Radio România Internațional

Tag: Joe Bidin

  • Cooperari româno-americană trã apărari

    Cooperari româno-americană trã apărari

    .


    Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, eara anamisa di liderlli politiţ aliaţ cu cari şeflu di la Casa Albã, Joe Biden, avu, marţã, unã teleconferinţă. Aesta fu ndreaptv, idyealui cumu aţeali di ma ninti, neise aţeali muabeţ cari s’feaţirã di la nkisita-a polimlui, agiutorlu ti Ucraina şi problimili di mari ananghi tu liãturã cu apãrarea şi securitatea.


    Liderlu di la Casa Albă, deadunu cu secretarlu gheneralu NATO, Jens Stoltenberg, lli-asiguripsi aliaţlli că va’lli si da agiutoru ali Ucraina, cãtu va s’aibã ananghi. Acã ateali ditu soni ahãrdziti finansii nu pruvedu fonduri ti Kiev, di itia ali opoziţieţi u faţi tãburea conservatoari, Joe Bidin, ma largu lã nagã zori aluştoru şi spuni că Partia Ripublicanã, cari u-ari majoritatea tu Cameara-a Reprezentanţãlor, lipseaşti ş-tiñiseascã zborlu şi s’asiguripseascã votarea-a agiutorlui ţi easti ananghi ti Ucraina ta s’poatã si s’apurã. Statili Uniti, aduţi aminti Reuters, u cumãndusescu coaliţia occidentală cari ndrupaşti Ucraina şi easti protlu furnizor di agiutor trã aesta, sumu turlie di armamentu greu şi sofisticatu.



    Di altã prti, prezidentulu Biden nãpoi lu spusi angajmantulu a Statilor Uniti trã securitatea-ali Românie şi alãntoru aliaţ di pi flanculu di cãtã tu apiritã, scuţãndalui tu videalã aţea di tu soni dizvãrteari recenta disfăşurare tru vãsilia-a noastră di avioanie di alumtã americani F-16 suplimentari.



    Uidisitu cu spusa-ali administraţie prezidenţialã di Bucureşti, muabeţli avurã tu scãpo şi asiguripsearea a securitatillei alimentarã şi a şingirurloru di mari ananghi cu aprovizionarea. Prezidentulu Iohannis cundille că Arusia lipseaşti s’curmã atacurli tu porturli ucraineani di la Dunaru, tru viţinata aprukeatã cu României, cari suntu crimi di polimu e di polimu şi au tu scãpo aspardzirea a mãyãziiloru di yiptu nica şi infrastructura critică di aprovizionare, zñiipsindalui şi transportul pi Dunaru. El pãrãstiri liniili di acţiuni fapti până tora pi livelu naţional şi aliatu, pritu anvãrtuşearea-a meatriloru di viglleari, creştirea-a vigilenţãllei, monitorizari şi poliţie aeriană tru reghiunea ali Âmarea Lae şi haristusi alu NATO, cata cumu şi a Statilor Unite ali Americã ş-alãntoru aliaţ di agiutorlu ţi lu-deadirã tu aestã noimã.


    Liderlu di Bucureşti cãftã a liderloru ţi eara viniţ ta s’da siulã a gaereţloruy mutrindalui asiguripsearea-a rolãllei di tãlleari curayilu ama şi apărari pi Flanculu di tu Apiritã şi la Amarea Lae, cu ma muyltã hãiri şi cama ghini calibratu la catandisea di securitati di tora. Klaus Iohannis cundille că tru aestã noimã sunt anãnghisitie capabilităţ cama multi. Trã ditectarea şi interţeptarea-a dronilor, ama şi ti unã apărari aeriană ma vãrtoasã, tu simfune cu apofasili ţi eara loati la Summitul di la Vilnius.


    România, deadi asigurări şeflu a statlui, îva s’da agiutorlu tu harea di suţatãr, ahâtu kiro cãtu va sahibã ananghi, agiutorlu ti Ucraina, pi tuti comatli relevanti — nica şi tranzitlu di yiptu. Prezidentulu a SUA şi liderllii participanţã alãvdarã gaereţli ţi li feaţi România ta s’agiutã Ucraina, nica şi ti antrenarea a piloţlor ucraineañi pi avioane F-16.


    Autor: Stefan Stoica


    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Năulu conceptu strategicu al NATO

    Năulu conceptu strategicu al NATO

    Summitlu NATO di Madrid easti una di nai ma marea simasie andamasi aliată tru añilli ditu soni tru aţea ti mutreaşti rezultatele tră România – spusi prezidintul Klaus Iohannis, după prota dzuă a andamusillei aliate ditu capitala spaniolă. El cundille că tema di amprotusa a muabeţloru purtate şi a apofasiloru ţi s’loară la summit fu aputrusearea militară a Ucrainăllei, viţină cu România, di cătră armata rusă, iara năulu conţept strategic al NATO, adoptat tru cadrul a summitlui, yilipseaşti uidisitu catandisea actuală di securitate. Ase, Rusia numata easti lugursită partener, ama easti mutrită ca nai cama marea şi directă fuvirseari contra a securitatillei şi a stabilitatillei aliaţlor. Tru premieră, China comunistă easti stipsită că ufiliseasti un ănuclliu lărguriu di activităţ politiţi, economiţi şi militare tră să-şi proiectadzăa puterea pi mapamondu. Ambiţiile diclarate ale Chină şi politiţli a llei coercitive suntu provocări tră sinferurli, securitatea şi valorli a noastre – constată statili membri NATO, cari stipsescu şi parteneriatul strategic ditu Beijing şi Moscova, ndriptat contra ali aradă internaţională.



    NATO confirmă și ună anvărtuşeari a prezențăllei a llei militară pi flancul estic, inclusiv tru România. Forţa a llei di reacţie creasti di la 40 di ñilli la pisti 300 di ñilli di militari analtu instruiţ. “Aestă easti nai ma importantă reorganizare a apărarillei a noastră colectivă di la polimlu Araţi” ncoa – cundille secretarlu gheneral Jens Stoltenberg, kiro tru cari prezidentul american, Joe Biden, spusi că “him acolo” și “demonstrăm că NATO easti nai ma anănghisită ca vărnăoară”. El dimăndă, tru arada-lli, ună anvărtuşeari a prezențăllei militară americană tru tută Europa. NATO tăxi, că va u agiută Ucraina, ahătu kiro cătu va s’hibă ananghi, tra s’ţănă keptu dinintea ali askeri arusească cu aputrusearea ţi u faţi. Secretarlu general Stoltenberg spusi că agiutorlu tră Kiev easti ună “borgi morală și politică”.



    Tru ună declarație comună, văsiliili membre ale NATO, cari au dată pănă tora armati tru valoari di miliardi di dolari ali Ucraină, dimăndară că s’akicăsiră ti un nău plan di agiutor, ti nsimneadză “livrarea di echipamente militare neletale” și anvărtuşearea a apărarillei ucraineane contra a atacurillor ţibernetiţi. “Cruzimea lăhtăroasă ali Rusiei aduţi trăñipseri umane cabaia multi și strămutări babageani” di populație, spunu semnatarlli, iara Moscova u ari “tută responsabilitate tră aestu fănico umanitaru”. Ministrul ucrainean di Externe, Dmitro Kuleba, salută aţea ţi număsi “mnduita vărtoasă” şi “limbidă” a aliațlor andicra di Rusia.



    Alliumtrea, prezidentul rus, Vladimir Putin, aflat tru Asia Centrală ex-sovietică, tru prota voltă externă di cându u aputrusi Ucraina, spusi că li cutugurseaşti aşi-dzăsili “ambiții imperiale” ale NATO, cari au tru scupo să-și dimăndă “hegemonia” pritu intermediul a conflictului ucrainean. Putin nica spuni că Rusia nu ari ună problemă cu iminenta aprukeari tru NATO ali Suedie și Finlandă, cari, după dekenii di neutralitate, apufusiră să s’integreadză tru Alianță, dupu aputrusearea arusească ditu Ucraina.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Parteneriat strateghicu România – SUA

    Parteneriat strateghicu România – SUA

    S-umplură 25 di añi di cându eara băgati thimeallili a unei nauă colaborari româno-americană şi a unlui Parteneriatu Strateghicu, ma ghini spus tru 11 di alunaru 1997, cu furñia a şcurtăllei vizită oficială faptă Bucureşti di prezidentulu american ditu aţelu kiro, Bill Clinton. Parteneriatlu avea tru amprotusa anvărtuşearea a ligăturloru bilaterali, andruparea a proţesului di reformă şi a gaereţloru di integrare euro-atlantică ali Românie, promovarea a rolului a văsiliillei fi sturu di stabilitate şi securitate tru Europa di sud-est. Diplomația di București cundilleadză că, di la oara a lansarillei, Parteneriatlu strategic reprezentă un reper di thimelliu a ligăturlor ditru aţeali dauă state şi, tru idyiulu kiro, ună hălati hăirl4tică di andrupari a gaereţloru interne tru domeniul a reformăllei politiţi, economiţi, militare ică administrative.



    14 di añi ma amănatu, tru 13 di yismăciuni, fu adoptată, Washington, Declaraţia Comună mutrinda Parteneriatlu Strategic tră Secolu XXI anamisa di România şi Statele Unite ali Americă. Documentu importantu tră ligătura bilaterală a aţiloru dauă state, aesta confirma buna cooperare la nivelu a Parteneriatului şi apufuseaşti sturlli a ligăturăllei România – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie şi cultură.



    Cu furñia a ţiloru 25 di añi di Parteneriat, ambasadorlu român la Washington, Andrei Muraru, fu aştiptat di lidirul di la Casa Albă, Joe Bidin, cari haristusi ali Românie tră agiutorlu pe cari lu-diadi şi lu-da ma largu ali Ucraină di la ahurhita ali invazie ruseşti. Andrei Muraru ălli pitricu aluştui mesajlu a prezidintului Klaus Iohannis şi vrearea tra s’anvărtuşeadză parteneriatlu anamisa di București şi Washington. Tru un mesaj pi Facebook, diadunu cu dauă caduri tru cari easti diadunu cu lidirlu di la Casa Albă, Andrei Muraru angrăpseaşti că România easti nai ma vărtosu aliat a Statilor Unite tru reghiune, ama zona ali Amarea Lae easti, tru aestă oară, nai ma vulnerabil loc ditu tut spaţiul NATO.


    “Cara Rusia easti prota fuvirseari iminentă şi directă contra a noastră şi a viţiñiloru a noştri, apandisea nu poati s’hibă că maş ună prezenţă militară americană şi ma vărtoasă tru regiune şi maxus tru Româniaˮ, cundille Andrei Muraru tru postarea a lui.



    Di altă parte, tru plan economic, prezidentul Klaus Iohannis salută, dumănică, hăbarea a omologlui a lui american, Joe Biden, mutrinda cooperarea energetică anamisa di România şi Statele Unite, pritu finanţarea di cătră Washington, cu 14 miliuñi di dolari, a unei nauă etapă a programlui di reactoari modulari tru România. “Asiguripsearea a securitatillei energhetiţi easti un scupo comun a parteneriatlui strategic România-Statele Unite” cundille Klaus Iohannis. Tu arada a lui, premierlu Nicolae Ciucă spusi că apofasea a Statilor Unite tra s’finanteadză etapa preliminară a studiilor di inginerie şi proiectare tră dizvoltarea reactoarilor modulari ñiţ ditu România easti componentă di mari simasie a dizvoltarillei pritu programlu nuclear tivilu naţional.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Prezență anvărtuşită NATO pi arădărikea ditu apirită

    Prezență anvărtuşită NATO pi arădărikea ditu apirită

    Mintireaşili militari di la sinurlu ruso-ucraineanu suntu nolgica-a muabeţloru anamisa di oficialii occidentali și aţelli aruși tra s’află ună cearei irineatică. Rusia pitricu ali SUA şi NATO ună listă di căftări tru domeniul a securitatillei tră cari nu s’feaţiră progrese la muabeţli di stămâna ţi tricu. Moscova nu aproaki spusa că ari naeti ta s’aputrusească văsilia viţină, ama arădăpsi aproapia 100.000 di militari aproapia di sinurli cu Ucraina. Kremlinlu declară, pritu purtătorlu di zboru a lui, că fuvirserli americane cu sancţiuni serti contra ali Rusie nu agiută la detensionarea a situaţiillei ditu Europa.



    Gioi, prezidentulu american, Joe Bidin, deadi asiguripseri că iţi intrari a trupilor ruse pi teritoriul ali Ucraină va s’hibă lugursită ună “invazieˮ, atea ţi, spusi liderul di la Casa Albă, va s’ducă la ună apandisi economică sertă şi coordonată. Tu arada a lui, secretarul di stat american, Antony Blinken, spusi că puterile occidentale suntu uniti dinintea ali Rusie, iara aestă unitate lă da ună forţă pi cari Moscova nu u ari şi nu poati s’hibă isa cu ea.



    Franța, arada-a llei, pritu boaţea a prezidentului Emmanuel Macron, și spusi vrearea ta s’llia parti cu trupi tru cadrul NATO, tra s’apăra statili ditu Europa di Estu a curi securitate easti fuvirsită di Rusia. Caplu a statlui francez adusi aminti numa ali Românie, iu s’mindueaşti ta s’hibă apufusită ună prezenţă criscută. Va nă angajămu ma multu tru cadrul NATO şi va s’avemu borgea tru misiuni di tip prezenţă avansată criscută, maxusu tru România, cara aestu lucru va s’hibă apufusitu, spusi Emmanuel Macron.



    Caplu a statlui român, Klaus Iohannis, salută hăbărli a prezidenţăloru american și francez ti vrearea ta s’llia parti la prezenţa militară anvărtuşită tru România, cara situaţia di securitate s’aspardzi nica ma multu.



    Tu arada a lui, ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, spusi că hăbărli a liderloru di la Casa Albă și di la Elysée suntu cabaia di simasie şi reprezintă “dovada a solidarittatillei şi a angajamentului vărtosuˮ a aţiloru dauă văsilii tră România. Bogdan Aurescu spusi că aesti hăbări suntu rezultati concreti a născăntoru gaereţ şi acţiuni diplomatiţi pi cari prezidentulu a Româniillei, diplomaţia română, alţă factori di apofasi români li feaţiră tu kirolu ditu soni. Caplu a diplomațiillei di București spusi că angajamentul SUA ari o importanţă mari tra securitatea euroatlantică tru ansamblul a llei, ditu cari regiunea ali Amarea Lae faţi parte. Bogdan Aurescu cundille ananghea ta s’hibă dusă ma largu, tu ună turlie coerentă şi unitară, gaereţli di anvărtuşeari a posturăllei aliată di descurajari şi apărari pi flancul estic. Tru aestu contextu, cundilliăntimilleată cu forţa şi minduerli di subminari a actualilor parametri a securitatillei europeane arămân ti niaprukeari.



    Autor: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala


























  • Viteprezidentul ali SUA tru România

    Viteprezidentul ali SUA tru România

    Puţani suntu vâsiliili europeani tru cari em clasa politică, em opinia publică s-yilipsească sentimenti pro-americane idyealui pân di mardzinâ cata cum tru România. Aliată tru arada NATO, ligată di Washington prit un parteneriat strategic, nicuchira a nâscântor baze militare şi a nâscântor componente a scutlui american anti-rachetă, România poati, tru arada a l’ei, s-aibâ pisti tru Statili Unite fârâ alti câftări. Aestu fu mesajlu spus Bucureşti di viteprezidentul american, Joe Bidin. Numirlu doi di la Casa Albă nu easti la prota vizită tru România, ama aesta arada vini maxus tra s-lu spunâ diznău angajamentul ali Americâ andicra di securitatea a aliaţlor a l’ei est-europeni, niisihâsits di evoluţiili dit Ucraina vitină.




    Tra americani, nica spusi Bidin, em tru numa a mea işiş, em tru numa a prezidentului Barack Obama, easti una borgi sâmtâ tra s-him deadun cu român’il’ ş-cu NATO. Zborlu ţi lu gri Bucureşti fu, ama spus, nu maşi ti nicuchiri, câ şi tră Moscova. Dupu ma ghini di dauă dechenii di anda fu aspartu aţel ti eara numasitu, tru epocă, Imperiul a Arăului, canţelariile occidentali agiungu pi isapea, lâhtârsiti, ti turnarea cu furteaţa a practiţlor di arâcheari pi turlia stalinistâ şi a retoricâl’ei fuvirsitoari dit chirolu a Polimlui Araţi. Sinurli a Europâl’ei nu lipseaşti s-hibâ diznău alâxiti cu zorea a armatlor, şi, di aestâ furn’ie condamnăm aputrusearea ali Crimeei di cătra Rusia — nâpoi adusi aminti viteprezidentul american minduta a Washingtonlui şi a ntreagâl’ei Alianţâ Nord-Atlanticâ. Prezidentul ali Românie, Traian Băsescu, hiritisi reacţia unâ ş-unâ a Statilor Unite andicra di arâchearea ali Crimeei. Criştearea a numirlui tru arada a forţilor aeriene, maritime şi terestre americane tru regiune tâl’ie curayilu ali Rusie tra s-agiungâ diznău Uniunea Sovietică — cundil’e, sertu, şeflu a statlui român.




    Tru minduita a caplui ali diplomaţie di Bucureşti, Titus Corlăţean, vizita al Joe Bidin tru România easti un semnu politic multu importantu di andrupari tră un aliat fidel, un partener strategic a Statelor Unite, tru un momentu ndilicat la sinurli dit apirita ali NATO. Premierlu Victor Ponta spusi, tru arada a lui, că România aşteaptă di la Statili Unite nu maşi asiguripsearea a securitatil’ei tră teritoriu, că şi agiutorlu tra asiguripsearea a independenţâl’ei energhetiti andicra di Rusia. Prefaţată, vineri, di vinita Bucureşti a secretarlui gheneral al NATO, Anders Fogh Rasmussen, vizita al Bidin angreacâ prit mesajlu a aluştui dit soni: România nu easti maşi ea goalâ dinintea a fuvirserlor reghionali. Rasmussen u salută, dimec, apofasea a Bucureştiului tra s-nu hibâ maşi consumator, ca s+hibâ şi furnizor di securitati şi tra s-lu creascâ, până di 2017, bugetlu ali apărari până la dauă proţente dit PIB. România va s-hibâ, aestâ turlie, un exemplu tră alti stati membre NATO — lugursi secretarlu gheneral.



    Armanipsearea: Tascu Lala