Radio România Internațional

Tag: JO Paris

  • Anul sportiv 2024 (partea II)

    Anul sportiv 2024 (partea II)

    România a revenit, în 2024, în topurile sportive ale lumii. La Jocurile Olimpice de la Paris, delegaţia tricoloră s-a situat pe locul 23 în clasamentul mondial pe medalii, înregistrând un progres clar faţă de ediţia de acum trei ani, de la Tokyo, unde a ocupat locul 46. Mai multe detalii în partea a doua a retrospectivei sportive a anului 2024, pe care vă invităm s-o ascultaţi în cele ce urmează.

    Sfârşitul lunii iulie a adus debutul Jocurilor Olimpice de la Paris, deschise cu o ceremonie grandioasă şi, în acelaşi timp, controversată din diferite motive legate mai puţin de sport… Primele medalii tricolore au fost aduse de înotătorul David Popovici: aur la 200 de metri liber şi bronz la cealaltă probă la care a luat parte, şi anume la 100 de metri liber. Au urmat succesele canotorilor. Perechea Andrei Cornea / Marian Enache a câştigat medaliile de aur în proba masculină de dublu vâsle, apoi Simona Radiş şi Ancuţa Bodnar s-au clasat pe locul secund în întrecerea similară feminină. Au urmat alte două medalii de argint, aduse de Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel. de la dublu rame feminin, şi de Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc, de la dublu vâsle feminin – categorie uşoară. În ultima zi de concurs a canotorilor a venit şi cel de-al treilea titlu olimpic, adus de echipajul feminin de 8+1. Au completat palmaresul tricolorilor medalia de argint obţinută la categoria 49 de kilograme de halterofila Mihaela Cambei şi bronzul câştigat la sol de gimnasta Ana Maria Bărbosu după decizia Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne.

    Odată cu încheierea Jocurilor Olimpice, fotbalul a revenit în centrul atenţiei iubitorilor de sport cu competiţiile europene intercluburi. România a avut o reprezentantă în preliminariile Ligii Campionilor, FCSB, una în calificările pentru Liga Europa, Corvinul Hunedoara, şi două în cele pentru Conference League: CFR Cluj şi Universitatea Craiova. În Liga Campionilor, FCSB a ajuns până în turul trei, unde s-a oprit în faţa echipei cehe Sparta Praga. A mers apoi în barajul pentru Liga Europa, unde a trecut de LASK Linz, din Austria. În faza principală a Ligii Europa, după şase partide, campioana României ocupă locul 10, după trei victorii, două egaluri şi o înfrângere. Mai are de disputat, în ianuarie, alte două jocuri – cu Qarabag, în Azerbaidjan, şi cu Manchester United, acasă. Formaţia Corvinul Hunedoara a fost depăşită în al doilea tur preliminar al Ligii Europa de croaţii de la Rijeka. A mers în al treilea tur din Conference League, unde s-a oprit în faţa echipei Astana, din Kazahstan. În aceeaşi competiţie, Universitatea Craiova a avut cel mai scurt parcurs, oprit în turul secund al calificărilor de echipa slovenă Maribor. Cel mai departe a ajuns CFR Cluj, până în play-off, unde a cedat în faţa echipei cipriote Pafos.

    În partea a doua a anului 2024, echipa naţională de fotbal a evoluat în Liga Naţiunilor. Cu un nou antrenor, Mircea Lucescu, revenit la prima reprezentativă a României după aproape 40 de ani, tricolorii au câştigat toate cele şase partide disputate în grupa a doua a Ligii C, din care au mai făcut parte Cipru, Lituania şi Kosovo. În cinci dintre acesta s-au impus pe teren. Rezultatul jocului de la Bucureşti cu Kosovo a fost decis la UEFA, 3-0 pentru România, după ce jucătorii oaspeţi au ieşit de pe teren înainte de fluierul final. Astfel, România s-a aflat printre cele mai bune patru câștigătoare de grupe din Liga Națiunilor, echipe care au rezervate locuri în barajul pentru Cupa Mondială din 2026. Tragerea la sorţi pentru preliminarii, care a avut loc în decembrie, a adus veşti bune tricolorilor. Naţionala României a fost repartizată în Grupa H, alături de Austria, Bosnia şi Herţegovina, Cipru şi San Marino. Primul meci va avea loc în martie 2025, cu Bosnia şi Herţegovina. Se califică direct câştigătoarele grupelor. Pentru celelalte patru locuri disponibile pentru zona europeană se vor bate cele 12 formaţii clasate pe locul secund în grupe şi cel mai bine clasate câştigătoare de grupe din Liga Naţiunilor, ediţia 2024-25, care nu s-au calificat prin intermediul preliminariilor.

    Nu putem încheia fără un cuvânt despre marile personalități ale sportului românesc care ne-au părăsit in 2024. Pe 20 februarie s-a stins caiacistul Vasile Dîba, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976. Pe 27 mai s-a dus fostul mare jucător de handbal Ştefan Birtalan, dublu campion mondial şi medaliat olimpic. In ziua de 29 august a murit Mihaela Peneş, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo, din 1964, și cu argint la Ciudad de México, în 1968, la aruncarea suliţei. Pe 2 decembrie ne-a părăsit fostul mare portar Helmut Duckadam, cunoscut drept ”Eroul de la Sevilla”, după ce a apărat patru lovituri de la 11 metri în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, pe  care Steaua Bucureşti a câştigat-o împotriva Barcelonei. S-a stins apoi, pe 12 decembrie, Dan Grecu, primul campion mondial din gimnastica masculină românească,  medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de vară din 1976, de la Montreal.

  • Retrospectiva externă 2024

    Retrospectiva externă 2024

    Ascensiunea extremei-drepte în Europa

    Alegerile parlamentare au confirmat, anul acesta, ascensiunea partidelor de dreapta naționaliste sau radicale în țări precum Franța, Germania, Belgia, Austria, Olanda și Italia. La finele lunii octombrie, în Austria, Parlamentul a ales pentru prima dată în fruntea sa un politician de extremă-dreapta, după victoria istorică a formațiunii acestuia – Partidul Libertății – la legislativele din septembrie. În Franța, un front republican format în vederea alegerilor legislative anticipate din vară a reușit să blocheze accederea la putere a partidului naționalist Adunarea Națională (Rassemblement National), dar absența unei majorități clare a declanșat, de atunci, o cvasi-permanentă criză politică. Iar, în septembrie, formațiunea Alternativa pentru Germania (AFD), adversară a migraţiei, a câștigat pentru prima oară un scrutin regional și a obținut scoruri mari istorice în alte două. Pe acest fond, eurodeputații au aprobat, pe 27 noiembrie, o nouă Comisie Europeană. Executivul Uniunii Europene și-a început activitatea pe 1 decembrie, iar președinta Ursula von der Leyen, aflată la al doilea mandat, a promis proiecte majore în primele 100 de zile.

     

    Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă

    Republicanul Donald Trump a câștigat fără drept de apel, pe 5 noiembrie, alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii, obținând al doilea mandat la Casă Albă, grație unei reveniri politice spectaculoase. În 2016, el repurtase o victorie-surpriză în faţa democratei Hillary Clinton, favorită în sondaje la vremea respectivă. Anul acesta, el a învins-o pe Kamala Harris, propulsată de urgență, în luna iulie, de Partidul Democrat drept candidată, după retragerea din cursă a președintelui octogenar în exercițiu, Joe Biden. În ciuda sondajelor care prevedeau o luptă foarte strânsă între Donald Trump și Kamala Harris, republicanul a câștigat cele șapte state cel mai disputate. În vârstă de 78 de ani, Donald Trump – a cărui campanie electorală a fost marcată de două tentative de asasinat împotriva sa, de patru inculpări și o condamnare penală – va fi învestit în funcție pe 20 ianuarie 2025.

     

    Alegeri și represiune în Rusia, război în Ucraina

    În Rusia, Vladimir Putin și-a început, în luna iunie, cel de-al cincilea mandat de președinte, după ce a câștigat alegeri denunțate de Occident drept un simulacru. Anterior, în februarie, celebrul său opozant, Alexei Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, murise subit, în circumstanțe neclare, într-o închisoare de la Cercul Polar, unde ispășea o pedeapsă pentru așa-zis extremism. Între timp, Ucraina invadată de Rusia în februarie 2022 a lansat în vara lui 2024 un atac-surpriză în regiunea rusească Kursk de la frontieră. În noiembrie, Kievul a folosit, pentru prima dată pe teritoriul rus, rachete cu rază lungă de acțiune americane și britanice, după ce Washingtonul și Londra și-au dat acordul. Moscova a ripostat, lovind Ucraina cu o rachetă balistică cu rază medie de acțiune de ultimă generație fără încărcătură nucleară și a promis că își va înmulți atacurile de acest fel, dacă Ucraina va continua să vizeze Rusia cu rachete occidentale. Vladimir Putin a evocat inclusiv posibilitatea de a recurge la arma nucleară.

     

    Război și în Orientul Mijlociu

    Israelul și-a continuat ofensiva militară împotriva Hamas în Fâșia Gaza, după atacul fără precedent al grupării islamiste palestiniene asupra teritoriului israelian din octombrie 2023. Anul acesta, mai mulți lideri importanți ai Hamas au fost uciși, în special șeful mișcării, Ismail Haniyeh, în iulie, la Teheran. Negocierile pentru o încetare a focului au rămas fără rezultat, iar teritoriul palestinian – unde peste 44 de mii de persoane, majoritatea civili, au murit –  a continuat să fie pradă unei grave crize umanitare. În paralel, după circa un an de confruntări transfrontaliere cu libanezii din Hezbollah – aliați ai Hamas susținuți de Iran, armata israeliană a declanșat, în septembrie, bombardamente împotriva mișcării islamiste în sudul, estul și nordul Libanului, precum și în regiunea capitalei Beirut. Tot Israelul a întreprins și o ofensivă terestră împotriva fiefurilor Hezbollah din sudul Libanului. Ca răspuns la uciderea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, la Beirut, în septembrie, precum și, anterior, a liderului Hamas, Ismail Haniyeh, Iranul a lansat, și el, sute de rachete împotriva Israelului, care a răspuns cu lovituri contra unor baze militare iraniene, ceea ce a condus la temeri privind extinderea conflictului regional. Și pentru ca tabloul din zonă să fie complet, spre final de an, în Siria, o ofensivă a rebelilor conduşi de islamişti radicali a dus la fuga din țară a președintelui Bashar al-Assad şi a pus capăt regimului de cinci decenii al partidului Baas.

     

    Condiții meteorologice extreme

    Canicula și seceta, pe de o parte, ploile catastrofale, pe de alta, nu au lipsit nici ele din lume în acest an. Un atlas mondial publicat de ONU arată că episoade de secetă-record sunt pe cale să devină o obișnuință. În pandant, inundații au devastat numeroase regiuni ale mapamondului. În Europa, sud-estul Spaniei s-a confruntat, în toamnă, cu inundații istorice. Potrivit autorităților, 230 de oameni și-au pierdut viața, din care 222 numai în zona Valencia. Sinistrații, disperați, au criticat modul haotic în care autoritățile au gestionat situația, de la alertarea tardivă a oamenilor, până la ajutoarele livrate cu întârziere.

     

    Jocuri Olimpice la Paris

    2024 a fost și anul celei de-a 33-a ediții a Jocurilor Olimpice de vară, cel mai mare eveniment multi-sportiv organizat o dată la patru ani. Competiția s-a desfășurat la Paris, după o ceremonie de deschidere pe râul Sena pe cât de fastuoasă, pe atât de controversată. După ce a găzduit Olimpiadele din 1900 și 1924, capitala franceză a devenit al doilea oraș, după Londra, care a organizat aceste Jocuri de vară de trei ori. Tot la Paris, pe 7 decembrie, lideri mondiali, dar și oameni obișnuiți au participat la ceremonia de redeschidere a celebrei catedrale Notre-Dame, restaurată după un incendiu care distrusese, cu cinci ani înainte, monumentul gotic.

     

    Lumea e mai săracă fară…

    Nu putem pune capăt acestei retrospective a evenimentelor externe ale anului care se încheie fără să amintim că, în 2024, ne-am luat rămas bun de la actorii de talie internațională Alain Delon, Anouk Aimée, Donald Sutherland sau Maggie Smith, de la scriitorul Ismail Kadare, de la cântăreața Françoise Hardy sau de la muzicianul, compozitorul și producătorul Quincy Jones.

  • Anul sportiv 2024 (partea I)

    Anul sportiv 2024 (partea I)

    Pentru sportul românesc, 2024 a fost, se poate spune, un an bun. Rezultatele obţinute la Jocurile Olimpice de la Paris au păstrat România în elita sportului mondial, mai cu seama la discipline precum canotajul, unde sportivii tricolori au strălucit.

    Primul eveniment major al anului a fost Openul de tenis al Australiei de la Melbourne, desfăşurat în ianuarie. România nu a fost reprezentată în proba masculină de simplu, iar în cea feminină, nicio româncă nu a trecut de primul tur. La dublu masculin, Victor Cornea a ajuns, alături de indianul Nsriram Balaji, până în turul secund. Tot în turul doi s-a oprit şi Ana Bogdan, în proba feminină de dublu, unde a evoluat alături de jucătoarea spaniolă de origine slovacă Rebeka Masarova. Tot în ianuarie, la sărituri în apă de la mare înălţime, sportivul român Constantin Popovici a devenit noul campion al circuitului mondial Red Bull Cliff Diving,

    Luna februarie a adus medalii sportivilor care ne-au reprezentat la Europenele de lupte, de la Bucureşti, şi la cele de haltere, de la Sofia. La lupte, medalia de aur a fost câştigată de Andreea Ana, la categoria 55 de kilograme. Argint au obţinut Kateryna Zelenykh, la 65, şi Alexandra Anghel, la 73 de kilograme. Cu bronz au fost medaliaţi Denis Florin Mihai, la 55 de kilograme, şi Răzvan Arnăut, la 60, ambii în competiţiile stilului greco-roman. La haltere, Mihaela Cambei, la 49 de kilograme, a cucerit titlul continental la stilul smuls, la aruncat şi la total. La 71 de kilograme, Loredana Toma s-a impus la smuls şi la total. Valentin Ionadi Iancu a obţinut argintul la 61 de kilograme, la aruncat, stil la care Ioana Mădălina Miron, la 45, şi Andreea Cotruţa, la 59 de kilograme, au obţinut medalii de bronz.

    În martie, atleta română de origine kenyană Joan Chelimo Melly a câştigat cursa de semimaraton de la Paris şi a stabilit un nou record al României. Atleţii români s-au remarcat şi la Cupa Europeană de aruncări, concurs desfășurat în Portugalia, la Leiria. Alin Firfirică a obținut medalia de aur la aruncarea discului, apoi Bianca Ghelber, la aruncarea ciocanului, și Alexandru Novac, la suliță, au câștigat medalii de argint. Tot la suliță, dar în concursul sportivilor sub 23 de ani, Vlad Alexandru Turcu a luat medalia de bronz. La rugby, echipa României a ocupat locul 4 în ediţia 2024 a competiţiei Europe Championship, al doilea eşalon valoric continental, după Turneul celor Şase Naţiuni.

    În aprilie, Corona Braşov a câştigat competiţia regională de hochei pe gheaţă Erste Liga. În finală, echipa română s-a impus în faţa formaţiei maghiare Ferencváros, pe care a învins-o în patru jocuri consecutive: două la Braşov şi două la Budapesta. Apoi, la Bucureşti, tenismanul maghiar Márton Fucsovics a câştigat proba de simplu a turneului ATP 250 Ţiriac Open, concurs dotat cu premii totale de 579 de mii de euro. El l-a învins în finală pe argentinianul Mariano Navone, cu 6-4, 7-5. Au urmat Campionatele Europene de canotaj de la Szeged, unde România a obţinut opt medalii. Dintre acestea, patru au fost de aur, două de argint şi două de bronz. Pe cea mai inaltă treaptă a podiumului au urcat echipajele feminine de 8+1, de dublu vâsle (categoria uşoară) şi de doi rame, precum şi cel masculin de dublu vâsle. La Europenele de box de la Belgrad, Lăcrămioara Perijoc a fost medaliată cu argint la categoria 54 de kilograme, iar Claudia Nechita a câştigat bronzul la 57.

    La Europenele feminine de gimnastică dsfăşurate în mai, la Rimini, în Italia, România a obţinut două medalii. Ambele au fost de argint, câştigate de Sabrina Maneca Voinea în finalele de la bârnă şi sol. În concursul pe echipe, România s-a situat pe locul 4. La handbal feminin, CSM Bucureşti a ratat calificarea la Turneul final al Ligii Campionilor. În sferturile de finală, campioana României a fost depăşită de formaţia franceză Metz. În tur, la Bucureşti, echipa din Lorena s-a impus cu 27 la 24 apoi, în retur, în Franţa, a câştigat cu 29 la 23.

    Primul eveniment major al verii a fost Campionatul European de fotbal din Germania. Tricolorii şi-au îndeplinit obiectivul de a ajunge în faza eliminatorie şi, mai mult, au făcut-o câştigând Grupa E, din care au mai făcut parte Belgia, Slovacia şi Ucraina. Au reuşit să joace bine în toate partidele disputate, dar în faţa Ucrainei au avut, parcă, mai mult noroc, şi au câştigat cu 3-0. Au pierdut cu 0 la 2 jocul cu Belgia, care a fost net superioară, şi au terminat egal, 1-1, cu Slovacia, una dintre surprizele plăcute ale turneului. În fiecare partidă, românii au jucat ca o adevărată echipă. Au luptat de la început până la sfârşit, au pus suflet şi ambiţie, dar în cele din urmă nu au putut compensa diferenţa de valoare care îi desparte de echipele mari ale Europei. S-au oprit în optimile de finală, după ce au pierdut, la München, cu 0 la 3, în faţa formaţiei Ţărilor de Jos. Au beneficiat însă de un sprijin uriaş oferit de românii din tribune, care au fost prezenţi cu zecile de mii la toate jocurile tricolorilor şi au susţinut frenetic echipa.

    Despre partea a doua a anului sportiv 2024, într-o ediţie următoare…

  • Sport Club RRI: Ierarhii de sfârşit de an

    Sport Club RRI: Ierarhii de sfârşit de an

    El a câştigat, anul acesta, la Jocurile Olimpice, o medalie de aur la 200 de metri liber şi una de bronz la 100 de metri, iar la Europene, medalii de aur la 100 şi 200 de metri liber. Francezul Léon Marchand este favorit pentru acest titlu. A obţinut, la Jocurile Olimpice, patru medalii de aur şi una de bronz şi a stabilit patru recorduri olimpice şi două europene. Să mai notăm că şi la sărituri de la mare înălţime au fost nominalizaţi doi români pentru titlul de cel mai bun sportiv european al anului, respectiv Constantin Popovici şi Cătălin Preda.

    Canotoarea Ioana Vrînceanu a primit, marţi, titlul de cel mai bun sportiv al anului din partea Clubului Sportiv al Armatei Steaua în cadrul unei gale desfăşurate la Bucureşti. La Jocurile Olimpice de la Paris, ea a fost medaliată cu aur în proba de 8+1 feminin şi cu argint în întrecerea feminină de doi rame, alături de Roxana Anghel. La Szeged, în Ungaria, cele două sportive au câştigat şi aurul european la doi rame.

    La Federaţia Română de Canotaj, Marian Enache şi Andrei Cornea au fost desemnaţi « Echipajul Anului ». La Jocurile Olimpice de la Paris, ei au câştigat medaliile de aur în proba masculină de dublu vâsle. Au mai fost premiate componentele echipajului feminin de 8+1, campioane olimpice, şi celelalte sportive medaliate la Paris în probele feminine de dublu vâsle, doi rame fără cârmaci şi dublu vâsle categorie uşoară.

    Anul 2024 a fost bun şi pentru fotbalul românesc. Echipa naţională s-a calificat din nou la un campionat european, unde a ajuns până în optimile de finală. Mijlocaşul Răzvan Marin, de la echipa italiană Cagliari, a fost desemnat jucătorul anului. Autor a opt goluri pentru echipa naţională în acest an, dintre care două la EURO 2024, Marin a primit şi premiul pentru cel mai bun mijlocaş. Titlul de cel mai bun antrenor al anului i-a fost acordat lui Edward Iordănescu, cel care din postura de selecţioner a calificat şi a condus echipa naţională la Campionatul European din Germania.

  • Profil olimpic 2024 – Canotoarele Simona Radiș și Ancuța Bodnar

    Profil olimpic 2024 – Canotoarele Simona Radiș și Ancuța Bodnar

    Patru dintre componentele flotilei canotajului românesc au obţinut câte două medalii, dintre care una de aur şi una de argint. Este vorba de Simona Radiş si Ancuţa Bodnar, medaliate cu argint la dublu vâsle, şi de Ioana Vrânceanu și Roxana Anghel, clasate pe locul secund la dublu rame, totodată componente ale echipajului de 8+1, campion olimpic. Vorbim astăzi despre Simona Radiş şi Ancuţa Bodnar.

    Acum trei ani, la Jocurile Olimpice de la Tokyo, Radiş şi Bodnar au câştigat medaliile olimpice de aur la dublu vâsle, aducând singurele medalii de aur ale delegaţiei care a reprezentat România în capitala Japoniei. În 2022 şi 2023 au fost campioane mondiale şi au mers la Paris din postura favoritelor la primul loc. Au trecut de serii fără probleme, cu cel mai bun timp. În semifinale însă au avut emoţii. Erau pe locul al patrulea în a doua semifinală, după 1.500 de metri, în condiţiile în care doar primele trei echipaje se calificau în Finala A. Finişul lor a fost însă remarcabil şi au câştigat semifinala. În ultimul act au condus până dincolo de jumătatea cursei, dar au pierdut aurul în faţa echipajului Noii Zeelande, la doar 14 sutimi de secundă.

    Au facut apoi parte din echipajul de 8+1 al României, care a câştigat categoric finala, trecând linia de sosire cu cinci secunde mai devreme decât a doua clasată, Marea Britanie. În afară de Vrânceanu, Anghel, Bodnar şi Radiş, pe care deja le-am pomenit, în barca s-au mai aflat Maria Magdalena Rusu, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş şi Victoria Ştefania Petreanu la cârmă.

    Să mai notăm că Ancuța Bodnar s-a născut la Vatra Moldoviţei, în judeţul Suceava, în 1998, pe 25 septembrie. Simona Radiş este din Botoşani, unde s-a născut pe 5 aprilie 1999. Cele două sportive fac pereche în barca de dublu vâsle din 2019, când au câştigat argintul la Campionatele Europene de la Lucerna, din Elveţia.

     

  • Sportivul săptămânii – Gimnasta Ana Maria Bărbosu

    Sportivul săptămânii – Gimnasta Ana Maria Bărbosu

    După 12 ani de aşteptare, România a revenit între ţările medaliate la Jocurile Olimpice în probele feminine de gimnastică artistică. Ana Maria Bărbosu s-a clasat a treia în finala de la sol, dar a avut nevoie de o bătălie juridică la cel mai înalt nivel pentru a-si recupera medalia de bronz cuvenită. Vinerea trecută, într-o ceremonie desfăşurată la Bucureşti, ea şi-a primit medalia, în cele din urmă, din partea Comitetului Olimpic Internaţional. În urma recunoaşterii mult aşteptate a performanţei sale de la Jocurile Olimpice de la Paris, Radio România Internaţional a desemnat-o pe Ana Maria Bărbosu Sportivul Săptămânii.

    La Paris, după încheierea finalei de la sol, ultimul concurs olimpic de gimnastică artistică feminină, pe primul loc s-a situat brazilianca Rebeca Andrade, notată cu 14,166, în timp ce argintul a revenit sportivei americane Simone Biles, cu 14,133. Au urmat, pe locurile trei şi patru, româncele Ana Maria Bărbosu şi Sabrina Maneca Voinea, ambele cu 13,700, departajate de punctajul acordat pentru execuţie, favorabil Anei. Gimnasta americană Jordan Chiles s-a situat pe cinci, cu 13,666. A făcut contestaţie şi a primit un punct întreg, iar cu 13,766 a urcat pe treapta a treia a podiumului. A făcut contestaţie şi Sabrina, dar nu i-a fost acceptată. Ulterior, Ana şi Sabrina s-au adresat Tribunalului de Arbitraj pentru Sport de la Lausanne. Instanţa din Elveţia i-a dat dreptate doar Anei Bărbosu, a calificat contestaţia sportivei americane Jordan Chiles drept nefondată, a trimis-o înapoi pe locul 5, iar românca şi-a primit medalia.

    Ana Maria Bărbosu s-a născut pe 27 iulie 2006, la Focşani. S-a remarcat prima dată în plan internaţional la Europenele din 2020, de la Mersin, din Turcia, unde în concursul junioarelor, a câştigat medalii de aur la individual compus, la toate aparatele şi cu echipa. La senioare, în 2022, la Europenele de la München, a obţinut cel mai bun rezultat al delegaţiei române – locul 4 la sol. În 2023, la Europenele din Turcia, de la Antalya, a făcut parte din echipa cu care România a ocupat locul 5, asigurându-şi prezenţa la Mondialele din acelaşi an, de la Anvers. În Belgia, cu Ana la toate aparatele, echipa României s-a clasat pe locul 10 şi a obţinut calificarea la Jocurile Olimpice, pentru prima dată în ultimii 12 ani.

  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Sportivul român Alin Alexuc-Ciurariu s-a calificat, joi, la Jocurile Olimpice de la Paris, după ce a obținut victorii pe linie la turneul preolimpic mondial de lupte de la Istanbul. El concurat la stilul greco-roman, categoria 130 de kilograme. Campion european în 2020, Alexuc a mai reprezentat România la Jocurile Olimpice de la Londra, din 2012, la Rio 2016 și Tokyo 2020. Romania are în acest moment, în mod oficial, 83 de sportivi calificați la jocurile de la Paris, la 12 discipline.

    Jucătoarele române de tenis Sorana Cîrstea și Jaqueline Cristian s-au calificat, joi, în runda a treia a turneului WTA 1.000 de la Roma, dotat cu premii totale de 4.800.000 de euro. Sorana a dispus în turul secund de cehoaica Brenda Fruhvirtova cu 7-5, 6-0, după o oră și 32 de minute de joc. Ea se va întâlni în turul trei cu cehoaica Marketa Vondrousova, cap de serie numărul 6. Jaqueline Cristian, intrată pe tabloul principal ca ”lucky loser”, a trecut de rusoaica Elina Avanesian cu 5-7, 6-2, 6-2, după aproape trei ore de joc. Românca o va înfrunta, în runda a treia, în premieră, pe jucătoarea americană Coco Gauff, numărul trei mondial.

    Echipa de handbal masculin a României va întâlni, duminică, la Brno, reprezentativa Cehiei, în manșa secundă a barajului pentru Campionatul Mondial din 2025. În tur, miercuri, la Baia Mare, tricolorii s-au impus cu 31 la 30. Campionatul Mondial va avea loc în perioada 14 ianuarie – 2 februarie 2025, în Croația, Danemarca și Norvegia.

    În weekend vom afla numele celor două echipe care vor retrograda din Superliga română de fotbal. Etapa a noua este ultima din play-out, iar toate jocurile sunt programate duminică. În acest moment, pe locurile de baraj se situează FC Voluntari și Poli Iași, cu 24 de puncte fiecare, la un punct în urma echipei FC Botoșani. Pe ultimele două locuri, cele care trimit direct în liga secundă, sunt Dinamo și FC U Craiova, cu câte 22 de puncte. Dinamoviștii vor juca, pe teren propriu, cu UTA, câștigătoare, deja, a zonei play out. Craiova întâlnește, pe teren propriu, formația FC Hermannstadt. Poli Iași se va confrunta, acasă, cu Petrolul Ploiești, iar FC Voluntari, pe arena proprie, cu Universitatea Cluj. În fine, Oțelul Galați va juca, pe teren propriu, cu FC Botoșani și, dacă va câștiga, își va asigura locul secund în play-out. Vă amintim că echipa de pe locul 3 din play-off va juca împotriva câștigătoarei barajului dintre locurile 1 si 2 din play out pentru un loc în preliminariile Europa Conference League.

    În play-off, etapa a noua este penultima. Vineri, primul joc: Sepsi Sfântu Gheorghe cu Rapid București. Sâmbătă, FCSB, deja campioană, va întâlni, la București, formația CFR Cluj, pretendentă la locul secund. Cealaltă candidată la poziția a doua în clasamentul final, care duce în preliminariile Conference League, Universitatea Craiova, va juca în deplasare cu Farul Constanța. Clujul și Craiova sunt la egalitate de puncte.

  • Sport Club RRI – Haltere

    Sport Club RRI – Haltere

    România va avea cel puțin două sportive în concursul de haltere al Jocurilor Olimpice din vară, de la Paris. Potrivit Federației române de specialitate, Mihaela Cambei și Loredana Toma și-au asigurat locul la Jocuri, în urma pozițiilor pe care le ocupă în ierarhiile categoriilor la care concurează. Ambele sportive au participat, zilele trecute, la ultimul turneu obligatoriu pentru calificarea olimpică, programat la Phuket, în Thailanda. Mihaela Cambei a cucerit două medalii de argint și una de bronz la categoria 55 kg. Multiplă campioană europeană, Mihaela a obținut argintul la total, cu 201 kg. Ea a fost devansată doar de sportiva nord-coreeană Hyon Gyong Kang, care s-a impus cu 234 kg. La stilul smuls, Cambei a ocupat locul al doilea, cu 91 kg, și a fost a treia la aruncat, cu 110 kg.

    Loredana Toma s-a clasat doar pe locul 12, în limitele categoriei 71 de kilograme, cu 235 de kilograme la total. Nu a fost cea mai bună evoluție a româncei, care s-a confruntat, în Thailanda, cu probleme medicale. Ea a rămas însă în topul categoriei, ținând cont de totalul de 256 de kilograme înregistrat la Campionatele Mondiale din 2022, de la Bogota, de unde s-a întors cu două medalii de aur, iar la smuls a realizat un nou record mondial.

    Pentru ambele sportive, Jocurile de la Paris vor reprezenta prima participare olimpică. Toma ar fi trebuit să ia parte, în 2021, la competiția de la Tokyo. Înaintea Jocurilor însă, Federația Internațională de Haltere a impus o suspendare de un an forului român din cauza mai multor cazuri de încălcări ale regulamentului antidoping. La acea oră, Loredana era favorita categoriei 64 de kilograme. Dacă ea este deja o sportivă cu multă experiență, în vârstă de 29 de ani, Mihaela Cambei reprezintă generația tânără. Ea va împlini, în noiembrie, 22 de ani. Are însă deja în palmares titluri europene, obținute în 2023, la Erevan, și anul acesta, la Sofia, la ambele stiluri și la total.

  • Retrospectiva săptămânii 18.02 – 24.02.2024

    Retrospectiva săptămânii 18.02 – 24.02.2024

    “Habemus” calendar electoral !

    După îndelungi negocieri, partidele din coaliţia la guvernare la București au ajuns, miercuri, la un consens în privinţa comasării unora dintre alegerile din acest an. Liderii PSD şi PNL au convenit și anunțat că scrutinul local şi cel europarlamentar vor avea loc, împreună, pe 9 iunie, alegerile prezidenţiale în septembrie, iar cele pentru Parlamentul național în decembrie. Stabilitatea politică şi continuitatea actului de guvernare sunt argumentele PSD şi PNL pentru comasarea alegerilor.

    În timp ce pentru locale, social-democrații și liberalii vor merge pe liste separate, la europarlamentare vor avea o listă comună, lucru de neimaginat într-un trecut relativ apropiat, când erau dușmani declarați. Acum, PSD și PNL vorbesc despre un “minimum sacrificiu de orgoliu” în interesul românilor. Opoziţia consideră neconstituţională comasarea europarlamentarelor cu localele.

    Alianţa Dreapta Unită formată din USR, Forţa Dreptei (o disidență liberală) și PMP (extraparlamentar) a reclamat un atac la adresa democraţiei, pe care spune că va încerca să-l împiedice folosind toate pârghiile legale. Alianţa pentru Unirea Românilor a afirmat, la rându-i, că democraţia a fost oficial ucisă de liderii PSD – Marcel Ciolacu şi PNL – Nicolae Ciucă, pe care îi acuză că sunt disperaţi să rămână la putere pentru următorii zece ani de stabilitate iluzorie.

     

    Doi ani de la invazia Ucrainei… CSAT ia decizii

    Convocat de președintele țării, Klaus Iohannis, săptămâna aceasta a avut loc, la București, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Principala temă – grava situaţie de securitate din regiunea Mării Negre și implicaţiile pentru România. În acest context, membrii CSAT au dispus măsuri de întărire a forţelor armate române, precum şi un set de acţiuni destinate consolidării sistemului naţional de securitate cibernetică. Pentru România, războiul din Ucraina vecină menţine riscurile de incidente care pot afecta teritoriul şi cetăţenii, dar şi pericolele în ceea ce priveşte siguranţa navigaţiei în Marea Neagră – s-a spus în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. De aceea, membrii săi au analizat măsurile luate, deja, pentru protejarea integrităţii teritoriului şi a populaţiei şi au discutat despre acţiunile suplimentare care se impun ca urmare a agravării situaţiei de securitate din regiune. Au dispus, totodată, ca România să continue demersurile diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare din Ucraina, ce a debutat acum doi ani, pe 24 februarie 2022.

     

    România a condamnat uciderea opozantului rus Alexei Navalnîi

    Ministerul român de Externe l-a convocat, zilele acestea, pe ambasadorul rus la București în legătură cu moartea subită, într-o închisoare de la Cercul Polar, a politicianului rus de opoziţie de 47 de ani, Aleksei Navalnîi. Răspunderea pentru moartea lui Navalnîi revine exclusiv autorităţilor ruse – i-a transmis diplomatului reprezentantul Ministerului de Externe, care a cerut o investigaţie transparentă, independentă şi cuprinzătoare cu privire la circumstanţele în care s-a produs decesul. A fost menţionată şi obligaţia morală a autorităţilor ruse de a transmite neîntârziat familiei trupul neînsufleţit al lui Aleksei Navalnîi. În România, președintele Klaus Iohannis şi alţi înalți demnitari români şi-au exprimat tristeţea pentru moartea politicianului rus de opoziţie. Iar zeci de persoane au fost prezente cu flori şi lumânări în faţa sediului Ambasadei Rusiei la București, cu mesajul “pentru democraţie trebuie să luptăm tot timpul!”.

     

    Vești bune pentru românii stabiliţi în Spania

    Românii stabiliţi în Spania au primit, săptămâna aceasta, o veste bună: vor putea avea, din acest an, dublă cetăţenie, după cum au anunţat, la finalul întâlnirilor cu oficiali de la Madrid, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, şi preşedintele Comisiei pentru politica externă, Titus Corlăţean. Guvernele celor două ţări mai au, însă, de parcurs unele aspecte tehnice, au declarat cei doi. De aceea, documentul ar urma să fie parafat cu ocazia vizitei premierului spaniol, Pedro Sánchez, în România. Dubla cetăţenie este un subiect important pentru comunitatea de români din Spania. În prezent, ei trebuie să renunţe la cetăţenia română, ca să o obţină pe cea a statului iberic. Spania are, deocamdată, înţelegeri privind dubla cetățenie doar cu vecinii săi, Franţa şi Portugalia. Românii formează a doua comunitate străină din Spania ca mărime, după cea marocană. Numărul lor ar depăși 1 milion.

     

    Calificări la JO Paris 2024

    Naționala masculină de polo a României merge la Jocurile Olimpice de la Paris din vara aceasta și, potrivit tragerii la sorţi, va face parte din Grupa A, alături de Croaţia, Italia, Grecia, Statele Unite şi Muntenegru. Echipa a încheiat Campionatele Mondiale de luna aceasta de la Doha, din Qatar, pe poziția a zecea şi doar prezența între primele opt i-ar fi asigurat biletul olimpic. Africa de Sud, care era calificată din postura de cea mai bună echipă de pe continentul său, a declarat forfait pentru Paris. Astfel, România, echipa cel mai bine clasată dintre cele necalificate, a urcat pe tabloul olimpic. Pe de altă parte, selecţionata feminină a României a fost învinsă de formaţia Japoniei, joi, în sferturile de finală ale Campionatelor Mondiale de tenis de masă pe echipe de la Busan, din Coreea de Sud. România a ratat medalia la Busan, însă, odată cu accederea în sferturi, a obţinut biletele pentru Olimpiada de la Paris.