Radio România Internațional

Tag: Jens Stoltenberg

  • NATO – unâ nauâ cumândârseari

    NATO – unâ nauâ cumândârseari

    Di marţâ, 1 di sumedru, secretar gheneral ali NATO easti premierlu olandez di ma ninti Mark Rutte. El yini dupâ norvegianlu Jens Stoltenberg tu nai ma analta thesi a cama vârtoasillei suțatâ politico-militarâ ditu istorie.
    AFP anyrâpsea că Stoltenberg nu vru sâ-lli da niți unâ urnimie al Rutte, ama scoasi tu migdani că prota borgi a unui şef NATO easti s-țânâ soțlli deadun. Tu unâ catandisi gheopoliticâ ahât lài, duțeara ma largu ali idyea direcţie tu politica externâ ş-di securitati easti di mari simasie, dzâsi un diplomat NATO, lucru scosu tu migdani di aghenţia frânțeascâ.
    10 añi tu cumândârsearea NATO, Jens Stoltenberg avu, vahi, nai ma greulu mandat, unlu hurhitu tu 2014, anlu di arâkeari ali Crimei di câtrâ Arusie, ș-bitisit cu polimlu aliștei contra ali Ucrainâ. Stoltenberg dusi Suțata câtrâ unâ andrupari ma mari ti statlu sovietic ma ninti, victimâ a preșcăvillei contra nomu ali Moscovâ. Lâ pripusi a statilor membri ș-eali furâ di câbuli sâ-și llia borgea ta s-âlli da nai pțân 40 di miliardi di evradz tu an ali Ucrainâ, iara NATO s-lucreadzâ pân’ di mardzinâ ti darea di agiutor militar ocțidental.
    Statili membri nu lipseaști s-kearâ curailu ta s-agiutâ militar Ucraina di ispetea a „retoricâllei nuclearâ ireponsabilâ” al Vladimir Putin, dzâsi Jens Stoltenberg tu un interviu dat ti Reuters tu bitisita di mandat.
    „Cathi oarâ cându criscumu andruparea cu năi turlii di armi – tancuri di atacâ, racheti cu aradzâ lungâ i avioani F-16, aruşlli deadirâ s-nâ ankeadicâ, ama nu puturâ”, dzâsi norvegianlu. El adâvgă că nai ma marli piriclliu ti NATO easti s-amintâ Putin tu Ucraina.
    „Nu pistipsescu că va s-putem s-âlli alâxim mintea a prezidentului Putin tu ți mutreaști Ucraina, ama minduescu că putem sâ-lli alâxim isăkili, scuțândalui tu migdani că pâhălu ti duțearea ma largu a polimlui easti ahât mari, că va-lli acațâ ma ghini ma sâ-s tragâ mânâ și s-hibâ di câbuli s-hibâ Ucraina mileti suveranâ independentâ”, luyurseaști Stoltenberg.
    Tu mandatlu a lui, Suțata u vidzu zorea s-reacţioneadzâ la alâxeri gheopolitiți mări, s-anvârtușeadzâ partea ditu apiritâ. Tu Românie numirlu a militarlor aliaţ criscu, iara NATO adră, ti prota oarâ, unâ parei di alumtâ. Tut tu mandatlu al Stoltenberg, NATO apruke năi membri agiungândalui la 32 di mileț aliati. Ațeali ditu soni craturi ți s-alikirâ di NATO suntu Finlanda şi Suedia, ți, catandisea militaristâ, neoimperialistâ ali Moscovâ li feați s-nu mata șadâ nanâparti ași cum adrarâ dețenii arada. Arusia vru ma pţân NATO ş-tora ari cama multu, cundille Stoltenberg.
    Di la năulu secretar gheneral, Mark Rutte, analişțâlli vor s-veadâ că el va s-ngreacâ ma multu pi coordonarea anamisa di NATO ş-Uniunea Evropeanâ, tu unâ hopâ anda aesta ditu soni easti tut ma acâțatâ cu problemi di securitati. Nai tu soni, aliaţâlli așteaptâ s-veadâ axia lui di pâzârâpseari maca Donald Trump va s-toarnâ la Casa Albâ.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • România ndrupaști politica NATO a porțặloru dișcllisi

    Tru unặ andamasi disvặrtitặ tu un kiro arați şi cu pluinâ, hlambura ali Suedie, agiumtâ 32-lu cratu membru ali NATO, fu alinatặ, luni ti prặndzu, la sediul di Bruxelles ali Alianţặ Nord-Atlanticặ. Easti bitisita a calillei tu imnaticlu di aproapea doi ani aliștei vặsilie scandinavặ, cari, după aproapea 200 di añi di neutralitate şi nealiniere militară, și spusi, tru mai 2022, deadunu cu Finlanda, naetea ta s’intrâ tru organizaţia euroatlanticâ după aputrusearea aruseascâ tru Ucraina. Finlanda ș-lu bâgâ tu practico protlu scupo, după ți Turchia şi, deapoa, Ungaria, s-ncuntrarâ ti aderarea ali Suedie. Tra sâ-și da accțeptul, Ankara câftâ și ari loatâ angajamenti susto di câtâ Stockholm mutrindalui combâtearea-a terorismului, iarapoi, pânu tru soni, și Budapesta, cari vârnâoarâ nu spusi ncuntrari limbidâ andicra di aderarea ali Suedie, vulusi protocolu di aderari a vâsiliillei scandinavâ.

     

    Aderarea ali Suedie la NATO easti un evenimentu ”istoric” şi cundilleadzâ maxutarcu câ prezidentulu rus Vladimir Putin “alâtusi” cu minduita-a lui ta s-u-slgheascâ Alianţa, spusi secretarlu ghenearal al NATO, Jens Stoltenberg. ”Atumțea cându prezidentulu Putin nkisi invazia (tru Ucraina) aoa și ndoi añi, el minduita ti ma pțânâ Alianță şi cama multu control tu skinâratlu a vițiñiloru a lui. El vrea s-u-aspargâ Ucraina ca stat suvearan, ama nu u scoasi mbuveti aestâ minduitâ. Alianța easti ma mari şi ma vârtoasâ, aderarea ali Suedie u-anvârtușeadzâ NATO şi fați ma salami ansamblu ali Alianţâ”, spusi Stoltenberg tru unâ conferinţă di presă comună cu premierlu suedez Ulf Kristersson, la sediul di Bruxelles al organizaţie.

    ”Easti unâ victorie ti libertate”, cundillea, la Washington, premierlu suedez, după ți âlli deadi a secretarlui di stat american Antony Blinken documentili ufițiali di aderari, Statele Unite hiindalui depozitarlu a Tratatlui Atlanticului di Nord, vulusitu tru capitala SUA tru anlu 1949.

     

    București, Ministerul Afacerilor Externe salutâ aderarea ali Suedie la NATO pritu dipunearea, la 7 di marțu, a instrumentului di ratificari la Departamentul di Stat ali SUA. Pritu aderarea la NATO, Suedia easti ma vârtoasâ şi ma sigura, iarapoi Alianţa ma anvârtușitâ, lugurseaști Bucureştiul, cari nâpoi spuni că România ndrupaști susto Politica a Uşilor Dișcllisi ali Alianţâ.

     

    La sediul MApN s’țânu, luni, ceremonia di alinari pi catargu hlamburili ali Suedie, Românie şi NATO, tru prezenţa a ministrului Angel Tîlvăr şi a mbasadoarâllei Regatlui ali Suedie tru România, Therese Hyditu. “Deadunu himu ma vârtoși. Tru harea di membru, Suedia va s’agiutâ isa-isa emu lucârli di politicâ și apofasili ali Alianţâ, emu anvârtușearea a foețâloru aliate. Nâulu aliat aduți la measa NATO unâ askeri vârtoasâ şi ghini ndreaptâ ama şi unâ industrie di apărare babageanâ”, nica cundille  easti ananghi şi di meatri pritu cari s’tallei irușea ali Arusie, a deapoa aderarea ali Suedie la Alianţa Nord-Atlantică, deadunu cu Finlanda, va va s’aducâ mari contribtu  ti catastisea integrată di apărari şi discurajare pi flancul estic, asigurândalui coerenţă şi unitate di la Amarea Baltică pânâ la Amarea Lae.”

    Autoru: Corina Cristea

    Apriduţearea: Taşcu Lala

    Ceremonia militară de arborare a drapelelor Suediei, României şi NATO la sediul MApN (sursă foto:facebook.com/angel.tilvar.oficial@Laurențiu Turoi)
    Teremonia militară di alinari hlamburili ali Suedie, României şi NATO la sediul MApN (sursă foto:facebook.com/angel.tilvar.oficial@Laurențiu Turoi)