Țările UE ar trebui să poată elibera vize umanitare la
ambasadele și consulatele din străinătate, astfel încât persoanele care caută
protecție să poată intra în Europa fără a-și risca viața.
Începând din anul 2000 şi până în
prezent, aproximativ 30 de mii de persoane au murit încercând să ajungă în
Europa. Numai pentru anul trecut se estimează că au murit 2160 de refugiaţi şi
migranţi care au încercat să traverseze Marea Mediterană. Şi 90% dintre cei
cărora li s-a acordat protecție internațională în UE au intrat în spaţiul
comunitar prin mijloace ilicite. Pentru
a evita decesele şi a îmbunătăţi gestionarea fluxului de refugiaţi, Parlamentul
European a cerut la finalul anului trecut ca, până la 31 martie 2019, Comisia
Europeană să prezinte o propunere legislativă de instituire a unei vize
umanitare europene. Această viză ar urma să permită accesul pe teritoriul
european pentru unicul scop de a depune o cerere de protecție internațională.
Eurodeputatul Juan Fernando López
Aguilar, grupul S&D, autor al raportului
votat în plenul Parlamentului:
De
data aceasta am reuşit. Şi sunt bucuros că ne putem lăuda cu această realizare
a noastră. Pare un pas modest, dar este totuşi o realizare. Am dezbătut aşa
numita criză a refugiaţilor în toţi aceşti ani. Ultima oară am avut un număr de
audieri, seminarii, ateliere, am participat la mărturiile atât de multor
organizaţii neguvernamentale, atâtor voluntari umanitari, mărturiile celor care
şi-au riscat viaţa pentru a încerca să salveze vieţile altora aflaţi în pericol
de înec în mare. Dar cel mai adesea în timpul sesiunilor plenare din toţi
aceşti ani am plâns victimele înecate în Marea Mediterană. Am spus de mii de
ori că este o tragedie, că este ruşinos, dar am şi încercat să explicăm de ce
se întâmplă asta. Pentru că celor care au primit azil sau orice formă de
protecţie umanitară de-a lungul acestor ani în statele membre UE nu li s-a dat
şansa că o facă în mod regulat. Acum deschidem o cale legală şi sigură pentru
ca UE să îi ajute pe cei care trăiesc în disperare şi oroare. Şi cu siguranţă
va rezolva şi problema aşa-numitului model de afaceri al traficanţilor de
fiinţe umane. Desigur, am avut în vedere consideraţii de securitate,
credibilitatea solicitării unei vize umanitare, preocupările exprimate de
consulatele şi ambasadele statelor UE în străinătate în legătură cu garanţiile,
cu mijloacele tehnologice şi instrumentele puse la dispoziţia lor pentru
acordarea vizelor umanitare. Dar mai ales am auzit mesajul celor atât de mulţi
care au cerut un răspuns adecvat, corect din partea Parlamentului European. Şi
acest răspuns a venit odată cu votul final cu majoritate calificată.
Aceste vize umanitare înseamnă că,
practic, li se va oferi migranţilor un permis cu valabilitate teritorială
limitată, pentru a intra într-un stat membru UE anume pentru a solicita azil.
Acest instrument ar trebui, de asemenea, să contribuie la optimizarea bugetului
statelor membre și a bugetului UE pentru azil, la optimizarea procedurilor de
aplicare a legii, a controlului frontierelor, a supravegherii și activitățilot
de căutare și salvare, spun eurodeputații. Tot ei subliniază că decizia de
eliberare a vizelor umanitare europene ar trebui să rămână doar de competența
statelor membre.