Radio România Internațional

Tag: Jocurile Olimpice de la Tokio

Perspective olimpice 2020 – Gimnastul Marian Drăgulescu

La Jocurile Olimpice de la Tokio, gimnastica românească va
avea doar doi reprezentanţi – Maria Holbură şi Marian Drăgulescu. Ei au obţinut
calificarea în urma Campionatelor Mondiale desfăşurate anul trecut, în luna
octombrie, la Stuttgart. Holbură s-a calificat pentru competiţia de individual
compus, iar Drăgulescu, pentru cea de sărituri.

Dintre cei doi, cele mai mari şanse la o medalie olimpică îi
aparţin lui Marian Drăgulescu. El s-a clasat, la Stuttgart, în proba de
sărituri, pe locul patru, la mică distanţă de podium. Anul viitor, românul va
participa la a cincea competiţie olimpică din carieră, după ce va fi împlinit
deja vârsta de 40 de ani. Într-un interviu pentru Agerpres, el a afirmat că în
ultima perioadă nu se mai poate pregăti la fel de mult ca la 20 de ani, dar
compensează prin eficienţă şi prin atenţia mai mare la detalii. Gimnastul
susţine că antrenamentele sale sunt mult mai solicitante din punct de vedere
psihic în acest moment şi că alocă timp mai mult analizei video. Norocul face
parte din gimnastică, susţine Drăgulescu, făcând referire la aterizarea din
săritură, un lucru care în opinia sa nu poate fi antrenat, scrie sursa citată.

Marian Drăgulescu este cel mai titrat gimnast român. S-a
născut la 18 decembrie 1980, la Bucureşti. A obţinut primul său mare rezultat
la Europenele pentru juniori de la Sankt Petersburg, din 1998 – locul întâi la
cal cu mânere. A debutat în competițiile majore internaționale la Campionatele
Mondiale din 1999, găzduite de oraşul chinez Tianjin, unde s-a clasat al
patrulea la sărituri. Are în palmares trei medalii la Jocurile Olimpice, dintre
care una de argint şi două de bronz, obţinute la Atena, în 2004. Se adaugă zece
la Campionatele Mondiale, dintre care opt de aur şi două de argint. La
Campionatele Europene, Marian Drăgulescu a obţinut 18 medalii. Dintre acestea,
zece sunt de aur, şase de argint şi două de bronz. Singura medalie care îi
lipseşte este aurul olimpic. În 2005 şi 2009 a fost desemnat cel mai bun
sportiv român al anului. Să mai notăm că, la sărituri, există un exerciţiu care
îi poartă numele.

18 November 2020
Perspective olimpice 2020 – Gimnastul Marian Drăgulescu

La Jocurile Olimpice de la Tokio, gimnastica românească va
avea doar doi reprezentanţi – Maria Holbură şi Marian Drăgulescu. Ei au obţinut
calificarea în urma Campionatelor Mondiale desfăşurate anul trecut, în luna
octombrie, la Stuttgart. Holbură s-a calificat pentru competiţia de individual
compus, iar Drăgulescu, pentru cea de sărituri.

Dintre cei doi, cele mai mari şanse la o medalie olimpică îi
aparţin lui Marian Drăgulescu. El s-a clasat, la Stuttgart, în proba de
sărituri, pe locul patru, la mică distanţă de podium. Anul viitor, românul va
participa la a cincea competiţie olimpică din carieră, după ce va fi împlinit
deja vârsta de 40 de ani. Într-un interviu pentru Agerpres, el a afirmat că în
ultima perioadă nu se mai poate pregăti la fel de mult ca la 20 de ani, dar
compensează prin eficienţă şi prin atenţia mai mare la detalii. Gimnastul
susţine că antrenamentele sale sunt mult mai solicitante din punct de vedere
psihic în acest moment şi că alocă timp mai mult analizei video. Norocul face
parte din gimnastică, susţine Drăgulescu, făcând referire la aterizarea din
săritură, un lucru care în opinia sa nu poate fi antrenat, scrie sursa citată.

Marian Drăgulescu este cel mai titrat gimnast român. S-a
născut la 18 decembrie 1980, la Bucureşti. A obţinut primul său mare rezultat
la Europenele pentru juniori de la Sankt Petersburg, din 1998 – locul întâi la
cal cu mânere. A debutat în competițiile majore internaționale la Campionatele
Mondiale din 1999, găzduite de oraşul chinez Tianjin, unde s-a clasat al
patrulea la sărituri. Are în palmares trei medalii la Jocurile Olimpice, dintre
care una de argint şi două de bronz, obţinute la Atena, în 2004. Se adaugă zece
la Campionatele Mondiale, dintre care opt de aur şi două de argint. La
Campionatele Europene, Marian Drăgulescu a obţinut 18 medalii. Dintre acestea,
zece sunt de aur, şase de argint şi două de bronz. Singura medalie care îi
lipseşte este aurul olimpic. În 2005 şi 2009 a fost desemnat cel mai bun
sportiv român al anului. Să mai notăm că, la sărituri, există un exerciţiu care
îi poartă numele.

18 November 2020
Perspective olimpice 2020 – Înotătorul Robert Glinţă

La sfârşitul lunii
aprilie a anului trecut, el a realizat
baremul olimpic în proba de 100 m spate în cadrul unui concurs care a
avut loc în China, la Guangzhou. Contând pentru prima etapă din cadrul
circuitului FINA Champions Swim Series, întrecerea a avut un format inedit:
la cele 14 probe individuale au fost invitați câte patru înotători de top
mondial. Românul a concurat împreună cu Xu Jiayu, din China, vicecampion
olimpic în 2016 şi campion mondial în 2017, cu rusul Kliment Kolesnikov,
multiplu medaliat cu aur la Campionatele Europene, şi cu japonezul Ryosuke Irie, triplu medaliat olimpic în 2012.
Glinţă a terminat pe locul 3, în 53 de secunde şi 70 de sutimi, clasându-se în
faţa lui Kliment Kolesnikov.

Acum, aflat în condiţii de izolare din cauza noului
coronavirus, Robert Glinţă se pregăteşte pe uscat, în propriul living, pe un
ergostimulator. Se adaugă alte exerciţii fizice şi reprize de alergare prin
pădurea aflată în apropierea casei părinţilor săi, lângă Piteşti. Cu privire la
obiectivul pe care şi l-a fixat pentru Jocurile Olimpice, Robert a declarat Agenţiei
Agerpres:

Obiectivul meu
personal este medalia de aur. Eu în fiecare dimineaţă mă trezesc cu gândul la
medalia de aur şi mereu la antrenamente mă raportez doar la medalia de aur. Am
ajuns la concluzia că este modalitatea cea mai bună de a mă motiva şi a extrage
o sursă inepuizabilă de energie pentru a reuşi să dau tot ce am mai bun în
fiecare zi la antrenamente. Pentru că până la urmă despre asta este vorba, şi
aşa se câştigă o medalie, punând cărămidă cu cărămidă la antrenament.
Raportându-mă mereu la medalia de aur, voi încerca să obţin mereu cel mai bun
rezultat posibil, indiferent care va fi până la urmă, pentru că nu pot să
prezic nimic şi nu pot să promit nimic.

Robert Glinţă s-a născut la 18 aprilie 1997, la Piteşti. A început
sportul încă de mic. S-a apucat mai întâi de karate, după care a trecut la
nataţie. A bătut zeci de recorduri naţionale, atât la copii, cât şi la juniori
şi seniori. A fost singurul înotător român care a ajuns în faza finalelor la
Jocurile Olimpice de vară din 2016, de la Rio de Janeiro, unde cel mai bun
rezultat al său a fost locul 8 în proba de 100 de metri spate, cu timpul de 53
de secunde şi 50 de sutimi.

17 November 2020
Perspective olimpice 2020 – Înotătorul Robert Glinţă

La sfârşitul lunii
aprilie a anului trecut, el a realizat
baremul olimpic în proba de 100 m spate în cadrul unui concurs care a
avut loc în China, la Guangzhou. Contând pentru prima etapă din cadrul
circuitului FINA Champions Swim Series, întrecerea a avut un format inedit:
la cele 14 probe individuale au fost invitați câte patru înotători de top
mondial. Românul a concurat împreună cu Xu Jiayu, din China, vicecampion
olimpic în 2016 şi campion mondial în 2017, cu rusul Kliment Kolesnikov,
multiplu medaliat cu aur la Campionatele Europene, şi cu japonezul Ryosuke Irie, triplu medaliat olimpic în 2012.
Glinţă a terminat pe locul 3, în 53 de secunde şi 70 de sutimi, clasându-se în
faţa lui Kliment Kolesnikov.

Acum, aflat în condiţii de izolare din cauza noului
coronavirus, Robert Glinţă se pregăteşte pe uscat, în propriul living, pe un
ergostimulator. Se adaugă alte exerciţii fizice şi reprize de alergare prin
pădurea aflată în apropierea casei părinţilor săi, lângă Piteşti. Cu privire la
obiectivul pe care şi l-a fixat pentru Jocurile Olimpice, Robert a declarat Agenţiei
Agerpres:

Obiectivul meu
personal este medalia de aur. Eu în fiecare dimineaţă mă trezesc cu gândul la
medalia de aur şi mereu la antrenamente mă raportez doar la medalia de aur. Am
ajuns la concluzia că este modalitatea cea mai bună de a mă motiva şi a extrage
o sursă inepuizabilă de energie pentru a reuşi să dau tot ce am mai bun în
fiecare zi la antrenamente. Pentru că până la urmă despre asta este vorba, şi
aşa se câştigă o medalie, punând cărămidă cu cărămidă la antrenament.
Raportându-mă mereu la medalia de aur, voi încerca să obţin mereu cel mai bun
rezultat posibil, indiferent care va fi până la urmă, pentru că nu pot să
prezic nimic şi nu pot să promit nimic.

Robert Glinţă s-a născut la 18 aprilie 1997, la Piteşti. A început
sportul încă de mic. S-a apucat mai întâi de karate, după care a trecut la
nataţie. A bătut zeci de recorduri naţionale, atât la copii, cât şi la juniori
şi seniori. A fost singurul înotător român care a ajuns în faza finalelor la
Jocurile Olimpice de vară din 2016, de la Rio de Janeiro, unde cel mai bun
rezultat al său a fost locul 8 în proba de 100 de metri spate, cu timpul de 53
de secunde şi 50 de sutimi.

17 November 2020
Perspective olimpice 2020 – Judoka Andreea Chițu

Întrecerile de judo sunt prezente în
programul olimpic de la Jocurile din 1964, de la Tokio. Au lipsit de la ediția
mexicană a Olimpiadei, din 1968, dar au fost reintroduse în 1972, la München.
România a fost reprezentată în competiția olimpică de judo începând din 1980,
de la ediția de la Moscova, cu o singură pauză, la Seul, în 1988. Din 1984, de
la Los Angeles, au început să vină și medaliile. La ediția din California au fost
obținute două medalii de bronz, prin Mircea Frățică, la 78 de kilograme, și
Mihai Cioc, la open. Cele mai mari performanțe olimpice au fost realizate de
Alina Dumitru, care a obținut aurul, la Beijing, în 2008, și argintul, la
Londra, în 2012, în limitele categoriei 48 de kilograme.

La Jocurile Olimpice de la Tokio,
speranțele cele mai mari ale lotului român de judo se leagă de dubla campioană
europeană Andreea Chițu, care concurează la categoria 52 de kilograme. Ea s-a
născut pe data de 7 mai 1988, în localitatea Bolintin-Vale, nu departe de
Bucureşti. Este legitimatǎ la Clubul Sportiv al Armatei Steaua. A cucerit
medalii de argint la douǎ campionate mondiale, şi anume în 2014, la Celiabinsk,
în Rusia, şi în 2015, la Astana, în Kazahstan. În 2011, la Paris, a urcat pe
treapta a treia a podiumului mondial. Se adaugǎ cinci medalii la Campionatele
Europene: aur în 2012 la Celiabinsk şi în 2015, la Baku, în Azerbaidjan, apoi
argint în 2013, în Ungaria, la Budapesta şi bronz în 2014 la Montpellier, în
Franţa, și la Kazan, în Rusia, în anul 2016. Andreea Chițu s-a calificat la
Jocurile Olimpice de două ori, la Londra, în 2012, și la Rio, în 2016. La
ediția braziliană s-a clasat pe locul 7.

12 November 2020
Perspective olimpice 2020 – Atleta Alina Rotaru

Printre atleții care totuși s-au remarcat s-a aflat Alina
Rotaru, care a ocupat locul 6 la săritura în lungime, cu un rezultat de 6 metri
și 71 de centimetri. N-a fost cea mai bună prestație a româncei. În iunie 2019,
la un concurs găzduit de Germania, obținuse calificarea la Mondiale și la
Jocurile Olimpice de la Tokio cu o săritură de 6 metri și 91 de centimetri. Cu
acest rezultat, la Doha ar fi putut urca pe podiumul Mondialelor, dacă ținem
cont că medaliata cu bronz, Ese Brume, din Nigeria, a sărit exact 6 metri și 91
de centimetri. Alina Rotaru are deci șanse reale la o medalie olimpică.

Alina Rotaru s-a
născut pe data de 5 iunie 1993, la Bucureşti. S-a apucat de atletism la vârsta
de 6 ani, la clubul Dinamo Bucureşti. A activat apoi la Clubul Sportiv al
Armatei Steaua, iar acum este legitimată la CSM Bucureşti, clubul finanţat de
Primăria Capitalei. La Mondialele de juniori din 2009, din Italia, s-a clasat a
doua la săritura în lungime și a patra la înălțime. A progresat lent, dar
constant. În 2015 a reuşit calificarea la Jocurile Olimpice de la Rio, din
2016, cu o săritură de 6 metri și 72 de centimetri. În competiţia olimpică s-a
clasat pe locul 18. În 2017 a câștigat medalia de aur la Universiada de vară de
la Taipei. A fost apoi desemnată de
Federația română de specialitate drept cea mai bună atletă a anului. A avut
rezultate bune și în anii care au urmat. La Europenele de sală din 2019, de la
Glasgow, s-a clasat a cincea, obținând cel mai valoros rezultat al delegației
române. A sărit 6 metri și 64 de centimetri, aflându-se la doar 20 de
centimetri de podium.

18 June 2020
Perspective olimpice – Handbal feminin

Până în acest moment, singura echipă română
calificată la Jocurile Olimpice de la Tokio este cea masculină de fotbal. Șanse
are însă și echipa națională de handbal feminin, una dintre cele mai bune din
lume. În luna martie a anului viitor este programat turneul preolimpic.
Inițial, acesta urma să aibă loc la Podgorica, în Muntenegru, între 20 și 22
martie 2020, dar pandemia de coronavirus a dus la modificarea calendarului.

Dacă nu se schimbă nimic până în primăvara anului
viitor, adversarele echipei României vor fi Muntenegrul, Norvegia și Thailanda.
Echipa din Asia nu contează prea mult în calcule. Lupta se va duce în trei, iar
două vor merge în Japonia. Pe hârtie, favorite sunt, în ordine, Norvegia și
Muntenegrul, care, la Mondialele de anul trecut, găzduite tot de Japonia, au
ocupat locurile 4 și 5. România s-a clasat pe locul 12. Față de handbalistele
tricolore, Muntenegrul are un atu special. Antrenor secund la echipa
ex-iugoslavă este Adrian Vasile, principalul tehnician al echipei CSM
București, una dintre echipele de top ale handbalului românesc.

O verificare a raporturilor de forțe dintre cele
trei echipe ar urma să aibă loc în iarnă, la Campionatul European din Norvegia
și Danemarca. Prin decizia Federației Europene de Handbal, România merge direct
la turneul final. Partidele rămase de disputat în preliminarii au fost anulate.
Din campania de calificare mai erau de jucat patru etape. România, care era în
grupă cu Polonia, Ucraina și Insulele Feroe, avea două victorii din tot atâtea
partide. Tragerea la sorţi a grupelor turneului final va avea loc pe 18 iunie,
la Viena.

Campionatul European, potrivit antrenorului Naționalei României, Bogdan
Burcea, pe care îl cităm, poate să fie un mijloc de
pregătire excepţional atât pentru sportive, cât şi pentru noi. Pe parcursul
acestui turneu putem acumula experienţe pozitive care ne pot ajuta la turneul
preolimpic din primăvara anului viitor, atunci când vom califica România la
Jocurile Olimpice de la Tokyo, am încheiat citatul din Bogdan Burcea, preluat de Agerpres de pe
pagina oficială de de Facebook a
Federaţiei Române de Handbal.

30 April 2020
Săptămâna sportivă

Federaţia Internaţională de Fotbal (FIFA) a
decis ca jucătorii născuţi în 1997 să fie eligibili pentru Jocurile Olimpice de la
Tokio. Pe 27 martie, Federaţia Română de Fotbal s-a adresat FIFA cu privire la situaţia
fotbaliştilor cu drept de joc la întrecerile de la Tokio. Forul de la Bucureşti
ceruse confirmarea dreptului de participare pentru fotbaliştii născuţi în anul
1997, chiar dacă aceştia nu se vor mai încadra, anul viitor, în categoria jucătorilor
sub 23 de ani, ca efect al amânării competiţiei.

FIFA a emis apoi un comunicat,
din care cităm: Am decis să păstrăm
criteriile de eligibilitate originale, mai exact vor avea drept de joc
fotbaliştii născuţi începând cu 1 ianuarie 1997 plus trei jucători fără limită
de vârstă . Vă amintim că Jocurile Olimpice de vară
de la Tokio, care urmau să se dispute în perioada 24 iulie – 9 august 2020, au
fost amânate din cauza pandemiei de coronavirus şi se vor desfăşura în perioada
23 iulie – 8 august 2021.

Meciul echipei naţionale de tineret a României
cu Danemarca, din preliminariile Campionatului European de fotbal destinat
jucătorilor sub 21 de ani de anul viitor, care trebuia să se dispute pe 31
martie, a fost reprogramat de UEFA pentru luna noiembrie. În aceste condiţii, întâlnirea
va fi ultimul joc de calificare pentru Campionatul European. Programarea
celorlalte partide, cele din septembrie şi octombrie, nu a suferit modificări. România
ar urma să întâlnească Finlanda, în deplasare, pe 4 septembrie, apoi, pe 8, tot
în deplasare, echipa Maltei.

Pe 9 octombrie, tinerii tricolori vor juca în
Ucraina, iar pe 13, acasă, cu Malta. Data jocului cu danezii nu a fost încă
stabilită. În acest moment, reprezentativa de tineret a României ocupă locul
secund în Grupa a 8-a, după Danemarca, la o distanţă de 5 puncte. Începând cu
EURO 2021, la turneul final al echipelor cu jucători sub 21 de ani vor
participa 16 echipe. Pe lângă cele două formaţii gazdă, Ungaria şi Slovenia, se
vor califica direct cele 9 câştigătoare ale grupelor şi cel mai bun loc doi.
Celelalte 8 formaţii clasate pe locul secund vor disputa între ele jocuri de baraj
în dublă manşă pentru celelalte 4 locuri disponibile.

Turneul feminin de tenis BRD Bucharest
Open, programat în perioada 13 – 19 iulie în capitala României, nu va mai avea
loc în acest an ca urmare a pandemiei de coronavirus, a declarat
vicepreşedintele Federaţiei Române de Tenis, George Cosac, pentru AGERPRES.
Acesta era singurul turneu din circuitul WTA găzduit de România.

6 April 2020
Săptămâna sportivă

Federaţia Internaţională de Fotbal (FIFA) a
decis ca jucătorii născuţi în 1997 să fie eligibili pentru Jocurile Olimpice de la
Tokio. Pe 27 martie, Federaţia Română de Fotbal s-a adresat FIFA cu privire la situaţia
fotbaliştilor cu drept de joc la întrecerile de la Tokio. Forul de la Bucureşti
ceruse confirmarea dreptului de participare pentru fotbaliştii născuţi în anul
1997, chiar dacă aceştia nu se vor mai încadra, anul viitor, în categoria jucătorilor
sub 23 de ani, ca efect al amânării competiţiei.

FIFA a emis apoi un comunicat,
din care cităm: Am decis să păstrăm
criteriile de eligibilitate originale, mai exact vor avea drept de joc
fotbaliştii născuţi începând cu 1 ianuarie 1997 plus trei jucători fără limită
de vârstă . Vă amintim că Jocurile Olimpice de vară
de la Tokio, care urmau să se dispute în perioada 24 iulie – 9 august 2020, au
fost amânate din cauza pandemiei de coronavirus şi se vor desfăşura în perioada
23 iulie – 8 august 2021.

Meciul echipei naţionale de tineret a României
cu Danemarca, din preliminariile Campionatului European de fotbal destinat
jucătorilor sub 21 de ani de anul viitor, care trebuia să se dispute pe 31
martie, a fost reprogramat de UEFA pentru luna noiembrie. În aceste condiţii, întâlnirea
va fi ultimul joc de calificare pentru Campionatul European. Programarea
celorlalte partide, cele din septembrie şi octombrie, nu a suferit modificări. România
ar urma să întâlnească Finlanda, în deplasare, pe 4 septembrie, apoi, pe 8, tot
în deplasare, echipa Maltei.

Pe 9 octombrie, tinerii tricolori vor juca în
Ucraina, iar pe 13, acasă, cu Malta. Data jocului cu danezii nu a fost încă
stabilită. În acest moment, reprezentativa de tineret a României ocupă locul
secund în Grupa a 8-a, după Danemarca, la o distanţă de 5 puncte. Începând cu
EURO 2021, la turneul final al echipelor cu jucători sub 21 de ani vor
participa 16 echipe. Pe lângă cele două formaţii gazdă, Ungaria şi Slovenia, se
vor califica direct cele 9 câştigătoare ale grupelor şi cel mai bun loc doi.
Celelalte 8 formaţii clasate pe locul secund vor disputa între ele jocuri de baraj
în dublă manşă pentru celelalte 4 locuri disponibile.

Turneul feminin de tenis BRD Bucharest
Open, programat în perioada 13 – 19 iulie în capitala României, nu va mai avea
loc în acest an ca urmare a pandemiei de coronavirus, a declarat
vicepreşedintele Federaţiei Române de Tenis, George Cosac, pentru AGERPRES.
Acesta era singurul turneu din circuitul WTA găzduit de România.

6 April 2020