Loisirul a
fost una dintre ideile care a făcut ca orașele și economia românești să se
dezvolte și mentalul colectiv să se remodeleze. Iar una dintre marile atracții
ale protipendadei bucureștene de dinainte de 1945 a fost hipodromul din nordul
Bucureștiului denumit hipodromul Băneasa. Reper foarte cunoscut al vieții
cotidiene bucureștene, hipodromul Băneasa, azi aproape uitat, a fost pentru mai
mult de 40 de ani centrul cel mai important loc de desfășurare a evenimentelor
hipice.
În 1875
se înființa la București Jockey Club Român pentru a îmbunătăți rasa de cai
pursânge englez. A fost al treilea club de acest gen din lume după cele din
Anglia și Franța. Un Jockey Club se înființase la Iași în 1862 și din 1875 el
s-a alăturat clubului bucureștean. Jockey Club Român avea ca preocupare nu
numai îmbunătățirea raselor de cai ci și organizarea de competiții hipice
pentru a testa calitatea animalelor. Prima cursă de cai a avut loc în 1875, în
anul înființării. Președintele de onoare al clubului era viitorul suveran al
României Carol I, cel care inaugura clubul, și după el toți regii României aveau
să dețină titlul. Însă cel care a avut contribuția cea mai mare a fost
politicianul conservator Alexandru Marghiloman, considerat părintele hipismului
românesc. Creșterea și îmbunătățirea calității cailor și organizarea de curse
au dus la apariția unui nou sport, hipismul, care avea nevoie de un loc pentru
practicarea sa. În 1881 se construia primul hipodrom în zona de nord a
Bucureștiului. Iar peste două decenii, tot în același loc, vechiul hiopodrom
era demolat și unul nou începea să prindă viață, una dintre cele mai frumoase
clădiri ale Bucureștiului care rivaliza cu alte hipodromuri din Europa.
Istoricul Cezar Buiumaci este specializat în
istoria Bucureștiului și are o bună expertiză în istoria transformărilor
succesive ale capitalei României din istoria ultimelor două decenii.
Hipodromul de
la Băneasa a fost construit de către Jockey Club,
lucrările demarând în anul 1902 și durând în totalitate 7 ani. Cel care a
semnat contractul de realizare al acestui edificiu a fost vicepreședintele clubului,
politicianul Alexandru Marghiloman, antreprenor fiind Leopold Schindl. Pe lângă
Alexandru Marghiloman îi găsim în calitate de inițiatori pe George Moruzi și pe
primarul capitalei Nicolae Fleva, cel care va și pune la dispoziție terenul
pentru construirea hipodromului. Arhitectul hipodromului de la Băneasa a fost
Ion D. Berindei și a fost conceput în genul celor de la Longchamp și Chantilly.
Despre acest hipodrom, Mircea Berindei, nepotul arhitectului Berindei, spunea:
copertina tribunelor a fost în consolă, deci fără stâlpi susținători, și
cuprindea o a doua tribună suprapusă primei, de la sol. Verificarea rezitenței
acestei copertine a fost făcută, conform relatărilor, prin încărcarea ei cu un
regiment de ostași avându-l în frunte pe însuși proiectantul, și anume
arhitectul I. D. Berindei.
Cursele
hipice erau foarte populare, așa cum o arată și presa vremii. Dar hipodromul
reușea să fie locul unde oamenii se întâlneau nu doar pentru evenimentele
sportive.
Cezar Buiumaci: Hipodromul
avea o capacitate de 5000 de spectatori însă de foarte multe ori această
capacitate era depășită de 3-4 ori. Hipodromul a fost inaugurat cu mare fast în
prezența familei regale și a numeroși invitați de seamă. Aici se organizau
curse de galop și de trap, cele de galop fiind organizate joia și duminica
pentru ca cele de trap să aibă loc miercurea și sâmbăta. Hipodromul era
frecventat de protipendada bucureșteană fiind în zona preferată pentru plimbări.
Era construit la capătul Șoselei Kiseleff, o zonă care se va dezvolta ulterior
pe componenta de loisir, în această zonă fiind amenajat la mijlocul deceniului
al patrulea al secolului 20 Parcul Național, astăzi Herăstrău. Parcul a fost
construit de către Carol al II-lea cu ocazia organizării celei de-a doua ediții
a Lunii Bucureștilor.
Aceată sărbătoare va avea consecințe benefice asupra zonei
fiind refăcut Arcul de Triumf, reamenajarea pieței de la intrarea în noul parc
creând astfel o ambianță plăcută. Întreaga zonă devenea una preferată pentru
petrecerea timpului liber. Însă faima pe care o capătă hipodromul a fost una
care atrăgea toate categoriile sociale, aici venind curioșii inclusiv din
provincie, cu toții iubitori de cai și de curse. Aici aveau loc pariuri
sportive. Aici au avut loc și evenimente care nu se înscriu în cadrul celor
hipice, așa cum este demonstrația aviatică din 1909 a aviatorului francez Louis
Blériot. Demonstrația a avut loc pe suprafața de iarbă a hipodromului.
Considerate preocupări burgheze,
incompatibile cu modul de viață proletar pe care îl promova regimul comunist
începând cu anul 1945, cursele de cai au fost desființate iar hipodromul
demolat.
Cezar Buiumaci: În
timpul regimului comunist, hipodromul de la Băneasa a fost demolat, pe locul
lui fiind construit mai întâi Combinatul Poligrafic Casa Scânteii, astăzi Casa
Presei, proiectat inițial undeva pe Șoseaua Chitila, pentru ca ulterior să fie
ridicat aici Parcul expozițional dedicat realizărilor economiei naționale. Casa
Scânteii este un edificiu reprezentativ al arhitecturii realist-socialiste de
inspirație sovietică și care a reprezentat maximumul obedienței regimului de la
București. Iar pavilionul expozițional era menit să expună realizările unui nou
tip de economie centralizată și realizată planificat, tot după model sovietic.
Reînființat după revoluția din
decembrie 1989, Jockey Club Român organizează și azi curse de cai. Însă
hipodromul unde ele se țin se află la Ploiești, la 60 de kilometri nord de
București.