Radio România Internațional

Tag: jocuri de noroc

  • Jocurile de noroc, scoase din localităţile mici

    Jocurile de noroc, scoase din localităţile mici

    Jocurile de noroc, între care şi aşa-zisele “păcănele”, vor fi interzise în România în localităţile cu mai puţin de 15.000 de locuitori, după ce Camera Deputaţilor a aprobat marţi, în calitate de for decizional, un proiect în acest sens. Măsura, iniţiată de Partidul Social Democrat, parte din coaliţia aflată la guvernare la Bucureşti, prevede, între altele, instituirea unui registru public cu privire la operatorii licenţiaţi din domeniu, taxe mai mari pentru organizatorii acestui tip de activitate, dar şi amenzi de până la 200.000 de lei (peste 40.000 de euro) pentru încălcarea acestei restricţii, confiscarea sumelor provenite din activităţi contravenţionale şi chiar reţinerea licenţei firmelor în cauză.

    Prim-ministrul Marcel Ciolacu a transmis că, deşi textul votat este mai îngăduitor decât proiectul iniţial, odată cu intrarea în vigoare, actul normativ va împiedica 90% din localităţile României să mai aibă pe teritoriul lor jocuri de noroc. Într-o postare pe reţelele de socializare, premierul a spus că, după votul de marţi, “zilele bune ale celor care au profitat cu lăcomie, vânzând iluzii oamenilor s-au încheiat” şi că guvernul va continua să ia măsuri “până când lucrurile vor fi sub control”.

    La rândul său, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, social-democratul Alfred Simonis, a spus că acest demers reprezintă doar un prim pas spre limitarea accesului la jocurile de noroc. Alfred Simonis: În satele României nu există altă distracţie, nu există mall-uri, nu există bazine; există aceste blestemate de păcănele care sunt singura distracţie a acestor copii. Acolo trebuie să începem. După ce vom da această lovitură şi după ce vom vedea cum industria reacţionează, vom putea face şi legea prin care vom scoate complet în afara oraşelor şi a celor mari aceste săli de jocuri de noroc.

    Partidele din opoziţie nu au văzut, însă, cu ochi buni demersul reprezentanţilor puterii şi i-au acuzat pe aceştia că îşi promovează propriul proiect în scop electoral, în condiţiile în care iniţiativele lor pe această temă nu au fost acceptate spre dezbatere. Parlamentarii USR şi cei ai AUR consideră, totodată, că partidele de la putere blochează în Parlament documentele care elimină păcănelele inclusiv din oraşele mari şi interzic publicitatea la aceste activităţi, deoarece industria jocurilor de noroc le-ar sponsoriza campaniile electorale.

    Liderul de grup al deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu: Este admirabilă ipocrizia PSD care, de un an de zile, ţine blocate nişte proiecte la sertar. Va trece un proiect, va aştepta să vadă cum reacţionează industria păcănelelor şi dup-aia va decide dacă mergem mai departe. Asta înseamnă să te aibă la mână patronii păcănelelor şi să nu-ţi pese de români.

    În 2022, românii au cheltuit în cazinouri, săli de jocuri de noroc şi online pe pariuri circa 11,7 miliarde de lei (aproape 2,4 miliarde de euro), cu 15% mai mult decât în 2021. Totodată, veniturile operatorilor de profil au crescut cu 40% în ultimii 5 ani.

  • Prioritățile noii sesiuni parlamentare

    Prioritățile noii sesiuni parlamentare

    Senatorii şi deputaţii români au început, pe 1 februarie, o nouă sesiune parlamentară, prima din acest an și penultima a legislaturii. Printre priorităţile PSD şi PNL, partide aflate la guvernare, se numără proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, astfel încât România să poată înainta cererile de plată pentru a primi fondurile europene alocate. Totodată, social-democraţii şi liberalii şi-au stabilit și în şedinţe separate strategia pentru noua sesiune legislativă.



    Proiectele privind jocurile de noroc şi pentru combaterea consumului de droguri se află printre priorităţile social-democraţilor. Liderul PSD şi premier, Marcel Ciolacu, a anunţat și o iniţiativă legislativă privind plafonarea dobânzilor la creditele obţinute de la instituţiile financiare nebancare. Potrivit acesteia, valoarea totală care va fi rambursată nu va mai putea depăşi dublul sumei obţinute prin credit.


    Marcel Ciolacu: Eu mi-aş dori ca, în luna februarie, să treacă această lege. Cred că e mult, se ajunge şi la 1.000%. Chiar dacă sumele sunt mici, iei împrumut de 500 lei (n.r. 100 euro), să ajungi să plăteşti o dobândă de 1.000% pentru că îţi permite legea… e un pic cam mult.”



    Prioritatea anunțată de liberali este o legislaţie fermă pentru combaterea şi prevenirea consumului de droguri. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a făcut apel către toţi parlamentarii să adopte în procedură de urgenţă aceste proiecte legislative. Alina Gorghiu:


    Înfiinţarea Registrului Naţional al Traficanţilor de droguri; legea 2 Mai prevede că traficanţii de droguri de mare risc nu mai pot să fie puşi în libertate atunci când primesc o pedeapsă cu condamnare; iar al treilea, înfiinţarea a opt centre dezintoxicare şi recuperare a dependenţilor de droguri.”



    În noua sesiune parlamentară, formaţiunile din opoziţie vor să stopeze eventuale creşteri de taxe şi impozite şi să prevină încălcarea Constituţiei. Liderul naţionalist AUR, George Simion, susţine că o comasare a alegerilor europarlamentare şi locale este un proces neconstituţional.


    George Simion: Nu se poate aşa ceva, să votezi primarii cu trei luni înainte, creezi instabilitate. Există, deja, o decizie a Curţii Constituţionale. Alegerile europarlamentare nu pot fi comasate, cuplate cu alte alegeri.”



    USR, tot în opoziţie, a anunţat începerea procedurii de sesizare a Comisiei de la Veneţia privind scenariul comasării alegerilor europarlamentare şi locale cu mai puţin de şase luni înainte de termenul stabilit. Dacă partidele din coaliţia la Putere vor cădea de acord pentru comasarea unora dintre alegerile care vor avea loc în acest an, este de aşteptat ca agenda Parlamentului să cuprindă şi modificarea legislaţiei din acest domeniu, respectiv a Codului administrativ. Amintim că în acest an, pe lângă alegerile europarlamentare și locale, în România vor avea loc și alegeri legislative și prezidențiale.





  • Fără jocuri de noroc lângă școli

    Fără jocuri de noroc lângă școli

    Legea de limitare a accesului la jocurile de noroc a fost adoptată luni, în unanimitate, de Senatul de la București, care este prima cameră sesizată. Documentul, iniţiat de USR, în opoziție, prevede interzicerea funcţionării sălilor de jocuri în apropierea şcolilor, locurilor de joacă, centrelor culturale şi spitalelor. Senatori din toate partidele politice au relevat importanţa acestui proiect, menit să diminueze efectele dezastruoase ale jocurilor de noroc asupra minorilor. Preşedintele interimar al Senatului, liberala Alina Gorghiu, consideră că legislaţia în domeniu trebuie să fie din ce în ce mai strictă:



    “Cea mai importantă modificare este faptul că pe o distanţă de 300 de metri pietonali sunt interzise spaţiile în care se joacă jocuri de noroc, distanţa de 300 metri pietonali fiind faţă de unităţile şi instituţiile de învăţământ, locuri de joacă pentru copii, aşezăminte de cultură, de artă, sănătate, cele cu caracter social şi, de asemenea, instituţiile de credit sau cele cu caracter financiar. În al doilea rând s-a adoptat un amendament care prevede ca aceste jocuri să nu mai poată să fie funcţionale în baruri”.



    La rândul său, senatorul USR Sebastian Cernic a arătat că în timp ce în România nu există programe de prevenţie şi tratament a dependenţei de jocuri de noroc, guvernele din alte ţări precum Belgia, Marea Britanie, Spania sau Australia au limitat drastic expunerea tinerilor la acest risc. Documentul este probabil, spune acesta, cea mai importantă lege pentru protejarea vieţii şi a viitorului copiilor. Sebastian Cernic: “Trebuie să spunem “Stop”. Este o necesitate să curăţăm de tentaţii şi de minciuni drumul spre şcoală sau spre locul de joacă al copiilor noştri.”



    În cadrul dezbaterilor, senatoarea UDMR Kovács Irina, fostă directoare a unui liceu, a declarat că există, din păcate, adolescenţi care au ajuns dependenți de jocurile de noroc doar pentru că aceste săli sunt amplasate lângă unitățile de învățământ: “Am avut cazuri de copii care au ajuns să dezvolte dependenţe deoarece liceul era înconjurat de nu mai puţin de cinci săli de jocuri de noroc”.



    Și senatorul AUR Rodica Boancă consideră că astfel de legi sunt necesare: TRACK “Jocurile de noroc, drogurile, consumul de alcool creează vicii care pot pune în pericol viaţa lor, a familiei”. La rândul său, social democratul Radu Oprea consideră că propunerea legislativă este o iniţiativă bună, dar, din păcate, nu rezolvă problema celor care sunt dependenţi de jocurile de noroc.



    Radu Oprea: “Unul dintre amendamentele bune este acela de a scoate aparatele de joc din baruri şi din cafenele, acolo unde tânărul poate intra şi unde, dacă cumva mai este şi alcoolul prin preajmă, cu certitudine ideea de a juca devine şi mai presantă”. După adoptarea de către Senat, iniţiativa va intra acum în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este for decizional.






  • Viața socială în Bucureștiul fanariot

    Viața socială în Bucureștiul fanariot

    Întânzindu-se pe un veac și mai bine,
    așa-numita perioadă fanariotă este considerată, în general, o perioadă nefastă
    în istoria românilor. Denumirea
    fanariotă vine de la cartierul Fanar din Istanbul de unde proveneau
    funcționarii de originea greacă pe care sultanii otomani i-au trimis ca
    domnitori la București și Iași în epoca în care Înalta Poarta și-a extins
    suzeranitatea asupra țărilor române. Începute în 1716 în Țara Românească și în
    1714 în Moldova și încheiate în 1821, domniile fanariote au marcat
    orientalizarea principatelor dunărene, echivalată cu înapoierea, potrivit
    anumitor standarde. Cu toate acestea, perioada fanariotă n-a fost o epocă total
    întunecată, unii istorici considerând că în anumite lucrări, ea a fost tratată
    sumar și pe alocuri, a fost și prost înțeleasă. Această părere este împărtășită
    de Tudor Dinu, autorul lucrării ample, în trei volume, intitulată Bucureștiul
    fanariot. Să-l ascultăm.

    Lucrurile sunt extrem de complexe și ar
    trebui nuanțate. Nu a reprezentat o perioadă luminoasă întrucât pe teritoriul
    Bucureștiului s-au desfășurat lupte numeroase din războaiele ruso-austriece-turce
    din epocă. Pe de altă parte, datorită grijii domnitorilor fanarioți, a fost o
    epocă de mare dezvoltare pentru oraș. Acum Bucureștiul ajunge să fie aproape
    complet pavat cu lemn prin grija domnilor fanarioți. Tot acum se ridică primul
    sistem de cișmele care ofereau apă proaspătă, de izvor pentru toți
    bucureștenii. Este, de asemenea, epoca în care apare iluminatul public, mai
    întâi pe Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei de azi) și ulterior, și în alte
    locuri. Tot atunci, Bucureștiul devine cel mai important centru de învățământ
    din întreaga Europă de Sud-Est grație Academiei domnești de la Sfântul Sava.



    Deși secolul fanariot marchează
    orientalizarea culturii române, tendință rar prezentă înainte în spațiul
    românesc, occidentalizarea, de asemenea, se face vădită tot în această
    perioadă. Motivul este acela că domnitorii fanarioți, toți de sorginte greacă,
    devin vectorii culturii italiene, apoi franceze, în București, mai ales. Tudor
    Dinu revine cu detalii.

    Cercetarea mea a arătat printre altele că nu
    este adevărat că occidentalizarea Țărilor Române a început de-abia după 1821,
    când încetează domniile fanariote. Ea începe odată cu prima ocupație austriacă
    de după 1789, se intensifică prin venirea trupelor rusești staționate în
    București între 1806 și 1812, iar fanarioții permit infiltrarea culturii
    occidentale la noi fiindcă rolul lor era, printre altele, și să informeze
    Înalta Poartă cu privire la intențiile puterilor vestice. Iar din secolul al
    XVIII-lea încep să se stabilească în București și occidentali, mai ales germani
    care nu proveneau doar din Transilvania, ci și din zone mai îndepărtate. Ei au
    contribuit în mod fundamental la dezvoltarea orașului, mai ales în calitate de
    antreprenori de construcții, ingineri și arhitecți. Tot ei ne aduc primele fabrici de bere și
    primul hotel la București. Apar și primii francezi, și italieni, căci orice
    boier își dorea să aibă un profesor francez pentru copii lor sau un secretar.



    Și dacă tot a amintit de primele
    fabrici de bere, istoricul Tudor Dinu ne detaliază și distracțiile
    bucureștenilor în secolul al XVIII-lea, descrise pe larg și în cartea sa Bucureștiul
    fanariot.     Viață cotidiană, divertisment, cultură. Tudor Dinu.

    Zi de zi, bucureștenii
    mergeau în cârciumi unde ascultau muzica lăutarilor. Alții preferau cafenele
    unde se fuma, se juca biliard, șah sau dame, aveau loc spectacole și se
    produceau saltimbancii. Mai ales, se făceau și se desfăceau intrigi politice la
    nivel inferior, desigur. Alții mergeau la bâlci unde distracția principală era
    scrânciobul unde se dădeau cu mic cu mare toți bucureștenii, chiar și boierii.
    Dar poate cea mai populară competiție era un fel de sport complet dispărut și
    necunoscut azi. Denumirea jocului venea de la termenul otoman de trestie. Era
    o confruntare între călăreți care mânuiau sulițe și le aruncau unul asupra
    celuilalt care încerca să le pareze. Nu era o luptă pașnică, era ca un fel de
    turnir de inspirație otomană. Și, desigur, apar și jocurile de noroc împotriva
    cărora domnitorii fanarioți luptă îndârjit încercând să le desființeze întrucât
    duceau la sărăcirea populației.



    Cu toate acestea, existau și jocuri de
    noroc permise de autorități precum loteria cu bilet, strămoșul lozului în
    plic care, iată, a supraviețuit până în contemporaneitate.

  • Carantină pentru persoanele care sosesc din 6 regiuni ale Spaniei

    Carantină pentru persoanele care sosesc din 6 regiuni ale Spaniei

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a instituit începând de marţi, 18 august, ora 0.00, ora României, măsura carantinei pentru 14 zile pentru persoanele care sosesc în România din 6 regiuni ale Spaniei, fără a fi suspendate zborurile spre şi dinspre România. Este vorba despre regiunile Aragon, Cataluna, Comunidad de Madrid, Insulele Baleare, Ţara Bascilor, Navarra.



    Hotărârea a fost luată având în vedere “situaţia complexă generată” de evoluţia cazurilor noi de îmbolnăvire de COVID-19 în Europa, potrivit căreia rata cumulată de incidenţă a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 100.000 de locuitori înregistrată în Spania se situează la valoarea de 115,7 – superioară valorii înregistrate pe teritoriul României (89,0).



    A fost aprobată lista actualizată a statelor cu risc epidemiologic ridicat, pentru care se aplică măsura carantinei în cazul cetățenilor care sosesc în România din aceste state. Pe listă se află, între altele, următoarele țări sau teritorii: Africa de Sud, Argentina, Bahrain, Bosnia şi Herţegovina, Brazilia, Chile, Columbia, Irak, Israel, Kosovo, Kuweit, Luxemburg, Maldive, Malta, Republica Moldova, Muntenegru, Teritoriile Palestiniene, Peru, Qatar, SUA.



    LISTA ACTUALIZATĂ POATE FI GĂSITĂ AICI.



    Comitetul Național pentru Situații de Urgență a extins lista județelor pentru care sunt restricții orare de funcționare pentru activitățile în aer liber (terase, cluburi, baruri, etc), precum și pentru activităţile de jocuri de noroc, restricțiile fiind valabile până în 31 august 2020.



    Terasele, cluburile, barurile și alte asemenea din județele Argeș, Brașov, Brăila, Bihor, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Ilfov, Prahova, Galați, Gorj, Ilfov, Prahova, Galați, Vaslui, Vrancea și București, nu poate începe înainte de orele 06.00 și nu poate depăși orele 24.00, ultima comandă putând fi preluată cel târziu la orele 23.00. Programul activităților de jocuri de noroc din județele Argeș, Brașov, Brăila, Bihor, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Gorj, Ilfov, Prahova, Galați, Vaslui, Vrancea și București, nu poate începe înainte de orele 06.00 și nu se poate prelungi după orele 24.00.