Tag: Jean-Louis Courriol

  • L’écrivain et le traducteur roumain, Cristian Fulas, primé par l’Académie française

    L’écrivain et le traducteur roumain, Cristian Fulas, primé par l’Académie française

    Créés
    en 1960, les Prix du Rayonnement de la Langue et de la Littérature française
    sont accordés chaque année à des personnalités françaises ou étrangères ayant
    rendu à la langue et aux lettres des services particuliers. Parmi les lauréats
    de cette année, l’écrivain et le traducteur roumain, Cristian Fulas, connu du
    public français pour son roman Ioska, traduit du roumain par Florica et
    Jean-Louis Courriol pour les Editions « La Peuplade » et traducteur
    du français du chef d’œuvre de Marcel Proust, A la recherche du temps perdu
    dont les quatre premiers tomes sont déjà parus chez les éditions Cartier.

  • Des auteurs roumains présents cette année au Salon du livre de Paris

    Des auteurs roumains présents cette année au Salon du livre de Paris

    Fin d’avril, l’Institut Culturel Roumain de Paris a invité des écrivains
    roumains de renom au Salon du Livre de Paris, l’événement le plus important
    dédié aux livres, organisé par la capitale française. Gabriela Adameşteanu,
    Adriana Babeţi, Doina Lemny et Stejărel Olaru ont répondu à l’appel. Ils se
    sont rendu au stand de la Roumanie ouvert cette année sous le slogan « La Roumanie
    – un pays qui se raconte ». Le programme a inclus une vingtaine d’événements,
    dédiés aux plus récents livres roumains traduits en français, y compris des
    romans, des volumes de poésie, des ouvrages de non-fiction et des bandes dessinées.


    La prose a été la vedette d’un de ces événements. Le stand de la Roumanie a
    lancé à cette occasion les traductions en français des romans « Zogru »,
    par Doina Ruşti (Editions du Typhon, 2022), « Et demain les Russes seront
    là », par Cristian Ciocan (Editions Tropismes, traduit par Florica
    Courriol 2022) ainsi que « Ioşca », par Cristian Fulaş (Editions La
    Peuplade, Canada, 2022). Les deux premiers romans ont été traduits par Florica
    Courriol, tandis que pour la traduction du troisième, Florica Courriol a
    collaboré avec Jean-Louis Courriol.


    Nous avons discuté avec Florica Curiol des qualités des livres qu’elle
    avait traduits récemment en français.


    « La valeur entière des livres
    m’a convaincue. Bien sûr, cela veut dire que tant le style, que l’histoire sont
    importants. Il y a des romans écrits par des auteurs roumains qui ont été
    traduits dans d’autres langues, mais qui, jusqu’ici, ne sont jamais arrivés en
    France. Parmi eux, on compte « Zogru », le roman de l’écrivaine Doina Ruști. En
    Roumanie, le livre a paru en 2006. Ensuite, il a été traduit dans d’autres
    langues, étant apprécié partout. C’est précisément cette appréciation qui m’a
    déterminée à le traduire, car je me suis imaginée qu’il aurait du succès dans
    l’espace francophone aussi. Ensuite, « Ioșca », le roman de Cristian
    Fulaș, m’a impressionnée dès sa première page. Lorsque je tombe sur un roman
    très fort et que je suis persuadée de sa valeur, je lui cherche un éditeur
    immédiatement après l’avoir lu. Comme il décrit des scènes qui se passent sur
    les sommets enneigés des Carpates, j’ai pensé que les lecteurs canadiens seraient
    plus sensibles à cette histoire-là. C’est la raison pour laquelle j’ai choisi
    pour lui un éditeur canadien et pas français, qui l’a publié tout de suite. Ma
    relation avec Iulian Ciocan est plus ancienne. D’ailleurs, moi, j’aime beaucoup
    les écrivains de République de Moldova. Qui plus est, j’ai déjà traduit deux
    livres qui ont paru aux Editions Belleville, devenus ensuite les Editions Tropismes.
    Le roman dystopique « Et demain les Russes seront là » en est un.
    L’année dernière, lorsque l’Ukraine était envahie, Iulian Ciocan, qui est aussi
    un journaliste, a accordé une longue interview à la publication « Le
    Monde ». La responsable des Editions Tropismes a remarqué cette interview,
    où Iulian avait mentionné aussi son roman. C’est comme ça que l’intérêt pour son
    livre s’est né. »


    Disons pour finir que l’écrivaine
    de prose, Gabriela Adameşteanu, a
    participé aussi au stand de la Roumanie à un dialogue avec Cristina Hermeziu,
    sur l’édition française du roman « Fontana di Trevi » (Editions
    Gallimard, traduit par Nicolas Cavailles. Le stand de la Roumanie a accueilli
    aussi la présentation de la chercheuse Doina Lemny, en dialogue avec la
    chercheuse Mica Gherghescu, sur ses publications les plus récentes :
    « Brancusi, la chose vraie » et « Brancusi et ses muses »
    (Editions Gourcouff-Gradenigo, 2023) (trad. Andra Juganaru)

  • L’Archéologie de l’amour, de Catalin Pavel

    L’Archéologie de l’amour, de Catalin Pavel

    Traduit en français par Jean-Louis Courriol pour les Editions de l’Aube, l’Archéologie de l’amour de Catalin Pavel raconte « comment l’homme aime» et « comment il aime aimer » depuis la nuit des temps et jusqu’ l’époque moderne. Invité en avril, au Festival du livre de Paris 2022 pour un dialogue autour de cet ouvrage, avec Anca Dan, historienne et archéologue classique, chargée de recherches au CNRS, à l’Ecole Normale Supérieure, dans l’Université Paris Sciences Lettres et Jean-Louis Courriol, traducteur de l’ouvrage, Catalin Pavel a séduit par son écriture Laurie Mouret, libraire chez Kyralina, qui a fait de l’Archéologie de l’amour son coup de cœur de cette semaine.

  • Jurnal românesc – 11.09.2018

    Jurnal românesc – 11.09.2018


    La o lună de la protestul
    diasporei care a avut loc în Piaţa Victoriei
    din Bucureşti, câteva sute de
    persoane au protestat, luni, din nou în acelaşi loc si au cerut demisia
    Executivului şi a celor responsabili de intervenţia de atunci în forţă a
    jandarmeriei. Peste 400 de oameni au fost răniţi in urma cu o lună, iar audierile in acest dosar au inceput la Parchetul General, unde s-a
    prezentat si primarul general al Capitalei, social-democrata Gabriela Firea.Ea a cerut demisia ministrului de Interne, Carmen Dan, căreia i-a
    reproşat că a transferat asupra prefectului responsabilitatea pentru
    intervenţia în forţă a jandarmilor.Au fost înregistrate, până acum,
    770 de plângeri penale din partea unor persoane care au avut de suferit în urma
    violentelor.Si in Comisia de
    apărare a Senatului au loc audieri în legătură cu protestele din 10 august. Miercuri, Camera Deputaţilor de la Bucuresti va supune votului moţiunea
    simplă depusă de PNL la adresa ministrului de Interne, intitulată ‘Bastoanele
    PSD peste obrazul democraţiei româneşti’. Liberalii o acuză pe Carmen Dan de
    coordonare a acţiunilor represive la adresa celor care au participat la
    protestul antiguvernamental organizat de diaspora
    pe 10 august.




    Ediţia a şasea a Festivalului
    Internaţional de Carte Transilvania care va avea loc, în perioada 2-7
    octombrie, la Cluj, este dedicată Centenarului Marii Uniri, precum şi
    scriitorilor români din diaspora, au informat, marţi, organizatorii
    evenimentului. Re-unim România prin cultură, se arată într-un comunicat. Invitaţii
    de onoare ai Festivalului Internaţional de Carte Transilvania sunt scriitorii
    elveţieni Catherine Lovey şi Jean-Francois Haas, alături de traducătorii lor în
    limba română, Florica Ciodaru-Courriol şi Jean-Louis Courriol.




    Românii din diaspora veniți acasă în vacanță
    la Călărași, cei care s-au întors definitiv acasă și antreprenorii locali sunt invitați
    să participe, pe 12 septembrie, la Zilele Diasporei, alături de
    personalități ale orașului, antreprenori și reprezentanți ai administrației
    locale, la Hotel Călărași. La eveniment si-a anunțat prezența si Marius
    Bostan – Antreprenor și inițiator RePatriot, platformă de inspirație,
    informație și consiliere dedicată românilor din străinătate.




    La sfarsitul săptămânii trecute, Consulul general al
    României la Cernăuți, Eleonora Moldovan, a facut o vizită de rămas bun în
    regiunea Vinnița, unde s-a intalnit cu Valerii Korovii, șeful Administrației
    Regionale de Stat Vinnița și Anatolii Oliineс, președintele Consiliului
    Regional Vinnița.
    În cadrul întrevederii a avut loc o trecere în revistă a stadiului
    şi a perspectivelor relațiilor bilaterale româno-ucrainene, la nivel regional,
    în cadrul parteneriatului semnat în 2006 între județul Iași și regiunea Vinnița.
    Eleonora Moldovan a evidențiat importanța cooperării economice, prilej cu care
    a arătat că există posibilităţi vaste de realizare a unor parteneriate reciproc
    avantajoase în domenii precum IT&C, cultură și turism. La randul ei, partea
    ucraineană a adresat mulţumiri consulului general pentru contribuţia sa la
    dezvoltarea relaţiilor bilaterale româno-ucrainene.

  • Convaincre les éditeurs français de publier des auteurs de l’espace roumanophone

    Convaincre les éditeurs français de publier des auteurs de l’espace roumanophone

    L’édition 2017 du Salon international
    du livre Gaudeamus, organisé par la radio publique roumaine, a été, à nouveau,
    un lieu de rencontres exceptionnelles, dont ont profité non seulement les
    visiteurs mais aussi les auditeurs des stations du bouquet « Radio
    Roumanie ». Les livres, leurs auteurs, les genres littéraires ou encore,
    bien évidemment, les sujets dont traite tel ou tel ouvrage sont autant de
    thèmes de débats. Tout comme les traductions, d’ailleurs. C’est justement la
    parution aux éditions parisiennes « Belleville » du « Royaume de
    Sacha Kozak », la version en français du roman « Tarâmul lui Saşa
    Cozak », de l’écrivain Iulian Ciocan, de la République de Moldova, qui
    nous a permis de rencontrer le couple de traducteurs Florica et Jean-Louis
    Courriol, pour un échange d’idées sur le livre de Iulian Ciocan, traduit par
    Florica Courriol, et sur les traductions de littérature roumanophone dans la
    langue de Molière.

  • Translator Jean-Louis Courriol

    Translator Jean-Louis Courriol

    These are not the first awards Courriol has received in Romania for translating and promoting Romanian literature in the French-speaking world. In 2015, he received the title of Honorary Ambassador of Romanian Literature in Europe at the Transylvania International Book Festival. Passionate about both poetry and prose, Jean-Louis Courriol has translated and published some classic writers, some of whom were until then considered untranslatable, as well as contemporary authors.



    Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Marin Sorescu, Marta Petreu, Ion Baiesu and Augustin Buzura are but some of the names French readers have been able to discover thanks to Jean-Louis Courriol. The latter first came into contact with Romania at the beginning of the 1970s, while teaching classical languages. Discovering that Romanian was a kind of modern Latin, he began to study it. Later sent by the French state as a lecturer at the Alexandru Ioan Cuza University in Iasi, eastern Romania, he started speaking Romanian with a regional accent. Camil Petrescu is the first Romanian writer Courriol translated into French and the choice was by no means random. Petrescu was the one of the favourite writers of Courriols future Romanian wife, Florica Ciodaru, a well-known translator herself.



    Jean-Louis Courriol mentioned what Romanian books have marked his life: “Its hard to say because there are so many of them. But if I only had to mention only one, this would naturally be Mihai Eminescu. But then, of course, theres Liviu Rebreanu. And Marin Sorescu. And Cezar Petrescu, who is unfortunately considered of secondary importance in Romania. As Marta Petreu said, it is important to re-evaluate Romanian literature in relation with other cultures. In my case, I do so in relation with French literature, in which I continue to believe. We should not forget, however, that French literature is not above Romanian literature. For me, Romanian literature is just as important a point of reference as French literature. Just as the Romanian language is like a second mother tongue to me.



    In an interview with writer Marta Petreu, Jean-Louis Courriol said there are still masterpieces of Romanian literature that have yet to be translated. Jean-Louis Courioll: “Marin Sorescu is one of my most important discoveries, because he is the poet who brought me closer to Mihai Eminescu. Because, as I said in the speech I gave when receiving my honorary doctorate, Mihai Eminescu seemed for me an almost unreachable monument, but also a monument that has been praised once too many times. But when I read They Had to Have a Name by Marin Sorescu, maybe the most beautiful homage paid to Mihai Eminescu, I grew closer to his work. I reached Mihai Eminescu through Marin Sorescu. I also reached Liviu Rebreanu through Eminescu. And I reached Marin Sorescu once again through Liviu Rebreanu. And I can go on making connections.



    Jean-Louis Courriol has translated as many as six books by writer Liviu Rebreanu. In addition to translation, he taught Romanian language and literature at the University of Lyon. Since 2000, he has been an associate professor at the University of Pitesti, which has set up the Liviu Rebreanu Institute for Research in Literary Translation and Interpretation, where he teaches alongside Florica Ciodaru Courriol. According to him, it is not easy to promote Romanian literature. Working with his wife, however, helps a lot, he says: “It is really hard, but having Florica by my side helps. Of course, French and other foreign publishers do not welcome us with open arms. But it is not necessarily their fault, sometimes it is the translations themselves, which are not always convincing. It may be that they were not convincing because they were not always the most relevant for Romanian literature. I am convinced that Romanian literature cannot penetrate other cultural spaces if it is not known from its grassroots. You have to know, at least partially, Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, or Marin Preda. My opinion is that it is hard to promote Romanian literature if you don’t know these authors. Of course, you could have a hit with a book by a contemporary writer, but the success would only be short lived.

  • Le traducteur Jean-Louis Courriol

    Le traducteur Jean-Louis Courriol

    Fin 2016, le traducteur Jean-Louis Courriol s’est vu décerner deux distinctions importantes : le titre de Docteur Honoris Causa de l’Université « Tibiscus » de Timişoara et le Prix Eugen Lovinescu, accordé par le Musée de la Littérature roumaine. Ce ne sont pas les premières distinctions roumaines que Jean-Louis Courriol reçoit pour ses traductions de la littérature roumaine et pour avoir contribué à la faire connaître dans l’espace francophone. En 2015, à l’occasion du Festival international du livre Transilvania, Jean-Louis Courriol recevait le titre d’« Ambassadeur honoraire de la littérature roumaine dans l’espace européen ». Passionné aussi bien de poésie que de prose, Jean-Louis Courriol a traduit et publié en France des œuvres d’écrivains classiques roumains, dont certains considérés comme intraduisibles, ainsi que des livres d’auteurs contemporains. Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Marin Sorescu, voilà quelques noms que les lecteurs français ont pu découvrir grâce à l’invité de cette édition de notre rubrique «Espace culture ».

    Jean-Louis Courriol a découvert la Roumanie dans les années ’70. Il était à l’époque un jeune professeur agrégé de lettres classiques. Ayant constaté que le roumain était une sorte de latin moderne, il a souhaité l’approfondir. L’Etat français l’a envoyé par la suite par comme lecteur à l’Université « Alexandru Ioan Cuza » de Iaşi, important centre culturel de cette ancienne principauté moldave. Une fois là, il a commencé – comme il se plaît à dire – à parler comme un habitant de cette contrée qui veut se faire passer pour un Bucarestois. Et le voilà arrivé à sa première traduction française d’un écrivain roumain. Le choix de Camil Petrescu n’a été pas du tout fortuit. Camil Petrescu était un des écrivains préférés de sa future épouse, Florica Ciodaru Courriol, remarquable traductrice, elle aussi.

    Nous avons demandé à Jean-Louis Courriol quels ont été les livres de la littérature roumaine qui avaient marqué son existence : « Difficile à dire, car ils sont nombreux. Pourtant, si je devais m’arrêter à un seul nom, je mentionnerais celui de Mihai Eminescu. Pourtant, je pourrais tout aussi bien choisir Liviu Rebreanu et Marin Sorescu, sans oublier Cezar Petrescu, qui malheureusement, est considéré en Roumanie comme un écrivain secondaire. Il est important de réévaluer la littérature roumaine en la regardant par le biais d’autres cultures ; moi, je le fais par le biais de la littérature française, à laquelle je continue de croire. Pourtant, il ne faut pas oublier que la littérature française ne surpasse pas la littérature roumaine. Pour moi, la littérature roumaine est un repère tout aussi important que la littérature française, de même que le roumain est ma deuxième langue maternelle, du moins je la considère comme telle. »

    Dans une interview accordée à l’écrivaine Marta Petreu, Jean-Louis Courriol affirmait que la littérature roumaine a donné des chefs-d’œuvre qui ne sont pas encore traduits.

    Jean-Louis Courriol raconte de sa rencontre avec les écrivains roumains : « Marin Sorescu est une de mes plus importantes rencontres, car c’est le poète qui m’a rapproché de Mihai Eminescu. Celui-ci me semblait un sommet presque impossible à atteindre et qui avait été peut-être trop glorifié. Pourtant, lorsque j’ai lu le poème « Et parce que tout cela devait porter un nom » de Marin Sorescu – peut-être le plus bel hommage jamais fait à Mihai Eminescu – j’ai commencé à me rapprocher peu à peu de son œuvre. C’est donc Marin Sorescu qui m’a fait découvrir Eminescu. Je l’ai découvert aussi par l’intermédiaire de Liviu Rebreanu. Et Rebreanu m’a emmené de nouveau vers Sorescu. Et la longue série des connexions pourrait continuer! »

    A part son travail de traduction, Jean-Louis Courriol a enseigné la langue et la littérature roumaine à l’Université de Lyon. Depuis 2000, il est professeur associé à l’Université de Piteşti. Cette institution d’enseignement supérieur a créé un Institut de recherche dans le domaine de la traduction littéraire où Jean-Louis Courriol et Florica Ciodaru Courriol dévoilent aux étudiants les secrets de cet art.

    Promouvoir la littérature roumaine n’est pas facile – estime Jean-Louis Courriol : « En effet, c’est difficile, pourtant la présence de Florica à mes côtés m’aide beaucoup. Certes, les éditeurs français – et pas seulement français, les éditeurs étrangers en général – ne nous attendent pas les bras ouverts. Ce n’est peut-être pas uniquement de leur faute. Parfois ce sont les traductions qui en sont responsables, car elles n’ont pas toujours été convaincantes. Et elles ne l’ont pas été parce que, des fois, on n’a pas traduit les auteurs les plus représentatifs de la littérature roumaine. Je suis persuadé que la littérature roumaine ne pourra pénétrer dans d’autres espaces culturels si on n’en connaît pas les racines, si l’on ne connaît pas, au moins partiellement, Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Marin Preda. Faute d’accès à ces écrivains, il est difficile de promouvoir la littérature roumaine. Evidemment, on peut taper dans le mille avec un livre d’un écrivain contemporain, mais ce serait uniquement un succès à court terme. » (Trad. : Dominique)

  • Jean-Louis Courriol: „Es ist schwer, rumänische Literatur zu verkaufen“

    Jean-Louis Courriol: „Es ist schwer, rumänische Literatur zu verkaufen“

    Courriol hat letztes Jahr zwei wichtige Auszeichnungen bekommen: die Ehrendoktorwürde der Universität Tibiscus in Timişoara und den Eugen-Lovinescu-Preis des Rumänischen Literaturmuseums. Er ist aber schon mehrmals für seinen Verdienst um die Förderung der rumänischen Literatur im französischsprachigen Kulturraum gewürdigt worden.


    Schon 2015 wurde Jean-Louis Courriol beim Buchfestival Transilvania zum Ehrenbotschafter der rumänischen Literatur in Europa erklärt. Gleicherma‎ßen von Prosa und Dichtung begeistert, hat Courriol klassische und zeitgenössische Autoren ins Französische übersetzt und in Frankreich veröffentlicht. Zu ihnen gehören Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Marin Sorescu, Marta Petreu, Ion Băieşu oder Augustin Buzura — und einige von ihnen galten zunächst als schwer oder gar nicht übersetzbar. Zum ersten Mal in Kontakt mit der rumänischen Sprache kam Jean Louis Courriol Anfang der 1970 Jahre, als er als noch sehr junger Mensch die Lehramtsprüfung in klassischen Sprachen schaffte. Er bemerkte, dass Rumänisch eine Art modernes Latein ist und wollte das Studium vertiefen. Der französische Staat schickte Courriol als Gastlektor an die Universität Alexandru Ioan Cuza“ in Iaşi: Dort begann er, wie er heute noch scherzt, wie ein Moldauer zu sprechen, der sich als Bukarester aufspielt. Und er übersetzte seinen ersten rumänischen Autor ins Französische. Dass die Wahl auf Camil Petrescu fiel, war kein Zufall: Camil Petrescu war einer der Lieblingsautoren seiner zukünftigen Ehefrau, Florica Ciodaru-Courriol, die ihrerseits eine bekannte Übersetzerin ist.



    Doch welche Autoren haben Jean-Louis Courriol ma‎ßgeblich beeindruckt? Das ist schwer zu sagen, denn es sind viele. Müsste ich mich für einen einzigen Namen entscheiden, dann Mihai Eminescu, klar. Aber eben auch Liviu Rebreanu. Und Marin Sorescu. Oder Cezar Petrescu, der leider in Rumänien selbst als weniger wichtiger Autor betrachtet wird. Die Schriftstellerin Marta Petreu sagte, dass es wichtig sei, die rumänische Literatur aus der Perspektive anderer Kulturen neu zu bewerten — ich tue das aus der Perspektive der französischen Literatur, die ich sehr hoch schätze. Aber es ist nicht so, dass die französische Literatur der rumänischen überlegen ist. Für mich sind sie gleichwertig — genauso, wie ich Rumänisch als zweite Muttersprache empfinde. Das klingt vielleicht stolz — aber ich bin eben so“, sagt Jean-Louis Courriol.





    Für den Übersetzer scheint besonders ein Name wichtig zu sein: Liviu Rebreanu. Nicht weniger als sechs seiner Bücher hat er ins Französische übersetzt, darunter den Wald der Gehenkten“, Madeleine“ oder Metropolen“: Doch das sollte nicht darüber hinweg trügen, dass Courriol auch andere Autoren schätzt: Marin Sorescu ist eine der wichtigsten Begegnungen, denn er ist der Dichter, der mir Mihai Eminescu näher gebracht hat. Ich habe das auch in meiner Rede bei der Verleihung des Ehrendoktors gesagt: Mihai Eminescu schien mir ein fast unerreichbares Monument zu sein, auch deshalb, weil er vielleicht zu hoch gepriesen wurde. Aber als ich von Marin Sorescu ein Gedicht las, das wahrscheinlich die schönste Hommage an Eminescu ist, setzte ich mich immer näher auch mit ihm auseinander. Über Sorescu kam ich zu Eminescu. Aber auch durch Liviu Rebreanu erschloss sich mir Eminescu. Und umgekehrt fand ich wieder zu Rebreanu. Und von ihm wieder zu Marin Sorescu. Das kann ich so beliebig weiterspinnen.





    Neben seiner Übersetzerarbeit unterrichtete Jean-Louis Courriol auch rumänische Sprache und Literatur an der Universität Lyon. Seit dem Jahr 2000 ist er Fellow Professor an der Universität Piteşti im Süden Rumäniens. In der Nähe dieser Stadt hatte Liviu Rebreanu die meisten Werke geschrieben, es passte also bestens, dass die Universität ein Institut mit den Namen des Schriftsteller eingerichtet hat — an diesem Institut unterrichten Jean-Louis und Florica Ciodaru-Courriol literarische Übersetzung und Simultandolmetschen. Courriol findet, dass es nicht leicht ist, die rumänische Literatur zu verkaufen: Es ist sogar sehr schwer, aber es hilft mir, dass ich mit meiner Frau arbeite. Französische und generell ausländische Verleger sind nicht ganz selbstverständlich offen für rumänische Literatur — aber es ist nicht nur ihre Schuld, denn auch die übersetzten Texte haben nicht immer überzeugt. Nicht immer wurden die relevantesten Werke übersetzt. Ich bin überzeugt, dass die rumänische Literatur nicht in andere Kulturräume eindringen kann, wenn man sie nicht von den Ursprüngen an kennenlernt. Wenn man nicht wenigstens teilweise Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi oder Marin Preda liest. Ich denke, dass es schwer ist, die rumänische Literatur zu fördern, ohne diese Autoren zu kennen. Natürlich kann es mal einen Hit geben mit einem Bestseller von einem zeitgenössischen Autor, aber das ist eben nur ein kurzfristiger Erfolg“, sagt der französische Übersetzer Jean-Louis Curriol.

  • Traducătorul Jean-Louis Courriol

    Traducătorul Jean-Louis Courriol

    La sfârşitul anului trecut, traducătorul Jean-Louis
    Courriol a fost distins cu două premii importante. A primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii Tibiscus din Timişoara şi
    Premiul Eugen Lovinescu acordat de Muzeul Literaturii Române. Nu sunt primele
    distincţii româneşti pe care Jean- Louis Courriol le primeşte pentru traducerea
    şi promovarea literaturii române în spaţiul francez. În 2015, la Festivalul
    Internaţional de Carte Transilvania, lui Jean-Louis Courriol i s-a acordat
    distincţia Ambasador de onoare al literaturii române în spaţiul european.
    Pasionat în aceeaşi măsură de poezie şi de proză, Jean-Louis Courriol a tradus şi publicat în Franţa scriitori
    clasici, unii dintre ei consideraţi intraductibili, dar şi autori contemporani.
    Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Marin Sorescu, Marta Petreu,
    Ion Băieşu, Augustin Buzura sunt doar câteva dintre numele pe care cititorii
    francezi le-au descoperit datorită invitatului meu la Club Cultura.

    Prima
    întâlnire cu România s-a petrecut pentru Jean Louis Courriol la începutul
    anilor ’70, pe când eram un foarte tânăr agregé de limbi clasice. Descoperind
    că româna e un fel de latină modernă, a dorit să o aprofundeze. Trimis apoi de
    statul francez ca lector la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, a
    început să vorbească -după cum îi place să glumească asemenea unui moldovean
    ce se dă drept bucureştean. Şi a ajuns la prima traducere a unui scriitor
    român în limba franceză. Alegerea lui Camil Petrescu n-a fost deloc
    întâmplătoare: Camil Petrescu era unul dintre autorii preferaţi ai viitoarei
    sale soţii, Florica Ciodaru Courriol, la rândul ei, cunoscută traducătoare.
    L-am întrebat pe Jean-Louis Courriol care dintre cărţile literaturii române i-au
    marcat existenţa. E
    greu de spus, pentru că sunt multe. Dar dacă ar fi să mă opresc la un singur
    nume, evident, Mihai Eminescu. Nu
    mai puţin, Liviu Rebreanu. Şi Marin Sorescu. L-aş menţiona însă şi pe Cezar
    Petrescu, în România considerat, din păcate, un scriitor secundar. Aşa cum a
    spus şi Marta Petreu, este important să reevaluăm literatura română din
    perspectiva altor culturi, eu o reconsider din perspectiva literaturii
    franceze, în care continui să cred. Dar nu trebuie să uităm că literatura
    franceză nu este mai presus de literatura română. Pentru mine, literatura
    română este o referinţă la fel de importantă ca literatura franceză. După cum
    şi limba română este o a doua limbă maternă, aşa o consider. Dacă n-aş fi prea
    mândru. Dar sunt.


    Într-un interviu acordat
    scriitoarei Marta Petreu, Jean-Louis Courriol afirma că literatura română a dat
    capodopere încă netraduse. Între traducerile sale, Liviu Rebreanu pare să ocupe
    un loc aparte, cu şase cărţi traduse: Pădurea Spânzuraţilor, Ciuleandra,
    Metropole, Amândoi, Gorila, şi Adam şI Eva. Jean-Louis Courriol, despre
    întâlnirile cu opera scriitorilor români. Marin
    Sorescu este una din cele mai importante întâlniri,, pentru că este poetul care
    m-a apropiat de Mihai Eminescu. Pentru că -aşa cum am spus şi la decernarea
    titlului de Doctor Honoris Causa- Mihai Eminescu mi se părea un monument
    aproape de neatins, de asemenea, un monument care fusese poate prea lăudat. Dar
    când am citit Toate trebuiau să poarte un nume de Marin Sorescu, probabil cel
    mai frumos omagiu adus lui Mihai Eminescu, m-am apropiat încetul cu încetul de
    opera lui. Aşa că prin Marin Sorescu am ajuns la Mihai Eminescu. Şi prin Liviu
    Rebreanu am ajuns la Eminescu. Şi prin Eminescu am ajuns la Rebreanu. Şi prin
    Rebreanu am reajuns la Marin Sorescu. Şi pot continua stabilind conexiuni



    În afara
    traducerilor, Jean-Louis Courriol a predat limba şi literatura română la Universitatea din Lyon. Din 2000, este profesor
    asociat la Universitatea din Piteşti, care a creat un Institut Liviu Rebreanu
    de Cercetare în Traducere Literară şi simultană. Aici, Jean-Louis Courriol şi
    Florica Ciodaru Courriol îi iniţiază pe studenţi în secretele traducerii
    literare şi simultane. În viziunea lui Jean-Louis Courriol promovarea
    literaturii române nu se face uşor. Colaborarea cu soţia sa îl ajută însă
    foarte mult. E foarte greu, dar mă ajută mult faptul că
    Florica mi-este aproape. Sigur că editorii francezi, dar nu numai francezi, cei
    străini, în general, nu ne aşteaptă cu braţele deschise. Dar nu este numai vina
    lor, se întâmplă să fie de vină şi traducerile, care uneori n-au convins. Şi
    n-au convins pentru că uneori nu s-a tradus, poate, ce era mai relevant din
    literatura română. Eu sunt convins că literatura română nu poate pătrunde în
    alte spaţii culturale dacă nu este cunoscută de la rădăcini. Dacă nu sunt
    cunoscuţi- măcar parţial- Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Camil
    Petrescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Marin Preda. Opinia mea este că fără a-i
    cunoaşte pe aceşti autori, e greu de promovat literatura română. Evident, se
    poate da o lovitură cu un volum al unui scriitor actual, dar acesta va fi doar
    un succes pe termen scurt.