Radio România Internațional

Tag: Janusz Wojciechowski

  • Politica UE privind protejarea oceanelor

    Politica UE privind protejarea oceanelor

    Comisia Europeană a adoptat un plan de acțiune maritimă care stabilește obiectivul de a proteja 30% din mările lumii până în 2030. În paralel, Regulamentul recent adoptat privind refacerea naturii vizează acoperirea a 20% din mări cu măsuri de restaurare până în 2030 și realizarea unor obiective specifice de restaurare a ecosistemelor marine.

    Statele membre sunt obligate să implementeze și să aplice legislația în vigoare, iar toți actorii implicați trebuie să își asume un rol activ.

    Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, a atras atenția asupra faptului că este necesară continuarea protejării și restaurării ecosistemelor marine din Uniunea Europeană, cu beneficii semnificative asupra comunităților de coastă.

    „Oceanele noastre se confruntă cu multiple amenințări cauzate de schimbările climatice, activitățile nesustenabile care duc la pierderea biodiversității și poluare, precum și pescuitul ilegal la nivel global.

    Aceste aspecte sunt clar evidențiate de datele satelitare Copernicus. Prin urmare, trebuie să continuăm eforturile de protejare și restaurare a ecosistemelor marine, inclusiv prin crearea de zone marine protejate. Uniunea Europeană este lider global în ceea ce privește protecția oceanelor și mărilor.

    A jucat un rol esențial în obținerea acordului Națiunilor Unite privind biodiversitatea și încurajează ferm toate statele să ratifice rapid tratatul pentru protejarea a cel puțin 30% din mările lumii până în 2030.

    La nivelul Uniunii Europene, legile noastre de mediu, Directiva privind păsările și habitatele și Directiva privind strategia marină stabilesc crearea și gestionarea zonelor marine protejate.

    În strategia noastră pentru biodiversitate 2030, ne-am angajat să extindem rețeaua de arii protejate pentru a acoperi 30% din mări, din care o treime ar trebui să fie strict protejate.

    Toate zonele marine protejate trebuie gestionate eficient și să aibă măsurile necesare de management al pescuitului.

    Comisia Europeană va continua colaborarea strânsă cu statele membre și toți actorii implicați pentru a se asigura că zonele marine protejate aduc beneficii reale comunităților noastre de coastă.”

    Audio Player
  • Fermierii şi Politica Agricolă Comună

    Fermierii şi Politica Agricolă Comună

    Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, şi comisarul european pentru agricultură, polonezul Janusz Wojciechowski, aflat într-o vizită oficială în România, au participat la Conferinţa Naţională a Clubului Fermierilor Români, care a avut loc la București. România va beneficia, în următorii patru ani, de procesare de 1,5 miliarde de euro, ceea ce o va transforma în lider în sud-estul Europei la materii procesate, a afirmat Florin Barbu.

     

    Totodată, oficialul român a explicat că, în contextul războiului din Ucraina şi al efectelor sale în agricultura europeană, a solicitat din nou, la ultimul Consiliu Agricultură și Pescuit, extinderea aplicării Cadrului Temporar de Criză şi Tranziţie în sector, precum şi creşterea plafonului individual de ajutor de la 280.000 de euro la 560.000 de euro per întreprindere. El a reamintit că a fost aprobată o ordonanţă importantă pentru cei din sectorul agricol din România, care pot lua credite cu 1,95% dobândă, iar tot ceea ce înseamnă ROBOR şi comisioane să fie achitate de Guvern şi Ministerul Agriculturii.

     

    Florin Barbu a dat asigurări că va rămâne într-un dialog permanent cu toate formele asociative şi a atras atenţia că are nevoie de un mandat clar de la acestea cu privire la poziţia faţă de Politica Agricolă Comună(PAC). Aceasta are nevoie de un buget separat, iar fermierii trebuie să fie siguri că vor primi banii fără discuţii despre statul de drept sau alte condiţii care nu ţin de PAC, a declarat, la rîndul său, comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski. Acesta este acordul dintre UE şi fermieri: îţi îndeplineşti obligaţiile, primeşti banii. Dacă se va ajunge la conceptul de a include toţi banii într-un singur buget pentru toate politicile, acest lucru este periculos pentru fermieri, a susţinut oficialul european. În prezent, cheltuim doar 0,4% din PIB-ul UE pentru fermieri și este o provocare uriaşă şi o problemă absolut crucială pentru a asigura creşterea bugetului pentru PAC, a mai spus el. Totodată, comisarul a avertizat că un buget unic înseamnă mai puțini bani pentru fermieri, din cauza inflației, iar o convergență externă va fi imposibilă din punct de vedere politic.

     

    Declaraţiile au fost făcute în contextul unor informaţii apărute în spaţiul public, potrivit cărora preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește să reorganizeze complet politica bugetară a UE, oferind statelor membre mai multă autonomie în gestionarea fondurilor. Controlul final asupra alocării și utilizării resurselor ar rămâne însă la Comisia Europeană. Una dintre principalele noutăți propuse este concentrarea tuturor fondurilor UE într-un singur buget național pentru fiecare dintre cele 27 de state membre. Noul sistem urmează să fie implementat din 2028. În acest context, bugetul alocat agriculturii ar putea fi integrat într-unul mai mare, alături de politica structurală și de coeziune.

     

    Analiștii atrag atenția că această schimbare ar putea diminua specificitatea și importanța fondurilor destinate agriculturii, una dintre principalele priorități bugetare ale UE, cel puțin până în prezent.

     

     

  • Planului strategic PAC al României, discutat la București cu Comisarul european pentru agricultură

    Planului strategic PAC al României, discutat la București cu Comisarul european pentru agricultură

    La întâlnirea de la București cu autoritățile române, comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a salutat abordarea echilibrată a României, care a reuşit să răspundă atât nevoilor de tranzit al cerealelor, cât şi revendicărilor fermierilor, în contextul efectelor produse de războiul din Ucraina, se precizează într-un comunicat de presă.

    Oficialii au arătat că avantajul pe care Uniunea Europeană îl are pe plan mondial, de cel mai mare exportator mondial de produse agricole, trebuie menţinut şi trebuie create condiţii pentru ca fermierii europeni să poată, în continuare, să-şi dezvolte activităţile.

    Discuția dintre comisarul european pentru agricultură si autoritățile de la București, despre viitorul politicii agricole commune și situaţia fermierilor, a venit în contextul provocărilor generate de războiul din Ucraina şi securitatea alimentară.

    Autoritățile române au susținut alocarea în continuare a unor resurse financiare consistente către sectorul agricol european în viitoarea politică agricolă comună, pentru protejarea fermierilor şi asigurarea competitivităţii Uniunii Europene pe pieţele globale.

    De asemenea, autoritățile de la București au solicitat ca în viitoarea Politică Agricolă Comună să nu mai existe diferenţe între nivelul plăților acordate la hectar între fermierii din Uniunea Europeană.

    Aceste plăți sunt vitale în asigurarea veniturilor şi securităţii alimentare, a susţinut ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, la întâlnirea cu comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

    Principalele subiecte aflate pe agenda discuţiilor au vizat: prelungirea perioadei şi creşterea plafonului cadrului temporar de criză şi de tranziţie pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei, majorarea sprijinului şi suplimentarea plafonului privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol.

    În cadrul discuţiilor, comisarul Wojciechowski a apreciat evoluţia pe care ţara noastră a avut-o ca producător agroalimentar în ultimul deceniu, considerând esenţial ca fermierii din România să continue să producă în cantităţi mari şi cu cele mai sustenabile metode, în beneficiul pe termen lung al economiilor regionale, al pieţei UE şi al securităţii alimentare mondiale.

  • Miniștrii aprobă măsuri pe termen scurt pentru a răspunde îngrijorărilor fermierilor

    Miniștrii aprobă măsuri pe termen scurt pentru a răspunde îngrijorărilor fermierilor

    Miniştrii europeni ai Agriculturii au îndemnat blocul comunitar să majoreze finanţarea pentru Politica Agricolă Comună, program de subvenţii cu o valoare de 60 de miliarde de euro pe an, în încercarea de a domoli  protestele fermierilor care au incendiat anvelope în centrul Bruxelles-ului.

    Politica Agricolă Comună, care consumă aproximativ o treime din bugetul UE, are scopul de a le oferi un flux constant de venituri fermierilor, pentru a asigura producţia de alimente.

    Politica Agricolă Comună reprezintă aproape 390 de miliarde de euro din bugetul comun de 1.210 miliarde de euro al blocului comunitar, care se întinde pe perioada 2021-2027. Aproximativ 80% din bani merg către 20 de procente din fermieri.

    Dezbaterile au loc pe fondul unor discuţii aprinse cu privire la priorităţile bugetului comun european, guvernele fiind reticente să contribuie mai mult din cauza situaţiei dificile în care se află bugetele naţionale, la care se adaugă nevoia de a cheltui mai mult pentru apărare, după ce Rusia a invadat Ucraina.

    Comisarul European pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a explicat motivele pentru care protestează fermierii:

    “Unul din motivele protestelor este importul dinspre Ucraina, care a afectat la început doar statele de graniţă, dar acum întreaga piaţă europeană. Trebuie să ţinem cont şi de necesitatea de a ajuta Ucraina, dar şi de efecte. Înainte de război aveam importuri în anumite limite acceptabile pe piaţă. Acum, Ucraina a pierdut anumite pieţe de desfacere pe glob şi mare parte din export a fost direcţionat către Uniunea Europeană. “

    Demonstraţiile care au avut loc luni la Bruxelles vin după mai multe săptămâni de proteste alte fermierilor în ţări precum Franţa, Germania, Italia, Polonia, România şi Spania. Tot luni, fermierii polonezi au blocat o importantă autostradă şi au ameninţat că vor continua blocada lor timp de peste 20 de zile, dacă solicitările nu le sunt îndeplinite.

  • Indicațiile geografice ale Uniunii Europene pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole

    Indicațiile geografice ale Uniunii Europene pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole

    Indicațiile geografice pot avea
    un rol important în ceea ce privește sustenabilitatea, inclusiv în economia circulară,
    ceea ce le-ar putea spori valoarea de patrimoniu și, astfel, le-ar putea crește
    ponderea în cadrul politicilor naționale și regionale în sensul îndeplinirii
    obiectivelor Pactului verde european. De aceea, în Parlamentul European au fost
    dezbătute mai multe amendamente la Regulamentul Uniunii Europene privind
    indicațiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole. Cu
    această ocazie, Janusz Wojciechowski, Comisarul European pentru Agricultură și
    Dezvoltare Rurală, a prezentat punctele de vedere ale Comisiei în legătură cu
    aceste amendamente.


    Aș dori să evidențiez
    trei elemente majore de îngrijorare pentru Comisie. În primul rând,
    amendamentele propuse de Parlament reduc considerabil rolul Oficiului de
    Proprietate Intelectuală a Uniunii Europene, limitându-l la anumite sarcini de
    suport de natură administrativă. În comparație cu situația actuală, acest lucru
    ar putea afecta negativ eficiența procesului de înregistrare. O a doua
    îngrijorare majoră pentru Comisie sunt amendamentele făcute în legătură cu
    sectorul vinicol, care duplică prevederi în două acte normative – Regulamentul
    Indicaţii Geografice și Regulamentul Organizarea Comună a Pieţelor. Acest lucru
    ar submina obiectivul propunerii de a avea un set comun de reguli privind
    procedurile și protecția pentru toate cele trei sectoare: vin, băuturi
    spirtoase și produse agricole. În al treilea rând, și în final, permiteți-mi să
    adaug și o observație critică cu privire la reintroducerea cerinței conform
    căreia Comisia trebuie să efectueze audituri asupra sistemului Indicaţii
    Geografice în vigoare, în statele membre. Acestea sunt în cele din urmă
    responsabilitatea acestora.


    Obiectivul Comisiei Europene este
    să se asigure că poate continua cooperarea în mod eficient cu Oficiul Uniunii Europene
    pentru Proprietate Intelectuală, inclusiv în domenii precum Indicaţiile
    Geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole.


  • Sprijinirea fermierilor din țările UE aflate la granița cu Ucraina

    Sprijinirea fermierilor din țările UE aflate la granița cu Ucraina

    Pierderile de venit cu care se
    confruntă fermierii de la granița cu Ucraina necesită compensarea de urgență
    din partea Comisiei Europene! Planurile strategice naționale sunt implementate
    de la 1 ianuarie. Pentru prima dată, în PAC există o posibilitate mai puternică
    de reacție la evoluții, precum evoluția pieței sau în general la evoluția
    geopolitică.

    Recent, în cadrul Comisei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
    din Parlamentul European, europarlamentarul Daniel Buda a cerut sprijinirea fermierilor din țările care se află în
    proximitatea graniței cu Ucraina precum România sau Polonia. În momentul de
    față, aceștia sunt puși în situația de a nu-și mai putea continua activitatea
    în domeniul agricol, așa că europarlamentraul roman a adus în atenția
    comisarului pentru agricultură, Janusz
    Wojciechowski, nevoia de resurse financiare pentru compensarea pierderilor de
    venit.




    O întrebare concretă, legat de ceea ce
    înseamnă sprijinirea fermierilor din țările care se află în proximitatea
    graniței cu Ucraina, România, Polonia și așa mai departe, a spus foarte clar că
    ați discutat ieri în Consiliu AGRIFISH despre această problemă. Întrebarea mea
    pentru dumneavoastră este următoarea: când fermierii din aceste state vor putea
    beneficia de resurse financiare pentru a compensa pierderile de venit, deoarece
    în momentul de față aceștia sunt puși în situația, dar nu-și mai putea continua
    activitatea în domeniul agricol.

    De asemenea, știm foarte bine, domnule
    comisar, că anul agricol a început în septembrie, planurile au fost adoptate
    abia în decembrie-ianuarie, foarte mulți fermieri care ar dori să implementeze
    ecoschemele, nu mai am această posibilitate, deoarece încă din toamnă și-au
    cumpărat sămânța pentru porumb, de exemplu, sau îngrășămintele, iar acuma vine
    și li se spune în felul următor -dacă vrei să ai parte de ecoschemă, trebuie
    să pui mazăre. Nu are de unde să cumpere sămânță nu are decât să cumpere
    îngrășăminte chimice. Are în vedere Comisia să dea o derogare, măcar parțial,
    pentru această primăvară    .





    La finalul dezbaterii Comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski a confirmat faptul că România,
    Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia, și poate într-o măsură mai mică
    Republica Cehă, toate aceste țări aproape de Ucraina au fost puternic afectate
    de această criză. A precizat de asemenea că există importuri masive din Ucraina
    și poate că ar trebui declanșată Rezerva de criză.


  • Asigurarea disponibilității și a unor prețuri abordabile ale îngrășămintelor

    Asigurarea disponibilității și a unor prețuri abordabile ale îngrășămintelor

    Prețurile
    îngrășămintelor au devenit o problemă foarte sensibilă pentru fermierii
    europeni. Conform datelor Eurostat, creșterea costurilor cu inputurile agricole
    a fost de aproape 40%, în al doilea trimestru din 2022, faţă de aceeaşi
    perioadă din 2021. În același timp, creșterea prețului produselor agricole a
    fost de aproximativ 25%. Din păcate, doar în trei state membre ale Uniunii
    Europene – Estonia, România și Cehia, creșterea preţului inputurilor a fost
    compensată de creșterea preţului produselor agricole. În multe cazuri,
    fermierii sunt puși în situația de a-și reduce activitatea, iar acest lucru
    înseamnă implicit reducerea producțiilor în viitor. Acesta este motivul pentru
    care Parlamentul European a adoptat o comunicare referitoare la asigurarea
    disponibilității și a unor prețuri abordabile ale îngrășămintelor pentru
    fermierii europeni.

    În plenul Parlamentului, Comisia Europeană a
    făcut câteva precizări referitoare la acţiunile viitoare în acest domeniu.
    Janusz Wojciechowski, Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare
    rurală, a spus:


    Comisia subliniază că
    statele membre pot acorda prioritate accesului continuu și neîntrerupt la gaze
    naturale pentru producătorii de îngrășăminte în planul lor național de urgență
    în cazul raționalizării gazelor, în conformitate cu comunicarea Comisiei
    Economisirea gazului pentru o iarnă sigură. Industria îngrășămintelor poate
    fi inclusă în planul de urgență ca sector sensibil. Am deschis un capitol
    temporar de criză pentru ajutorul de stat, care permite un sprijin specific
    acordat fermierilor și producătorilor de îngrășăminte. Am mărit suma, astfel
    încât acum există 150 de milioane de euro pentru companile producătoare de
    îngrășăminte și 250 de mii de euro pentru o fermă individuală. Fondurile
    generate de măsuri precum plafonarea veniturilor de pe piață, anumiți
    producători de energie electrică și contribuția de solidaritate prevăzută de
    legislația Uniunii pot fi, de asemenea, utilizate – sub rezerva condițiilor
    aplicabile în scopurile menţionate în schemele naționale de sprijin. Aceasta
    este următoarea oportunitate. De asemenea, suntem deschiși și vom discuta cu
    statele membre pentru a utiliza rezerva de criză, care este de 450 de milioane
    EURO, cu o posibilă cofinanțare din partea statelor membre, pentru a putea fi
    folosită și pentru fermierii afectați de această creștere a prețurilor la
    îngrășăminte.


  • Sprijin sporit pentru fermierii din UE acordat din fondurile de dezvoltare rurală

    Sprijin sporit pentru fermierii din UE acordat din fondurile de dezvoltare rurală

    Creșterile de prețuri, în special la energie, îngrășăminte și hrană pentru animale, perturbă sectorul agricol și comunitățile rurale, generând probleme de lichiditate și de flux de lichidități pentru fermierii și micile întreprinderi rurale care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării de produse agricole.

    Pentru a-i ajuta să supraviețuiască în această perioadă dificilă, Comisia Europeană a propus o măsură excepțională finanțată din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Aceasta va permite statelor membre să plătească o sumă forfetară unică fermierilor și întreprinderilor agroalimentare afectate de creșteri semnificative ale costurilor de producție.

    Comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat: După pandemia de COVID-19, fermierii sunt în prezent puternic afectați de consecințele invadării Ucrainei de către Rusia. Pentru unii, problema majoră este supraviețuirea lor economică. Prin această măsură, le acordăm sprijinul de care au nevoie astfel încât să poată continua să producă alimentele de care are nevoie lumea, să își îngrijească terenurile și familiile.


    După adoptare, măsura va permite statelor membre să decidă să utilizeze fonduri de până la 5 % din bugetul lor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală 2021 – 2022 pentru a sprijini în mod direct veniturile fermierilor și IMM-urilor din domeniul agricol. Măsura reprezintă un buget potențial de 1,4 miliarde EUR pentru întreaga UE.

    Fermierii și IMM-urile selectate ar putea primi până la 15. 000 EUR și, respectiv, 100 000 EUR. Plățile trebuie efectuate până la 15 octombrie 2023. Pentru a face uz de această posibilitate excepțională, statele membre vor avea obligația să transmită o modificare a programului lor de dezvoltare rurală prin care se introduce această nouă măsură.


  • Statele UE trebuie să trimită Comisiei planurile agricole naţionale până la 1 ianuarie

    Statele UE trebuie să trimită Comisiei planurile agricole naţionale până la 1 ianuarie

    Noua Politică agricolă comună este un mare pas înainte. Am ajuns la un rezultat bun și echilibrat, spune comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski. A fost nevoie însă de 3 ani de negocieri adesea dure între Comisie, Parlament şi ţările membre pentru a se ajunge la o formă finală acceptată de toată lumea.

    Avem acum ocazia să le oferim cetățenilor o politică agricolă comună robustă, capabilă să asigure toate cele 3 dimensiuni ale sustenabilității: economică, socială și de protecție a mediului, afirmă acelașiJanusz Wojciechowski. Și nu este singurul responsabil de la Bruxelles care dă asigurări că reforma va face agricultura europeană mai ecologică, mai echitabilă, mai flexibilă și mai transparentă.

    Va fi mai ecologică pentru că fermierii vor avea obligația să adopte practici care respectă clima și mediul. La rândul lor, statele membre trebuie să aloce cel puțin 35 la sută din bugetul pentru dezvoltare rurală pe care îl vor primi și cel puțin 25% din plățile directe măsurilor de conservare a resurselor naturale.

    Noua politica agricolă va fi legată de altfel de Pactul verde european și de Strategia de la fermă la consumator a Comisiei, care urmăresc protejarea mediului și asigurarea unei hrane sănătoase pentru toți.

    Un alt obiectiv important este susținerea fermelor mici și mijlocii, care vor primi cel puțin 10 la sută din plățile directe, și a tinerilor agricultori, către care ar urma să meargă cel puțin 3 la sută din bugetul total.

    Noua politică agricolă comună asigură o mai bună și mai echitabilă distribuire a plăților directe, mai spune comisarul Wojciechowski.

    Va fi creată de asemenea o rezervă permanentă pentru situații de criză, cu un buget anual de 450 de milioane de euro, care va fi folosită pentru a-i ajuta pe agricultorii care se confruntă cu instabilitatea prețurilor sau a pieței.

    De toate aceste aspecte trebuie să țină cont statele membre în întocmirea planurilor strategice naționale. Vor fi responsabile pentru alegerea modului și a domeniilor în care să investească banii care le revin, ținând cont de strategia stabilită la nivel european. Planurile trebuie trimise la Bruxelles până la 1 ianuarie pentru a putea fi analizate:

    Evaluarea va fi comunicată fiecărei țări membre în parte prin scrisori de observație. În acest fel, planurile pot fi îmbunătățite, a dat asigurări comisarul european pentru agricultură.


  • Comisia încurajează producţia agricolă ecologică

    Comisia încurajează producţia agricolă ecologică

    Avem în momentul de față diferențe între statele membre. Austria este lider absolut în dezvoltarea fermelor ecologice, cu 26 la sută din terenurile agricole folosite în producția organică. Sunt însă și state membre în care ponderea este de doar 3 la sută și poate chiar mai mică de atât. Este cazul unor țări precum Bulgaria, România, Irlanda, Olanda sau Malta, a spus comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, la prezentarea Planului de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice.

    Prin aceasta strategie ne propunem sa atingem ținta ca 25 la sută din terenurile agricole să fie utilizate pentru producția ecologică până în anul 2030. Este un obiectiv ambițios pentru că în prezent proporția la nivel european este de doar 8.5 la sută, a ținut să adauge el.

    Beneficiile sunt și ele însă pe măsura provocărilor. Potrivit unei analize făcute de executivul comunitar, câmpurile cultivate în mod ecologic prezintă cu aproape 30 de procente mai multă biodiversitate, animalele crescute în mod ecologic se bucură de un grad mai mare de bunăstare şi primesc mai puţine antibiotice. Iar fermierii ecologici obțin venituri mai mari.

    Planul de acţiune este conceput în așa fel încât să ofere agriculturii ecologice, aflată deja în creştere, instrumentele adecvate pentru a atinge obiectivul de 25%. Măsurile propuse sunt structurate în jurul a 3 axe: stimularea consumului, văzută ca un element esențial menit să-i încuraja pe fermieri să se orienteze către agricultura ecologică, sporirea producţiei şi îmbunătăţirea sustenabilităţii sectorului.

    Iar pentru a atrage atenția publicului larg asupra producției organice, Comisia va organiza în fiecare an o Zi a produselor ecologice și va încuraja dezvoltarea rețelelor de turism ecologic prin intermediul unor așa numite biodistricte.

    Comisia intenționează totodată să încurajeze inovarea în acest domeniu, astfel că cel puțin 30 la sută din bugetul cercetării agricole ar urma să fie folosit pentru teme specifice sectorului ecologic.

    Este o șansă pe care o oferim in mod special micilor fermieri. Multe din aceste ferme aleg să fie ecologice pentru că așa își pot asigura existența. În caz contrar sunt nevoite să se închidă pentru că nu pot intra în competiție cu marii producători, care practică agricultura intensivă, a mai spus Janusz Wojciechowski.

    El a încurajat totodată statele membre să elaboreze planuri naţionale de acţiune pentru a spori ponderea agriculturii ecologice la nivel naţional.


  • UE pregătește noi inițiative pentru a stimula agricultura ecologică

    UE pregătește noi inițiative pentru a stimula agricultura ecologică

    Noul plan de acțiune coincide cu intenția Comisiei Europene ca până în anul 2030, 25 la sută din terenurile agricole din întreaga Uniune să fie exploatate în regim ecologic.

    Trei sunt direcțiile pe care ar urma să se concentreze planul. Ar fi vorba de stimularea cererii, de încurajarea agriculturii ecologice în toate statele membre ale Uniunii și de consolidarea rolului producției ecologice în lupta împotriva schimbărilor climatice.

    Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, polonezul Janusz Wojciechowski, vede, de altfel, în agricultura ecologică un aliat esențial în tranziția către un sistem alimentar mai sustenabil și o mai bună protecție a biodiversității.

    Trebuie spus în acest context că alimentele din agricultura ecologică se produc cu ajutorul unor substanțe și procese naturale, cu un impact limitat asupra mediului. Este încurajată astfel utilizarea resurselor regenerabile de la fermă, sunt menținute echilibrele ecologice si fertilitatea solului, iar apa este utilizată responsabil.

    Consultarea publică lansată de responsabilii de la Bruxelles are scopul de aduna opiniile și ideile venite din partea oamenilor simpli, autorităților naționale, dar și a părților interesate. Chestionarul este disponibil până la 27 noiembrie.

    În același timp însă, Comisia Europeană a propus amânarea cu un an a intrării în vigoare a noii legi privind agricultura ecologică. Noile norme ar fi urmat să se aplice de la 1 ianuarie, însă din cauza crizei provocate de coronavirus pregătirile nu au decurs tocmai bine. Amânarea a fost, de altfel, solicitată și de statele membre, de Parlamentul European, dar și țările din afara Uniunii cu care există acorduri comerciale.

    Potrivit Bruxelles-ului, atunci când vor fi aplicate, noile norme vor face viața mai ușoară pentru cei care practică agricultura ecologică prin simplificarea normelor de producție. În același timp, mai spune Bruxelles-ul, vor fi mai bine sprijiniți micii fermieri prin introducerea unui nou sistem de certificare în grup și va exista o abordare mai uniformă privind pesticidele.

    Nu în ultimul rând, Comisia Europeană promite mai multe fonduri pentru promovarea produselor agricole ecologice. Anul viitor ar urma să existe un buget special, de 40 milioane de euro.


  • Comisia anunță măsuri excepționale de sprijin pentru sectorul agroalimentar

    Comisia anunță măsuri excepționale de sprijin pentru sectorul agroalimentar

    Comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a arătat că efectele pandemiei – care se resimt din ce în ce mai mult în sectorul agroalimentar – au impus adoptarea de măsuri rapide, pe lângă cele luate déjà de la izbucnirea crizei. Se doreşte ca aceste noi măsuri să transmită un semnal de stabilizare a piețelor, pentru asigurarea stabilității prețurilor și a producției viitoare, și, implicit, a aprovizionării stabile cu alimente, iar prin aceasta, a securității alimentare a Europei.

    Astfel, Comisia a propus ajutoare pentru depozitarea privată a produselor lactate (adică lapte praf degresat, unt şi brânză) și a produselor din carne (carne de vită, oaie și capră). Această schemă va permite retragerea temporară a produselor de pe piață pe perioade cuprinse între 2 şi 6 luni, scăzând oferta de moment de pe piaţă şi reechilibrând astfel pieţele pe termen lung.

    Au fost introduse măsuri de flexibilitate în aplicarea programelor de sprijinire a pieței pentru vin, fructe și legume, ulei de măsline, apicultură și programul Uniunii Europene pentru școli (adică lapte, fructe și legume). Aceasta va permite reorientarea priorităților de finanțare către măsuri de gestionare a crizei pentru toate sectoarele. A fost propusă, în mod excepţional, o derogare de la normele în materie de concurență pentru sectoarele laptelui, florilor și cartofilor, cărora li se va permite să ia măsuri colective de stabilizare a pieței. De exemplu, sectorul laptelui va avea posibilitatea de a planifica în mod colectiv producția, iar sectoarele florilor și cartofilor vor putea să retragă produse de pe piață. Va fi, de asemenea, permisă depozitarea de către operatori privați.

    Astfel de acorduri și decizii vor fi valabile numai pentru o perioadă de maximum șase luni. Evoluțiile prețurilor de consum vor fi monitorizate îndeaproape, pentru a se evita efectele negative.

    Comisia intenționează ca aceste măsuri să fie adoptate până la sfârșitul lunii aprilie, după consultările cu statele membre și votul final; datele complete cu privire la aceste propuneri vor fi prezentate la momentul adoptării finale.