Radio România Internațional

Tag: Jihad

  • Combaterea finanţării terorismului

    Combaterea finanţării terorismului

    Lupta împotriva terorismului continuă
    în Europa, prinzând din ce în ce mai multe forme. Capturi de droguri, arestări,
    prevenirea atacurilor, trimiterea în judecată a unor terorişti… Iar la
    începutul acestei luni, deputaţii europeni au votat rezoluţia nelegislativă cu
    tema Tăierea surselor de venit ale jihadiştilor – combaterea finanţării
    terorismului    , prin care se propun mai multe modalităţi de investigare şi
    descoperire a finanţării teroriste.


    Autorul raportului este eurodeputatul spaniol
    Javier Nart, grupul ALDE: Am trecut de la
    terorismul la scară mare, susţinut prin investiţii economice, cum ar fi cazul
    Turnurilor Gemene din New York, la terorismul care are un impact mare, dar este
    finanţat numai pe termen scurt, deci este aproape amatoresc.



    Principalul
    pas propus de Parlament este crearea unei platforme europene de informaţii financiare
    pentru combaterea terorismului, care
    ar include o bază comună de date cu tranzacţii suspecte. Această platformă ar
    ajuta la stabilirea unor legături mai bune între instituţiile financiare,
    serviciile de informaţii şi sistemul juridic, pentru a opri fluxurile de bani
    către terorişti şi ar putea fi condusă de Europol. În ceea ce priveşte mijloacele tradiţionale,
    precum hawala (un obicei tradiţional de transferare a banilor, folosit în
    ţările arabe şi în cele din sudul Asiei), aceste măsuri vor presupune crearea
    unui registru.


    Europarlamentarul Javier Nart:
    Aceasta nu înseamnă oprirea obiceiului hawala. Cei care folosesc
    acest sistem trebuie să păstreze o evidenţă, aşa cum cumpărătorii de aur ţin un
    registru. Ei trebuie să declare cine le vinde aurul, în ce cantitate şi pentru
    cine este.



    Pe lângă această platformă, deputaţii europeni
    solicită Consiliului UE, Comisiei şi Serviciului European de Acţiune Externă să
    întocmească o listă a persoanelor şi entităţilor care operează în regimuri
    lipsite de transparenţă, cu un nivel ridicat al tranzacţiilor suspecte şi să
    intensifice monitorizarea organizaţiilor suspecte implicate în comerţ ilicit,
    contrabandă, contrafacere şi practici frauduloase. Alte măsuri propuse: să
    oblige băncile să monitorizeze cardurile de debit preplătite    , astfel încât
    acestea să poată fi reîncărcate numai prin transferuri bancare şi conturi de
    identificare personală; să
    monitorizeze lăcaşurile de cult, centrele educaţionale, organizaţiile
    caritabile şi asociaţiile culturale, pentru care există suspiciuni rezonabile
    cu privire la legăturile cu grupurile teroriste. În plus, să evalueze dacă
    tehnologiile virtuale şi criptografice, tehnologiile block chain şi FinTech
    contribuie la finanţarea terorismului şi ar trebui reglementate prin norme
    europene.


  • Reacţii după atacurile teroriste de la Bruxelles

    Reacţii după atacurile teroriste de la Bruxelles

    Sharm
    el-Sheikh, Beirut, Paris, Bamako, San Bernardino, Ankara – în mai puţin de
    jumătate de an, jihadiştii au lovit pe patru continente şi au lăsat în urma lor
    sute de morţi.

    Marţi, a fost însângerat şi Bruxellesul, capitala administrativă
    a Uniunii Europene şi gazda sediului NATO. În noiembrie, când, de teama unor
    astfel de atacuri, responsabilii belgieni instituiseră alertă teroristă maximă
    şi scoseseră armata cu vechicule blindate pe străzi, voci calificate atunci
    drept alarmiste prevesteau că e o doar o chestiune de timp până când oraşul va
    fi fi lovit. Tot atunci, presa din ţările vecine acuza autorităţile belgiene că
    ar fi permis ceea ce ziariştii numesc crearea, în de acum celebrul Molenbeek, a
    unui adevărat cartier jihadist la Bruxelles. Descreieraţii care-şi motivează
    religios fervoarea ucigaşă se aflau, deja, în inima continentului, iar
    analiştii avertizau asupra riscurilor
    unei aşa-numite primăveri islamice în Europa Occidentală, despre care spuneau
    că este mai vulnerabilă decât oricând. Carnagiul de marţi a validat tragic
    toate aceste pronosticuri. Durerea, stupoarea, indignarea au cuprins, din nou, întreaga lume civilizată.

    Aliată a Belgiei în NATO, parteneră în Uniunea Europeană, colegă în mişcarea
    francofonă, România n-a făcut excepţie. Peste 30 de mii de cetăţeni români
    locuiesc în Bruxelles şi împrejurimi şi cel puţin patru dintre aceştia au fost
    răniţi în exploziile de la aeroportul şi staţia de metrou lovite de asasini.
    Terorismul poate fi combătut cu dorinţa de pace şi solidaritate – a afirmat
    preşedintele României, Klaus Iohannis, aflat în vizită în Turcia: Acestor
    atacuri trebuie să le contrapunem dorinţa noastră de pace, dorinţa noastră de
    colaborare, solidaritatea noastră în rezolvarea marilor probleme cu care ne
    confruntăm în regiunea în care trăim şi noi, românii, şi turcii.

    O
    celulă de criză a ministerului român de Externe e în legătură permanentă cu
    autorităţile din capitala belgiană, iar o echipă consulară mobilă a plecat la
    Bruxelles pentru a întări echipa ambasadei. Ministrul
    Lazăr Comănescu a anunţat că România este gata să ajute Belgia şi a
    insistat pe nevoia de solidaritate în Uniunea Europeană.

    La Bucureşti,
    Jandarmeria a desfăşurat efective suplimentare în aeroporturi şi la sediile
    reprezentanţelor diplomatice, deşi nivelul de alertă teroristă nu a fost
    modificat.

    Directorul Servicului
    Român de Informaţii, Eduard Hellvig, a precizat, într-o declaraţie de presă, că
    nu există informaţii care să ducă la o legătură directă între atentatele din
    Bruxelles şi riscuri la adresa securităţii naţionale a României. Dar a şi
    avertizat că situaţia din Belgia nu are cum să nu-i afecteze pe români, fiindcă
    terorismul a devenit un flagel global.

    Preşedintele comisiei parlamentare de
    control asupra SRI, Georgian Pop, a afirmat, la rându-i: Din
    nefericire, ne aflăm într-o menghină foarte complicată. În vestul României,
    Bruxelles, dar şi Paris, la fel în estul României, Ankara, Istanbul, nu au fost
    eveniment izolate, au fost atentate programate şi executate în cascadă. În
    momentul de faţă, în România, SRI-ul în principal şi sistemul de prevenţie
    antiteroristă au reuşit să menţină nivelul la albastru-precaut, ceea ce
    înseamnă un nivel relativ scăzut. Menţinerea acestui nivel înseamnă foarte
    multă muncă de prevenţie.

    Ani buni locuitor al Bruxellesului, ca fost
    comisar european pentru Agricultură şi, ulterior, consilier al preşedintelui
    Comisiei Europene, premierul Dacian Cioloş şi-a exprimat întreaga compasiune
    faţă de victimele atentatelor şi a transmis toată susţinerea din partea
    Guvernului României pentru autorităţile belgiene.

  • România condamnă atentatele teroriste

    România condamnă atentatele teroriste

    Romania condamnă atentatele teroriste care au avut loc luni şi marţi în Irak şi Turcia, soldate cu zeci de morti şi răniţi.

    Terorismul face, din păcate, numeroase victime la început de an, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, care a condamnat atentatele şi a exprimat solidaritatea României cu statele afectate. El a reiterat determinarea Bucureştiului de a lupta, alături de comunitatea internaţională, împotriva terorismului şi a apreciat că este nevoie de mai multă fermitate şi coordonare a eforturilor tuturor statelor lumii pentru a combate acest flagel.

    Si Ministerul român de Externe a condamnat cu fermitate atacul terorist care a avut loc în districtul istoric Sultanahmet din Istanbul, soldat cu morţi şi răniţi şi a exprimat susţinerea pentru eforturile autorităţilor turce în combaterea tuturor formelor de terorism. MAE a precizat ca printre victime nu se află cetăţeni români.

    Premierul turc Ahmet Davutoglu afirmă că gruparea Statul Islamic se află în spatele atacului. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că ţara sa este prima tinta a tuturor grupurilor teroriste din regiune dar a promis că Ankara va lupta împotriva acestora în mod egal. Autorităţile turce au anunţat că atentatorul este un tânăr sirian de 27 de ani, care ar fi intrat recent în Turcia din Siria. Experţii turci sustin că locul şi ţintele atentatului arată încărcătura simbolică pe care, ca de obicei, Statul Islamic vrea să o transmită. In opinia acestora, atacul din Istanbul arată ca o acţiune de pedepsire a Turciei pentru că s-a alăturat coaliţiei internaţionale antijihadiste. Acesta a survenit în condiţiile în care Turcia se afla deja în stare de alertă după cel mai sângeros atentat din istoria sa, comis în octombrie 2015 în faţa gării centrale din Ankara şi soldat cu 103 morţi. Şi acel atac a fost atribuit grupării jihadiste Statul Islamic.

    O alta serie de atentate revendicate de grupare au avut loc luni in Irak, soldate cu morti si raniti. Cele mai multe au vizat Bagdadul, unde oameni înarmaţi au detonat un vehicul capcană, au deschis focul într-un cartier frecventat al capitalei şi au luat sute de ostatici într-un centru comercial.

    Despre grupările teroriste a vorbit şi preşedintele american Barack Obama în ultimul său discurs despre starea natiunii pronunţat în faţa Congresului. Obama a spus că politica externă a SUA trebuie să se concentreze asupra ameninţării pe care o reprezintă reţelele teroriste Statul Islamic şi al-Qaeda, dar nu trebuie să se oprească aici. El a avertizat că instabilitatea va continua timp de zeci de ani în multe părţi ale lumii – în Orientul Mijlociu, în Afganistan şi Pakistan, în părţi ale Americii Centrale, Africii şi Asiei, iar unele din aceste locuri ar putea deveni adăposturi sigure pentru noi reţele teroriste.

  • Djihad en Europe?

    Djihad en Europe?

    Charm El-cheikh, Beyrouth, Paris, Bamako, en moins d’un mois les djihadistes ont frappé trois continents et laissé derrière eux des centaines de morts. A son tour Bruxelles a été paralysée par la menace d’attaques similaires. La presse étrangère a accusé les autorités belges d’avoir permis ce que les journalistes appellent la création d’un véritable quartier djihadiste à Bruxelles. Pour sa part, l’ancien conseiller du Kremlin, Andrei Ilarionov, qui s’est par la suite attiré la disgrâce de Vladimir Poutine, mettait en garde déjà depuis le début de l’année dernière sur le risque d’un «printemps islamique» en Europe Occidentale, qu’il considérait plus vulnérable que jamais.



    L’UE n’a pas la capacité de se mobiliser pour résoudre les crises auxquelles elle est confrontée, affirme à son tour l’ancien négociateur en chef de la Roumanie avec Bruxelles, le professeur Vasile Puşcaş. Dans une interview pour Radio Roumanie, il parle de l’absence d’une réaction coordonnée dans la crise des réfugiés ainsi que de l’absence d’un plan commun dans la lutte contre le terrorisme.



    Vasile Puşcaş: « C’est une formule qui n’a pas donné de résultats ni pendant la crise financière mondiale ; on sait très bien qu’au niveau de l’UE les décisions ont été prises très tard et qu’elles n’ont pas été des meilleures. Actuellement ont voit de nouveau dans la crise des réfugiés l’incapacité de mettre en œuvre la législation européenne. Que ce soit clair : les institutions européennes avaient pris en 2007 des mesures visant la manière de réagir dans une telle situation. Mais personne ne s’y est préparé, personne n’a mis en œuvre ces décisions qui sont modifiées à mesure que la crise s’accentue. A l’heure qu’il est nous sommes confrontés à une autre crise : celle du terrorisme international. Là aussi il est question de décisions qui ne visent pas un seul Etat membre ou une seule région, mais l’ensemble de l’UE. »



    Une chose est sûre : la menace terroriste plane au-dessus de l’ensemble du continent. Et bien qu’ils ne l’aiment pas, les promoteurs de la rectitude politique se voient obligés d’admettre que l’origine de cette menace est à retrouver au sein des communautés musulmanes de plus en plus nombreuses sur le Vieux Continent. En 2010 on y recensait 44 millions de musulmans, soit 6% de la population européenne, dont 19 millions rien que dans l’UE, ce qui compte pour 4% du total. Si le rythme de l’immigration et le taux de naissances restent les mêmes, en 2050 il y aura près de 60 millions de musulmans en Europe, c’est à dire qu’un citoyen européen sur 10 sera de confession islamique.



    Selon la correspondante de Radio Roumanie à Madrid, les experts espagnols affirment que les attentats de Paris peuvent être suivis par d’autres d’envergure similaire et que le phénomène de recrutement des djihadistes a subi des transformations. Si jusqu’ici les recrutements avaient lieu notamment dans les mosquées, à l’heure actuelle les réseaux sociaux sont devenus le principal moyen de racoler des adeptes. De plus, 45% des individus arrêtés en Espagne et soupçonnés de terrorisme ont la nationalité espagnole ; 40% d’entre eux sont nés en Espagne. Un phénomène que les spécialistes appellent «l’éclosion du djihadisme autochtone». L’étude met en évidence l’âge des terroristes : ils sont de plus en plus jeunes, ayant entre 15 et 29 ans. On constate également la croissance continue du nombre des personnes converties à l’islam et qui deviennent des radicaux menés par le désir de légitimer leur appartenance au groupe.



    A Bucarest, sur la toile de fond des débats sur les quotas de réfugiés et la possibilité de retrouver parmi eux des djihadistes, le président Klaus Iohannis a souligné qu’à l’instar d’autres pays d’Europe Centrale, la Roumanie n’était pas une des destinations préférées des migrants. En plus, le terrorisme ne fonctionne que s’il fait peur, a affirmé le président roumain: « Ce n’est qu’au moment où l’on permet à la peur de pénétrer le tissu social de nos pays que les terroristes parviennent à leur fin. Or force nous est d’empêcher que cela arrive. Nous ne devons pas laisser la xénophobie, l’ultra nationalisme, le chauvinisme à gagner du terrain dans nos sociétés. Par ailleurs, il est hors de question de laisser cette peur nous mener à stigmatiser certaines communautés religieuses qui n’y sont pour rien.»



    Par respect pour les minorités ethniques et religieuses, la population musulmane de Roumanie ne fera pas l’objet de mesures spéciales, a fait savoir le président Iohannis. Massés surtout dans le sud-est du pays, en Dobroudja, ancienne province de l’Empire Ottoman, pendant des siècles, les quelque 70 mille musulmans de Roumanie, tatares et turcs notamment, sont un véritable modèle d’intégration et de loyauté envers l’Etat roumain. De même que les autres ethnies vivant sur le territoire roumain, les deux communautés sont dailleurs représentées doffice à la Chambre des députés du Parlement de Bucarest. Notons aussi quau début des années 2000, lorsque les troupes roumaines participaient aux campagnes anti-terroristes dAfghanistan et dIrak, le porte-parole du ministère roumain de la Défense était un officier dorigine turque, très populaire parmi les journalistes.



    Par ailleurs, le chef du culte musulman de Roumanie, le mufti Murat Iousouf, a durement condamné, et sans équivoque, les attaques de Paris de même que tous ceux qui organisent ce genre dactes cruels. « Il sagit, tout dabord, dun crime contre lhumanité », a affirmé le mufti Murat Iousouf évoquant un verset du Coran selon lequel « celui qui tue une âme, un être humain, tue toute une société, toute une communauté!. » (Trad.: Valentina Beleavski, Andrei Popov)

  • Jihad în Europa

    Jihad în Europa

    Sharm
    el-Sheikh, Beirut, Paris, Bamako – în mai puţin de o lună, jihadiştii au lovit
    pe trei continente şi au lăsat în urma lor sute de morţi. Bruxelles, capitala
    administrativă a Uniunii Europene şi gazda sediului NATO, a fost zile în şir
    paralizată de spaima unor atacuri similare. Presa din ţările vecine a acuzat
    autorităţile belgiene că ar fi permis ceea ce ziariştii numesc crearea unui
    adevărat cartier jihadist la Bruxelles. Descreieraţii care-şi motivează
    religios fervoarea ucigaşă se află, deja, în inima Europei.

    Încă de la
    sfârşitul anului trecut, fostul consilier de la Kremlin Andrei Ilarionov,
    ulterior căzut în disgraţia lui Vladimir Putin, a avertizat asupra riscurilor unei aşa-numite
    primăveri islamice în Europa Occidentală, despre care spunea că este mai
    vulnerabilă decât oricând.

    UE nu are capacitatea de a se mobiliza pentru a rezolva crizele cu care
    se confruntă – crede şi fostul negociator-şef al României cu Bruxellesul,
    profesorul Vasile Puşcaş. Într-un interviu pentru Radio România, el vorbeşte
    despre lipsa unei reacţii cordonate în criza refugiaţilor şi despre absenţa
    unui plan comun în lupta împotriva terorismului: E o formulă care nu a dat
    rezultate nici în timpul crizei internaţionale financiare, se ştie foarte bine
    că deciziile au fost luate foarte târziu şi foarte neinspirat, la nivelul UE,
    şi acum vedem iarăşi criza refugiaţilor, incapacitatea de a aplica legislaţia
    europeană. Să ne înţelegem, din 2007 există măsuri luate de instituţiile
    europene cum statele să reacţioneze într-un asemenea caz. Nimeni nu s-a
    pregătit, nimeni nu a aplicat asemenea decizii care se tot modifică pe măsură
    ce se agravează criza. Acum suntem într-o altă criză, cea a terorismului
    internaţional, şi iarăşi e problema de decizii care să privească nu numai un
    stat, nu numai o subregiune a Uniunii, ci întreaga UE.

    Iar evidenţa e că metastazele
    jihadului au cuprins întregul continent. Oricât le-ar displăcea, chiar
    promotorii intratabili ai corectitudinii politice încep să consimtă că patul
    germinativ sunt tot mai numeroasele comunităţi musulmane de pe continent. În
    2010, erau 44 de milioane de musulmani, adică şase procente din populaţie, şi
    19 milioane numai în statele membre ale Uniunii Europene, ceea ce înseamnă
    aproape 4% din total. Dacă atât ritmul imigrării, cât şi sporul natural rămân
    aceleaşi, în 2050 vor fi aproape 60 de milioane, adică un cetăţean european din
    zece va fi de confesiune islamică. Citaţi de corespondenta Radio România la
    Madrid, experţii spanioli spun că atentatul de la Paris poate fi urmat de
    altele, de anvergură similară, şi că fenomenul de racolare a celor care
    ulterior comit atacuri a suferit o transformare. Dacă, până de curând, aceasta
    se realiza în principal în moschei, mediul on-line a devenit acum principalul
    mijloc de radicalizare. 45% dintre indivizii arestaţi în Spania sub suspiciunea
    de terorism au cetăţenie spaniolă, iar 40 de procente sunt chiar născuţi acolo.
    Specialiştii numesc acest fenomen ‘ecloziunea jihadismului autohton’. Studiul
    insistă asupra vârstei teroriştilor, care sunt tot mai tineri, între 15 şi 29
    de ani, şi constată creşterea continuă a numărului de convertiţi la Islam,
    care, într-un timp foarte scurt, devin radicali, din dorinţa de a-şi legitima
    apartenenţa la grup.

    Pe
    fondul dezbaterilor de la Bucureşti privind cotele de refugiaţi din Orientul
    Mijlociu şi nordul Africii, printre care se pot lesne strecura jihadişti,
    preşedintele Klaus Iohannis a ţinut să sublinieze că, asemenea altor state
    central-europene, România nu e destinaţie predilectă pentru aceştia. Terorismul
    funcţionează doar dacă provoacă teamă, a
    afirmat preşedintele: Dacă lăsăm frica să pătrundă în ţesutul
    social al ţărilor noastre, abia atunci teroriştii îşi ating obiectivul adevărat
    şi nu avem voie să lăsăm aşa ceva să se întâmple. Nu avem voie să lăsăm
    xenofobia, ultranaţionalismul, şovinismul să devină relevante în societăţile
    noastre. În niciun caz nu avem voie să lăsăm această frică să ducă la
    stigmatizarea unor colectivităţi religioase care nu au nicio vină în această
    chestiune.

    Din respect pentru minorităţile etnice şi religioase,
    populaţia musulmană din România nu va fi vizată de măsuri speciale, a adăugat
    Iohannis. Noul ministrul Justiţiei de la Bucureşti, Raluca Prună, a anunţat că
    România va contribui, în schimb, fără nicio ezitare, alături de celalalte state
    ale Uniunii Europene, la găsirea unui răspuns judiciar impotriva terorismului.
    Majoritatea etnici tătari şi turci, concentraţi, în general, în Dobrogea
    (sud-est, provincie care a făcut parte sute de ani din Imperiul Otoman), cei
    circa 70 de mii de musulmani din România sunt, deopotrivă, un model de
    integrare şi de loialitate faţă de statul român. Ambele comunităţi sunt
    reprezentate din oficiu, ca şi celelalte minorităţi etnice, în Camera
    Deputaţilor de la Bucureşti.

    În primii ani 2000, când Armata participa la
    campaniile antiteroriste din Afganistan şi Irak, purtătorul de cuvânt al
    ministerului român Apărării era un foarte popular ofiţer de etnie turcă. Iar şeful cultului musulman din România, muftiul Murat
    Iusuf, a condamnat fără echivoc actele de cruzime comise la Paris, precum şi pe
    cei care pun la cale astfel de atentate. Este o crimă
    împotriva umanităţii, fără nicio legătură cu religia islamică – a spus muftiul,
    care a evocat versetul din Coran, potrivit căruia cel care ucide un suflet
    ucide o comunitate întreagă.

  • UPDATE privind situaţia cetăţeanului român răpit în Burkina Faso

    19 mai 2015, Celula de criză interinstituţională care funcţionează conform Metodologiei de comunicare şi acţiune pentru instituţiile şi autorităţile cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de atacuri teroriste în care sunt implicaţi cetăţeni români aflaţi în afara teritoriului României, aprobată în şedinţa CSAT din 3 aprilie 2013, a avut, încă de la primele ore ale dimineţii, o serie de reuniuni privind situaţia actuală legate de cetăţeanul român răpit în Burkina Faso. Ministrul de externe Bogdan Aurescu a participat, imediat după revenirea în ţară, la activitatea Celulei de criză reunite la sediul MAE.

    Celula de criză interinstituţională continuă demersurile de verificare a veridicităţii informaţiilor şi a materialului audio apărute în presă în cursul zilei de astăzi. În acest scop, a fost solicitat şi sprijinul partenerilor internaţionali ai României. Celula de criză interinstituţională reiterează faptul că, având în vedere specificul acestei operaţii, procedurile de verificare pot să dureze, nefiind aşteptat un rezultat imediat.

    În cadrul reuniunilor de astăzi, reprezentanţii instituţiilor care fac parte din Celula de criză au analizat diverse scenarii de evoluţie a cazului şi au examinat acţiunile posibile pentru soluţionarea situaţiei cetăţeanului român luat ostatic.

    Celula de criză îşi va continua activitatea în acelaşi regim şi va colabora, în continuare, cu partenerii internaţionali ai României.

    Cele mai recente evoluţii înregistrate în acest caz, precum şi concluziile de etapă ale reuniunilor de astăzi ale Celulei de criză interinstituţionale au fost transmise spre informarea operativă a Preşedintelui României şi Prim-ministrului României.

    De asemenea, Celula de criză interinstituţională este în legătură permanentă cu familia cetăţeanului răpit.

    Celula de criză interinstituţională reiterează recomandarea ca tratarea în spaţiul public a elementelor privind acest caz, dat fiind caracterul specific şi sensibil al acestuia, să se facă cu toată precauţia.

    Comunicat de presa MAE

  • Portrait des jeunes Occidentaux qui décident de partir faire le jihad.

    Portrait des jeunes Occidentaux qui décident de partir faire le jihad.

    De nos jours, des centaines de jeunes Occidentaux décident de partir faire le jihad en Syrie ou en Irak. La plupart d’entre nous ignorent les raisons qui les poussent à prendre une telle décision, mais une chose est certaine : la majorité de ces jeunes rentrent ensuite chez eux et renforcent la menace terroriste dans leurs pays d’origine. L’actuelle édition de Paroles jeunes a décidé de se pencher justement sur cette catégorie de jeunes européens qui de leur propre gré décident de rompre avec leur quotidien plutôt calme pour se rendre sur les champs de bataille jihadistes. Quelles sont les raisons qui poussent ces jeunes à faire un tel pas ? Qui sont-ils? Autant de questions que notre collègue Ioana Stancescu a posées à la journaliste indépendante Sophie Janinet, ancienne stagiaire de RRI qui s’est penchée sur le parcours d’un Français de 22 ans ayant participé à la décapitation simultanée par les jihadistes de plusieurs otages. Sophie Janinet a également pris part à la marche de solidarité organisée dimanche dernier en France en hommage aux victimes des attentats terroristes de Paris.