refugiază şi pentru ţările
    vecine care le
    găzduiesc.

    Comisia Europeană activează pe mai multe fronturi, au fost
    mobilizate fonduri iniţiale pentru ajutor umanitar, sub auspiciile ONU, iar
    această finanţare pentru trei luni este complet asigurată, a precizat oficialul
    de la Bruxelles. Valoarea ajutorului acordat se ridică la peste 100 de milioane
    de euro.

    Comisarul european a amintit şi de crearea hub-urilor logistice în
    Polonia, România şi Slovacia. Janez Lenarcic a remarcat că România a fost ‘unul
    dintre membrii cei mai activi şi constructivi din Uniunea Europeană în ceea ce
    priveşte contribuţia la mecanismul de protecţie civilă’.


    Ministrul român de Interne,
    Lucian Bode, a declarat, la rândul
    său, că România le va acordă în
    continuare asistenţă umanitară celor care fug din calea războiului. El a
    explicat că, până acum, guvernul român a alocat peste 40 de milioane de euro
    pentru a gestiona taberele mobile destinate refugiaţilor și pentru a le plăti
    cazarea şi hrana.


    Miniştrii muncii din Cehia, Polonia, Estonia, Lituania,
    Letonia şi România au semnat joi o declaraţie comună prin care se angajează să
    coopereze pentru a-i ajută pe refugiaţii din Ucraina să se integreze pe piaţa muncii şi în
    societate, pe durata conflictului armat. Tot ieri, ministrul român al
    educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că preşcolarii, elevii şi studenţii
    ucraineni refugiaţi în România se vor putea înscrie în unităţile de învăţământ.
    Ei vor beneficia de drepturi similare cu cele ale cetăţenilor români, de la
    cazare şi până la burse.

    ‘Suntem
    recunoscători guvernelor Republicii Moldova şi României, precum şi tuturor
    ţărilor învecinate cu Ucraina, pentru răspunsul lor rapid şi pentru generozitate’    , a
    declarat Lars Johan Lonnback, şeful misiunii Organizaţiei Internaţionale pentru
    Migraţie la Chișinău.

    Prioritatea numărul unu este de a ne asigura că toţi cei care fug din
    calea războiului beneficiază de protecţie, adăpost, nevoi de bază şi servicii
    de sprijin, inclusiv asistenţă psihosocială    , a subliniat diplomatul.


    În
    ultimele două săptămâni, în România au intrat peste 350 de mii de reugiați din
    Ucraina, majoritatea fiind în tranzit.



  • Nachrichten 10.03.2022

    Nachrichten 10.03.2022

    Der rumänische Premierminister Nicolae Ciucă hat am Donnerstag Janez Lenarčič, EU-Kommissar für humanitäre Hilfe und Krisenmanagement, empfangen. Sein Besuch in Rumänien findet im Rahmen der Eröffnung des europäischen Logistikzentrums für humanitäre Hilfe statt, das Rumänien mit Unterstützung der Europäischen Kommission in Suceava eingerichtet hat. Der Regierungschef verwies auf die schwerwiegenden humanitären Auswirkungen der ungerechtfertigten, illegalen und unprovozierten militärischen Aggression Russlands gegen die Ukraine. Er betonte die strategische Notwendigkeit, die Solidarität und Einheit von EU und NATO im Kontext der Krise aufrechtzuerhalten. Ich bin ermutigt durch die Solidarität, die die EU und ihre Mitgliedstaaten, darunter auch Rumänien, der Ukraine bisher entgegengebracht haben, sagte der EU-Kommissar bei der Eröffnung des Zentrums in Suceava. Der europäische Kontinent stehe vor der größten humanitären Krise seit dem Zweiten Weltkrieg, sagte Janez Lenarčič. 320 000 ukrainische Staatsangehörige seien in den ersten zwei Wochen der Krise nach Rumänien gekommen, und etwa 235 Tausend hätten das Land bereits verlassen.



    Die NATO sei durch die russische Aggression in der Ukraine stärker und Russland schwächer geworden, sagte US-Vizepräsidentin Kamala Harris am Donnerstag in Warschau. Bei ihrem Besuch in Polen sprach sie über die Gräueltaten, die beim Einmarsch der russischen Armee in die ehemalige Sowjetrepublik begangen wurden. Kamala Harris traf sich mit dem polnischen Präsidenten Andrzej Duda, der ebenfalls die Barbarei der russischen Streitkräfte anprangerte, die den Charakter eines Völkermords habe. Die US-Vizepräsidentin befindet sich auf einer kurzen Europareise, um den Ländern an der Ostflanke des nordatlantischen Bündnisses angesichts der Aggression Moskaus ein weiteres Signal der Unterstützung zu senden. Nach Polen wird Kamala Harris am Freitag in Rumänien eintreffen, wo sie von Präsident Klaus Iohannis empfangen wird. Es werden Maßnahmen der Alliierten zur Stärkung der Abschreckungs- und Verteidigungsposition der NATO an der Ostflanke erörtert, einschließlich der Aussicht auf eine verstärkte Militärpräsenz der USA und der Alliierten in Rumänien. Die Koordinierung der transatlantischen Gemeinschaft bei der Verabschiedung neuer Sanktionen gegen Russland als Reaktion auf den Einmarsch in der Ukraine wird ebenfalls erörtert werden. Der Besuch der Vizepräsidentin Kamala Harris in Bukarest steht im Zusammenhang mit dem 25. Jahrestag der bilateralen strategischen Partnerschaft.



    Die heutigen Verhandlungen zwischen den Außenministern Russlands und der Ukraine, Sergej Lawrow und Dmytro Kuleba, die von der Türkei vermittelt wurden, brachten keine Fortschritte in Richtung Waffenstillstand. Es wurde versprochen, die humanitären Bemühungen zur Evakuierung der Zivilbevölkerung fortzusetzen, ohne dass sich Russland in dieser Hinsicht fest verpflichtet hätte. Kuleba fügte hinzu, es sei beschlossen worden, die Gespräche in diesem Format fortzusetzen. Im Gegenzug beschuldigte Lawrow die Ukraine weiterhin, biologische und chemische Waffen einsetzen zu wollen und vom Westen manipuliert zu werden. Unterdessen ertönten heute Morgen in der ukrainischen Hauptstadt Kiew zu Beginn der dritten Kriegswoche erneut Luftangriffssirenen. Nach Angaben der ukrainischen Armee sind die russischen Streitkräfte auf dem Vormarsch, um die Stadt einzukesseln, und haben auch in anderen Teilen des Landes Angriffe durchgeführt. Präsident Wolodymyr Zelenskij hat Russland Kriegsverbrechen vorgeworfen. Moskau hat einer 12-stündigen Waffenruhe zugestimmt, um der Zivilbevölkerung das Verlassen der am stärksten betroffenen Gebiete zu ermöglichen, aber die ukrainischen Behörden behaupten, dass die ständigen russischen Bombardierungen einige Einwohner am Verlassen der Stadt gehindert haben. Auf der anderen Seite behauptet die Ukraine, sie habe über 12.000 russische Soldaten getötet, verwundet oder gefangen genommen und über 330 Panzer, über 1.110 gepanzerte Fahrzeuge und etwa 130 Flugzeuge zerstört. Russland behauptet, fast 3.000 militärische Infrastrukturelemente in der Ukraine zerstört zu haben.



    Premierminister Nicolae Ciucă kündigte gründliche Inspektionen bei allen Ölgesellschaften in Rumänien an, nachdem gestern Abend Panik zu beispiellosen Warteschlangen an den Tankstellen geführt hatte. Der Premierminister warnte, dass die erforderlichen Maßnahmen ergriffen werden, um alle illegalen, missbräuchlichen und wirtschaftlich ungerechtfertigten Praktiken zu unterbinden. Ciucǎ gab diese Erklärungen nach einer Dringlichkeitssitzung mit den Ministern für Energie und Wirtschaft sowie den Leitern des Wettbewerbsrats, der Verbraucherschutzbehörde und der Steuerbehörde ab. Die Institutionen haben nach einer ungerechtfertigten Erhöhung der Kraftstoffpreise bereits Inspektionen eingeleitet. Der Energieminister Virgil Popescu hat ebenfalls eine Botschaft in den sozialen Medien veröffentlicht, in der er erklärt, dass die Sanktionen gegen diejenigen, die gegen das Gesetz verstoßen, drastisch sein werden.



    Die Staats- und Regierungschefs der EU kommen am Donnerstag und Freitag in Versailles (Frankreich) zu einem Gipfeltreffen zusammen, bei dem die Unabhängigkeit Europas im Energiebereich, die Stärkung der Verteidigung der Union und das kürzlich von der Ukraine unterzeichnete EU-Beitrittsgesuch im Mittelpunkt stehen. Es wird ein neuer Plan erörtert, der höchstwahrscheinlich durch ein neues gemeinsames Darlehen finanziert wird, um die Folgen der russischen Invasion in der Ukraine zu bewältigen. Was die Energiekrise betrifft, so hat die Europäische Kommission vor kurzem die Initiative RePowerEU vorgestellt, die darauf abzielt, die Abhängigkeit Europas von russischem Gas zu verringern, das über 40 % des Erdgasverbrauchs der Union ausmacht. Was die Ukraine betrifft, so wird eine verstärkte Partnerschaft in Erwägung gezogen, indem Kiew enger an den europäischen Binnenmarkt angebunden wird und die Ukraine an das europäische Energienetz angeschlossen wird.



    Rumänien wird auf dem Gipfel von Versailles von Präsident Klaus Iohannis vertreten. Im Vorfeld des Treffens nahm er am Montag an einer Videokonferenz mit dem Präsidenten des Europäischen Rates Charles Michel und den Premierministern der Niederlande, Griechenlands, Kroatiens und Estlands teil. Staatspräsident Iohannis betonte, wie wichtig es sei, die Einheit und Koordinierung innerhalb der EU und zwischen der Union und den USA, der NATO und anderen strategischen Partnern zu wahren, um auf die russische Aggression gegen die Ukraine zu reagieren. Iohannis stellte auch die Maßnahmen vor, die Rumänien zur Unterstützung der Ukraine ergriffen hat, darunter die Einrichtung eines Zentrums zur Sammlung und Koordinierung der internationalen Hilfe für die Ukraine und Moldawien. Der rumänische Staatspräsident betonte auch die Unterstützung Rumäniens für die von der Ukraine, der Republik Moldau und Georgien unterzeichneten EU-Beitrittsanträge.



    In den vergangenen 24 Stunden wurden in Rumänien rund 4.200 neue SARS-CoV-2-Fälle und 62 damit verbundene Todesfälle gemeldet, teilte die Strategic Communication Group am Mittwoch mit. Nach fast zwei Jahren Alarmzustand hat Rumänien am 9. März alle mit COVID-19 zusammenhängenden Beschränkungen aufgehoben. Die Behörden kündigten an, dass die Bürger, deren Ausweis in den letzten zwei Jahren abgelaufen ist, ihre Dokumente innerhalb von drei Monaten erneuern müssen. Bis zum 7. Juni müssen 387.000 Menschen neue Ausweispapiere erhalten.


  • CE coordonează ajutorul de urgenţă oferit de ţările UE Ucrainei

    CE coordonează ajutorul de urgenţă oferit de ţările UE Ucrainei

    Comisia Europeană (CE) coordonează ajutorul de urgenţă oferit de ţările Uniunii Europene (UE) Ucrainei şi este pregătită să ajute statele membre de la graniţă să-i primească pe ucrainenii care fug din ţara lor din cauza invaziei ruseşti, a anunţat vineri executivul UE, informează EFE.

    Bruxelles-ul direcţionează provizii suplimentare de articole de îngrijire medicală, precum truse de prim ajutor, îmbrăcăminte de protecţie, dezinfectanţi, precum şi corturi, echipamente de stingere a incendiilor, generatoare de energie şi pompe de apă, în urma solicitării guvernului de la Kiev de asistenţă în domeniul protecţiei civile,

    Sprijinul acordat Ucrainei prin mecanismul de protecţie civilă al UE include oferte din partea Sloveniei, României, Franţei, Irlandei, Austriei, deja făcute săptămâna trecută, precum şi asistenţă suplimentară din partea Croaţiei, Germaniei, Italiei, Lituaniei, Spaniei, Danemarcei şi Suediei, inclusiv peste două milioane de articole de primă necesitate.

    Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, a discutat cu miniştrii din România, Polonia, Ungaria şi Republica Moldova despre modul în care UE le poate ajuta în ceea ce priveşte protecţia ucrainenilor care fug din ţara lor. Republica Moldova a solicitat asistenţă prin intermediul mecanismului de protecţie civilă.

    Miniştrii de interne din UE vor avea o reuniune de urgenţă la sfârşitul acestei săptămâni pentru a discuta chestiuni legate de invazia Rusiei în Ucraina, a anunţat vineri ministrul francez de interne, Gerald Darmanin, ocazie cu care se așteaptă să fie abordată și problema fluxului fmigrator excepţional.

    ”Solidaritatea nu a contat niciodată mai mult, iar acum este momentul să ne arătăm sprijinul pentru Ucraina, a spus comisarul pentru gestionarea crizelor, adăugând că echipele sale lucrează 24 de ore din 24, 7 zile din 7, în strânsă cooperare cu ţările vecine pentru a le ajuta să ofere protecţie ucrainenilor forţaţi să fugă din ţara lor.

    Centrul de coordonare a răspunsurilor de urgenţă al UE este în contact permanent cu autorităţile ucrainene şi cu ţările vecine pentru a canaliza asistenţa suplimentară, a declarat CE, care estimează că. invazia ar putea duce la fuga a până la un milion de persoane către ţările din estul UE, inclusiv Polonia, Ungaria, România şi Slovacia.