Deşi din punct de vedere legislativ domnia legii şi drepturile
fundamentale reprezintă o condiţie sine qua non a funcţionării UE, există ţări
membre în care drepturile fundamentale
nu sunt cunoscute, nici ca noţiune măcar. Un astfel de caz a devenit clar odată
cu asasinarea în 2017, a jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, ce a
luptat singură împotriva corupţiei din Malta. Această situaţie a atras atenţia
oficialilor UE odată în plus asupra necesităţii supravegherii respectării domniei legii şi a drepturilor
fundamantale în statele membre.
Astfel la sfârşitul anului trecut era deja disponibil un raport
preliminar ce analiza funcţionarea statului de drept în mai multe state membre
ale UE. Corupţia ucide democraţia, iar UE trebuie să lupte pentru domnia legii
şi pentru respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor a susţinut José
Antonio Moreno Diaz, din partea Grupului lucrătorilor, preşedintele Grupului Ad
Hoc pentru Drepturi fundamentale şi domnia legii, a Comitetului Economic şi
Social European (CESE), într-o întâlnire cu jurnaliştii desfăşurată la Bruxelles
la sfârşitul anului trecut:
Am decis în 2018 să dezvoltăm ideea de a
monitoriza funcţionarea drepturilor fundamentale şi domniei legii în întreaga
UE. Am conturat un parcurs pentru aceasta, am început cu cinci state membre, am
vizitat întâi România, în toamna 2018, apoi Polonia, Ungaria, Franţa şi
Austria. Ideea este să intrăm în contact cu societatea civilă şi ONG-urile şi
cu asociaţiile statului şi sindicatele ce sunt primele victime ale atacurilor
împotriva drepturilor fundamentale şi a domniei legii în toată UE. Nu dorim să
acuzăm nicio ţară şi niciun guvern al niciunei ţări, dar vrem să colectăm date,
din toată UE. Am făcut asta în Spania, în Franţa, în Italia, în România, în
Croaţia, în Malta, în Republica Cehă, în Polonia, în Ungaria. Vrem să putem lua
în calcul situaţia respectării sau nu a drepturilor fundamentale.
După cum
ştiţi anul trecut, Comisia Europeană a publicat o declaraţie oficială pentru
susţinerea importanţei respectării domniei legii în întreaga UE şi a propus
trei axe de lucru. Prima este promovarea unei culturi a drepturilor omului şi
domniei legii, pentru că se observă lipsa unei culturi cetăţeneşti de acest tip
în UE, în privinţa a ceea ce sunt drepturile fundamentale. Şi, de asemenea, a
ceea ce înseamnă domnia legii. Pentru că dacă nu ştim ce sunt drepturile
fundamentale nu avem cum să le apărăm. Trebuie să ne mişcăm rapid pentru a
evita şi mai multe atacuri împotriva drepturilor fundamentale în UE. În al
doilea rând, trebuie să prevenim riscurile şi atacurile împotriva domniei legii
şi a drepturilor fundamentale, să creăm o conştiinţă socială. Iar rolul CESE
este fundamental în aceste privinţe, pentru că suntem vocea societăţii civile
organizate din UE, şi avem capacitatea să promovăm o cultură a drepturilor
fundamentale, şi să prevenim. Ideea noastră a fost să colectăm date şi să
intrăm în contact cu organizaţii reprezentative, pentru a crea un sistem de
comunicare şi intervenţie în timp real, în legătură cu Bruxelles-ul, despre
atacuri specifice din teren. Ca să nu se piardă timp, pentru că timpul este
foarte important în această luptă.
Raportul arată efortul susţinut al UE de a-şi susţine valorile, un
demers cu atât mai important cu cât anul acesta se împlinesc 10 ani de la
adoptarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
