Tag: jucarii

  • Importurile și exporturile de jucării ale UE

    Importurile și exporturile de jucării ale UE

    Sezonul sărbătorilor de iarnă s-a deschis pe 6 decembrie, însă Crăciunul va aduce cele mai mari vânzări de jucării pe tot continentul. Potrivit Eurostat, Uniunea Europeană importă cea mai mare parte a jucăriilor, iar principalul furnizor este China.

    Astfel, potrivit datelor publicate joi, cele 27 de state membre au importat anul trecut jucării din afara granițelor UE în valoare de 6,5 miliarde de euro. Suma este cu 2 miliarde mai mică față de totalul importurilor din 2022. În același timp, UE a exportat jucării în valoare de 2,3 miliarde de euro către țările din afara blocului comunitar. Și exporturile au scăzut față de 2022, cu 0,2 miliarde euro.

     

    Doar o cincime din importuri nu aparține Chinei

     

    Cel mai mare furnizor de jucării al Uniunii a fost China care a trimis 80% dintre jucăriile importate (în valoare de 5,2 miliarde de euro). Vietnam, cu 6% (367 milioane de euro) şi Marea Britanie cu 2% (150 milioane de euro) au fost următoarele state,

    Germania (18%), Franţa (16%) şi Ţările de Jos (14%) au fost cei mari mari importatori de jucării în 2023. Totodată, Cele trei state membre au fost responsabile pentru mai mult de jumătate din exporturile UE de jucării, în funcţie de valoare.

    În ceea ce privește exporturile de jucării din statele UE, principala destinație a fost Marea Britanie cu aproape o treime din total (30%, 694 milioane de euro). Pe următoarele poziții s-au situat Elveţia (13% sau 301 milioane de euro) şi Statele Unite ale Americii (10%, 233 milioane de euro).

    Cehia (29%), Germania (19%) şi Belgia (8%) au fost statele membre du unde au plecat cele mai multe jucării în afara granițelor Uniunii Europene.

     

    Comerțul exterior cu jucării al UE în 2023 / Sursa: Eurstat

     

    Potrivit clasificării Eurostat, în categoria „jucării” sunt incluse produs precum: triciclete, scutere, mașină cu pedale și jucării similare cu roți; cărucioare de păpuși; păpuși; alte jucării; modele de construit și modele recreative, diverse jocuri de tip puzzle.

    Și în România, importurile de jucări au venit în cea mai mare parte din China. Ungaria, Cehia, Germania și Polonia au fost următorii furnizori pentru țara noastră, potrivit Institutului Național de Statistică.

     

    Norme pentru jucării mai sigure

     

    Importurile de jucării aduc și anumite riscuri legate de siguranța acestora. De aceea, Parlamentul European a adoptat în luna martie noi norme pentru a combate intrarea pe piață a produselor periculoase. Prin nou regulament se interzice folosirea substanțelor toxice cancerigene și mutagene sau alte substanțe nocive.

    Totodată, devin interzise substanțele chimice periculoase pentru sistemul endocrin sau respirator, precum și substanțele dăunătoare pentru anumite organe sau cele care sunt persistente, bioacumulative și toxice. Jucăriile nu ar trebui să conțină nici substanțe alcaline de tip PFAS, potrivit normelor votate de forul legislativ european.

    Regulamentul mai prevede controale mai stricte, iar fiecare jucărie va primi un pașaport digital care va înlocui declarația UE de conformitate, ceea ce va permite o supraveghere mai eficientă a pieței și inspecții vamale mai riguroase.

  • Sistemul de alertă rapidă al Uniunii Europene pentru produse nealimentare

    Sistemul de alertă rapidă al Uniunii Europene pentru produse nealimentare

    Comisia Europeană
    a publicat raportul său anual privind sistemul european de alertă rapidă pentru
    produsele nealimentare periculoase. Raportul acoperă alertele notificate în
    cursul anului 2022 și răspunsurile date de autoritățile naționale. Riscurile
    pentru sănătate legate de substanțele chimice a fost cel mai frecvent tip de
    risc notificat, care a fost găsit și într-o varietate mai largă de produse.
    Pentru al doilea an consecutiv, jucăriile și mașinile se află în fruntea listei
    celor mai notificate categorii de produse.


    În 2022,
    autoritățile din cele 30 de țări participante la rețeaua de alertă rapidă
    privind produsele nealimentare periculoase au reacționat la peste 2.000 de
    alerte, cu aproape 4.000 de acțiuni ulterioare. De exemplu, autoritățile
    austriece de supraveghere a pieței au detectat o jucărie care conținea piese
    ușor detașabile, care prezentau un risc de sufocare pentru copii. În urma
    notificării din partea autorităților austriece, autoritățile slovene au
    identificat jucăria pe piața lor, iar comercianții cu amănuntul au putut
    rechema rapid produsul.


    În 2022,
    riscurile legate de substanțe chimice, răni și sufocare au fost cele mai
    notificate. În topul celor mai frecvente categorii de produse notificate au
    fost jucăriile, urmate de autovehicule, produse cosmetice, îmbrăcăminte și
    aparate electrice. Anul trecut, produsele cosmetice au avut un număr
    semnificativ mai mare de alerte legate de prezența unor substanțe chimice
    interzise recent în parfumuri și creme. Cu toate acestea, creșterea bruscă a
    alertelor legate de riscurile chimice nu s-a datorat doar produselor cosmetice,
    deoarece riscurile chimice au fost identificate într-o gamă mai largă de
    produse. Anumite jucării, de exemplu, aveau o concentrație excesivă de ftalați,
    ceea ce prezintă riscuri pentru sistemul reproducător.


    Didier
    Reynders, comisar european pentru justiție: Putem vedea, de asemenea,
    din raportul din acest an că sistemul de alertă rapidă pentru produse
    nealimentare este încă foarte bine utilizat de autoritățile naționale pentru a
    urmări alertele. S-a dovedit a fi un instrument extrem de fiabil pentru
    autoritățile de supraveghere a pieței, pentru siguranța consumatorilor și
    pentru eliminarea produselor periculoase de pe piață, indiferent dacă se află
    pe un raft sau într-un coș online. În ultimul an, am lucrat și pentru a
    îmbunătăți impactul sistemului prin tehnologia
    modernă. Am lansat un nou instrument de supraveghere numit E-surveillance Web
    Crawler. Mai exact, acest instrument scanează site-urile web pentru a detecta
    produsele pentru care a existat o alertă în sistemul de alertă rapidă și face o
    treabă fantastică. Numai în ultimele șase luni au fost analizate peste 600.000
    de pagini web și au fost identificate peste 7.000 de magazine online care vând
    produse periculoase, pentru care am primit alerte. Înainte, era nevoie să
    verificăm site-urile web sau magazinele online unul câte unul. Acum, cu un
    astfel de program, este posibil să scanăm foarte rapid pentru a detecta mai
    ușor diferite tipuri de probleme și avem peste cinci sute de utilizatori
    înregistrați ai autorităților naționale.


    Pentru
    o bună informare a publicului, Comisia Europeană gestionează, de asemenea,
    site-ul dedicat sistemului de alertă rapidă al Uniunii Europene pentru produse
    nealimentare: Safety Gate. Acesta are o interfață modernă și ușor de utilizat,
    iar paginile sunt traduse în toate limbile Uniunii Europene, pe lângă
    islandeză, norvegiană și, recent, arabă și ucraineană.


  • CE: Jucăriile, autovehiculele şi cosmeticele rămân cele mai periculoase produse nealimentare

    CE: Jucăriile, autovehiculele şi cosmeticele rămân cele mai periculoase produse nealimentare

    În fiecare an, Comisia Europeană publică raportul privind aşa-numita Poartă de Siguranţă – Safety Gate, adică Sistemul European de alertă rapidă pentru produsele nealimentare periculoase. Raportul publicat săptămâna aceasta acoperă alertele din cursul anului trecut și răspunsurile date de autoritățile naționale. Riscurile pentru sănătate legate de substanțele chimice au fost cel mai frecvente şi au fost găsite și într-o varietate mai largă de produse. Pentru al doilea an consecutiv, jucăriile și vehiculwlw se află în fruntea listei celor mai notificate categorii.
    Iată principalele constatări ale Raportului.

    Pe parcursul anului trecut, autoritățile din cele 30 de țări participante la rețeaua Safety Gate (adică cele 27 de state membre ale Uniunii Europene plus Norvegia, Islanda și Liechtenstein) au reacționat la peste 2000 de alerte, cu aproape 4000 de acțiuni ulterioare.

    În fiecare stat membru, autoritățile au urmărit alertele și au făcut schimb de informații. De exemplu, în Austria, autoritățile au detectat o jucărie care conținea piese ușor detașabile şi prezenta risc de sufocare pentru copii. În urma notificării austriece, autoritățile din Slovenia au identificat jucăria pe piața lor, iar comercianții au putut retrage acest produs periculos.

    Anul trecut, riscurile legate de substanțele chimice, răniri și sufocare au fost cele mai multe. În fruntea listei categoriilor de produse notificate s-au aflat jucăriile, urmate de autovehicule, produse cosmetice, îmbrăcăminte și aparate electrice. Anul trecut, produsele cosmetice au avut un număr semnificativ mai mare de alerte legate de prezența unor substanțe chimice interzise recent în parfumuri și creme. Creșterea bruscă a numărului alertelor legate de riscurile chimice nu s-a datorat doar produselor cosmetice. Anumite jucării, de exemplu, aveau o concentrație excesivă de ftalați, ceea ce prezintă riscuri pentru sistemul reproducător.

    În anul 2021, Comisia a propus un nou regulament privind siguranța generală a produselor, care va înlocui actuala directivă.Iar anul trecut, Comisia a lansatşi un nou instrument de supraveghere electronică numit web crawler, care va sprijini autoritățile naționale în detectarea ofertelor de produse periculoase în mediul online semnalate în Safety Gate. În ultimele 6 luni, acest instrument a ajutat la procesarea a aproape 1000 de astfel de oferte, ceea ce a dus la analizarea a peste 600 de mii de site-uri de internet.


  • UK International Radio Drama Festival: Rumänischer Rundfunk mit drei Hörspielen beteiligt

    UK International Radio Drama Festival: Rumänischer Rundfunk mit drei Hörspielen beteiligt

    Der Rumänische Rundfunk hat sich am 6. Internationalen Festival UK International Radio Drama Festival“ mit drei Hörspielen beteiligt. Es handelt sich um 101 FM“ von Maria Manolescu Borşa, Regisseur Mihnea Chelaru, Mama ucide uriaşul (Mutter tötet den Riesen) von Ema Stere, Dramatisierung von Mădălin Cristescu, Regisseur Attila Vizauer, und Jucării (Spielzeug) nach einem Text von Marin Sorescu, Regisseur Mihnea Chelaru.



    Oana Cristea Grigorescu ist Redakteurin in der Hörspielredaktion des Rumänischen Rundfunks und Theaterkritikerin. Die Produktion 101 FM“, die im Wettbewerb Radio Drama“ stand, sei mit ihrer Thematik sehr im Trend, sagte unsere Gesprächspartnerin:



    Dieses Hörspiel ist uns sehr wichtig, weil es Teil der neuen Dramatik ist und ihre aktuelle Dynamik und die aktuellen Themen widerspiegelt, mit denen sie sich befasst. »101 FM« ist eine Geschichte über den 100. Geburtstag einer Gro‎ßmutter und die etwas ungeschickte Art und Weise, in der die ganze Familie das Fest organisiert. Die Situation deckt verborgene Konflikte in der Familie auf. Im gleichen Jahr wird auch das 100. Jubiläum der sogenannten Gro‎ßen Vereinigung und Gründung des modernen Staates gefeiert. Das gro‎ße Jubiläum widerspiegelt sich irgendwie auf komische Art und Weise in der kleinen Familienfeier.“




    Die anderen zwei Produktionen, Mutter tötet den Riesen und Spielzeug, die im Wettbewerb der Sektion Short Forms“ des Festivals antraten, seien hingegen von einem bestimmten Format ausgegangen, sagt die Theaterkritikerin:



    Die Hörspiele, die in diesem Wettbewerb antreten, dürfen nicht länger als sieben Minuten sein. Das ist eine gro‎ße Herausforderung, denn sieben Minuten können viel sein, aber auch wenig, wenn man die Handlung einer Geschichte vom Anfang bis zum Ende entwickeln soll. Das Hörspiel »Mutter tötet den Riesen« basiert auf der Geschichte von Ema Stere und wurde von Mădălin Cristescu als Hörspiel bearbeitet. Mădălin Cristescu ist sehr bekannt und seine Adaption für das Stück »Orpheus Reise«, in der Regie von Attila Vizauer, erhielt auf dem Festival »Grand Prix Marulić« 2019 in Hvar, Kroatien, den Gro‎ßen Preis. Es handelt sich um eine nächtliche Heimreise einer Mutter zusammen mit ihrem Sohn. Sie werden von einem Betrunkenen angegriffen, und viele Jahre später erinnert sich der Sohn als alter Mann an seine Mutter als Heldin, die mit dem Mann kämpft und ihn alleine besiegt. Die andere Kurzgeschichte, »Spielzeug«, basiert auf dem gleichnamigen Gedicht von Marin Sorescu und thematisiert die Einsamkeit und Hilflosigkeit des Altseins.“




    2020 ist das dritte Jahr in Folge, in dem die Hörspiel-Produktionen von Radio Rumänien für das internationale Festival in Gro‎ßbritannien ausgewählt wurden.

  • Raport privind produsele periculoase pentru consumatorii din UE

    Raport privind produsele periculoase pentru consumatorii din UE

    Comisia Europeană a publicat, vineri, raportul pe 2018 privind produsele periculoase notificate prin Safety gate, sistemul de alertă rapidă european.



    Conform documentului, autoritățile naționale din cele 28 de state membre UE au publicat 2.257 de alerte cu privire la produse periculoase. Le nivel european, jucăriile sunt categoria de produse cea mai frecvent notificată (31 %), urmate de autovehicule (19%) și de îmbrăcăminte, materiale textile și articole de modă (10 %). Riscuri identificate au fost cele chimice și vătămările (25% pentru fiecare), urmate de riscul de sufocare pentru copii (18 %).



    România a trimis doar 9 alerte de produse periculoase



    Din totalul celor peste 2.220 de notificări, doar 9 alerte au venit din România. La nivel țării noastre, cele mai frecvent notificate produse au fost automobilele (33%), și îmbrăcămintea (22%). Principalele categorii de risc identificate au fost leziunile (44%), riscurile chimice (33%) și riscul de sufocare (11%).



    Paul Anghel, director general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor a oferit publicației Adevărul un răspuns legat de motivul pentru care ţara noastră a înregistrat printre cele mai puţine alerte: Nu suntem pe primele locuri, dar nu suntem nici pe ultimele locuri. De-a lungul timpului numărul de notificări s-a diminuat, probabil şi datorită autorităţii care a adus programe de educare a consumatorilor, consilierea operatorilor economici de a nu achiziţiona produse care pot reprezenta un pericol pentru consumatori şi toate celelalte proiecte desfăşurate“.



    Jumătate din produsele periculoase, importate din China



    Raportul mai subliniază că peste jumătate din totalul produselor periculoase detectate provin din China. Comisia Europeană colaborează cu autoritățile chineze competente, inclusiv pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la normele de siguranță pe care trebuie să le respecte produsele care sunt comercializate consumatorilor din UE.



    Rechemările de produse reprezintă una dintre cele mai obișnuite măsuri de reducere a riscurilor, dar proporția produselor recuperate cu succes de la consumatori rămâne, în general, scăzută. Conform unui sondaj recent arată că o treime dintre respondenți folosesc în continuare, cu bună știință, produsele rechemate, ceea ce sugerează ipoteza că notificările de retragere nu au efecte semnificative asupra consumatorilor și/sau că este posibil ca riscurile să nu le fie comunicate suficient de clar.




    Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: Cu peste 2.000 de alerte și aproape de două ori mai multe rechemări și retrageri de pe piață, raportul arată că se asigură în mod eficace respectarea normelor. Vom continua să colaborăm cu autoritățile naționale și cu țările terțe astfel încât toți consumatorii europeni să fie în siguranță. ”



    Sistemul Safety Gate are un site web public specific care oferă acces la actualizările săptămânale ale alertelor transmise de autoritățile naționale care participă la sistem. În fiecare săptămână se înregistrează și se publică pe acest site aproximativ 50 de alerte, informează Comisia Europeană.


  • Raport 2017 privind sistemul de alertă rapidă pentru produse periculoase

    Raport 2017 privind sistemul de alertă rapidă pentru produse periculoase

    Anul
    trecut, jucăriile au reprezentat
    categoria de produse pentru care s-au înregistrat cele mai multe notificări
    urmată de autovehicule și de articolele de
    îmbrăcăminte, produse textile și articole de modă. Majoritatea
    produselor periculoase notificate în sistem au provenit din afara UE.
    China
    este prima țară de origine. Produsele
    periculoase de origine europeană au făcut obiectul a 413 notificări (26 % din
    nr total).

    Comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen,
    Vera Jourova: În anul
    2017 am primit peste 2.200 de semnale transmise prin sistemul de alertă rapidă, s-au
    întreprins aproape 4 000 de acțiuni, cum ar fi retragerea
    produselor de pe piață. Aceasta arată că autoritățile naționale au monitorizat atent
    alertele difuzate în sistem și că au luat toate măsurile
    necesare pentru a contribui la asigurarea unei piețe mai sigure pentru consumatori.


    Din
    păcate, în multe alte domenii, este nevoie de o îmbunătăţire a legii. Acesta este scopul inițiativei Noi avantaje pentru consumatori care
    urmează să fie lansată a spus comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de
    gen, Vera Jourova: Avem
    nevoie de un nou contract pentru consumatori. În scurt timp vom primi pachetul
    legislativ al noii înţelegeri. Vom propune modernizarea legislaţiei existente
    pentru protecţia consumatorilor şi ne vom asigura că va fi aplicată corect. În
    contextul noii înţelegeri vom continua să îi asigurăm pe consumatori că le vom
    promova interesele prin negocieri bilaterale şi multilaterale. Acest lucru va
    fi obţinut prin introducerea unor elemente de siguranţă şi prin îmbunătăţirea
    sistemului de alertare rapidă. Recent, pe 1 martie, am făcut o recomendare
    pentru a preveni comerţul ilegal on-line. Aceasta se referă la toate postările
    în format digital inclusiv cele care depăşesc sfera legală a Uniunii Europene.
    Am realizat un set de măsuri operaţionale în completarea altora cu caracter
    preventiv care să fie însuşite de companii şi administraţiile naţionale.



    Comisia va prezenta în aprilie
    inițiativa Noi avantaje pentru consumatori al cărei
    scop este modernizarea normelor existente și îmbunătățirea protecției consumatorilor.


  • PopUp Răspiua

    PopUp Răspiua

    În această
    toamnă, suntem invitaţi să descoperim un spaţiu de joacă polisenzorial, mobil,
    constând într-o serie de echipamente de joacă unice, creative şi incluzive,
    amenajate ca spaţii de joacă pop-up în diverse locuri, pentru început, din
    Bucureşti. Jucăriile Pop Up sunt gândite astfel încât să fie distractive pentru
    toţi copiii, fie tipici, fie cu deficienţe senzoriale, motorii sau cu afecţiuni
    din spectrul autist.


    Iris Popescu
    este cofondator al Asociaţiei Metodelor Alternative de Integrare Socială şi
    ne-a spus de unde a venit ideea acestui proiect: Pop Up răspiua a pornit în primul rând din iniţiativa Răspiua pe care
    noi am început-o vara trecută, în 2016, când am aplicat la programul Mobilizăm
    excelenţa. Am ajuns să avem această iniţiativă în urma proiectelor pe care
    le-am realizat în cadrul asociaţiei, proiectele Sensibility, în care am
    lucrat foarte mult cu persoane cu dizabilităţi adulte. Şi ne-am dat seama că
    după o anumită vârstă apar anumite frustrări peste care este foarte greu să mai
    treci. Şi ne-am gândit că ar fi bine să începem proiectele de la o vârstă cât
    mai fragedă. Şi aşa am ajuns la locurile de joacă.


    Hai cu mic, cu
    mare să vedeţi ce frumoasă e joaca atunci când se dublează ca un exerciţiu de
    incluziune şi empatie pentru cei mici,
    este invitaţia lansată pe site-ul
    proiectului, pentru că intenţia PopUP Răspiua este să lucreze pentru uşurarea
    vieţii persoanelor cu dizabilităţi, analizând dificultăţile din ţara noastră, a
    explicat Iris Popescu: Noi
    încercăm să lucrăm cât mai devreme, cu copii de la doi ani şi jumătate, trei
    ani. Aşa proiectăm noi jucăriile. Sunt de fapt două cauze care ne-au adus pe
    noi în România la această situaţie în care persoanele cu dizabilităţi sunt
    practic izolate. Sunt două lumi complet diferite: cea a persoanelor cu
    dizabilităţi şi cea a persoanelor tipice. Şi avem o dată cauza obiectivă, care
    este legată strict de mediul construit care este foarte neprietenos, iar
    cealaltă este cea subiectivă, atitudinea oamenilor.



    Şi pentru a
    rupe acest cerc vicios, cum l-a numit interlocutoarea noastră, Pop Up Răspiua
    vine cu idei: Şi atunci noi încercăm să
    lucrăm în paralel la două aspecte: al socializării, adică să existe socializare
    între persoanele tipice şi cele cu dizabilităţi, pentru a promova cât mai mult
    explorarea mediului urban de către persoanele cu dizabilităţi şi în acelaşi
    timp şi pe partea de empatie din partea persoanelor, să înţeleagă cât de
    important e ca mediul construit să fie cât mai inclusiv şi să fie gândit de la
    început pentru orice fel de abilitate.


    Cum ne propun
    cei de la Pop Up Răspiua să ne jucăm? Proiectul
    Pop Up Răspiua este un spaţiu de joacă mobil. Noi am achiziţionat o dubă, pe
    care am colantat-o cu brandul Răspiua, cu care ne vom plimba prin oraş, prin
    Bucureşti anul acesta, în diverse zone care ar avea nevoie de revitalizare şi
    în zone cu vizibilitate şi accesibilitate foarte bune, în care vom ampalsa un
    labirint senzorial. Am făcut un modul, multiplicat de nouă ori, din care se fac
    practic pereţii acestui labirint, pe care sunt stabilizate în răşină diverse
    texturi naturale. Pentru că este foarte important ca echipamentele pe care le
    facem noi să transmită informaţiile prin cel puţin două simţuri. Asta este
    regula numărul unu pe care ne bazăm când proiectăm aceste echipamente, tocmai
    pentru a ajunge la cât mai mulţi copii. Explorând acest labirint vor exista şi
    o serie de armuri. Aşa le-am numit noi, pentru că pot fi purtate de copii, sunt
    nişte elemente geometrice din burete, îmbrăcate în diferite texturi, mergând pe
    partea tactilă, dar şi pe vizual, vor fi şi nişte paiete foarte interesante,
    spre exemplu, care sigur vor fi atracţia oricărui copil. Şi în acelaşi timp şi
    pe partea olfactivă pentru că fiecare armură va avea şi o esenţă diferită. Le
    poţi conecta între ele şi chiar aplica pe pereţii labirintului.



    Şi dacă vă
    întrebaţi de ce s-a ales tocmai un labirint modular ca loc de joacă, Iris
    Popescu ne-a explicat: Pentru că oferă o
    felxibilitate foarte mare şi o adaptabilitate foarte mare. Ne putem adapta la
    orice context şi la orice suprafaţă. Suprafaţa ideală este de 100 de metri
    pătraţi, dar ne putem adapta să folosim şi doar un singur modul şi tot ar fi
    distractiv pentru copii. Iar labirint, pentru că este foarte divers, aşa că de
    fiecare dată când vom construi Pop Up Răspiua vom amplasa diferit pereţii
    acestui labirint.



    Şi asociaţia
    are şi alte proiecte de acest gen, ne-a mai spus Iris Popescu: Noi încercăm în momentul de faţă să
    multiplicăm spaţiul de joacă pe care noi l-am proiectat în cadrul proiectului
    Mobilizăm excelenţa. Mai avem şi un proiect mult mai complex, dar care ar
    necesita un buget mai substanţial, şi anume să încercăm sa aducem câte un
    element din acesta polisenzorial poate şi în spaţiile de joacă publice
    existente. Şi cel mai important ar fi să ne asculte autorităţile cumva
    sfatul pentru a regândi spaţiile de
    joacă. Pentru că nu este de ajuns să afişezi pictograma că ai pus un leagăn sau
    pentru o anumită vârstă. E nevoie ca spaţiul de joacă să fie gândit de la bun
    început cu o compoziţie care să fie uşor de înţeles pentru un copil, de exemplu
    cu deficienţe de vedere. E foarte dificil în momentul de faţă în locurile de
    joacă să identifice elementele, tocmai pentru că sunt separate şi pentru că nu
    există o hartă tactilă. Şi sunt foarte multe aspecte din acestea de care ar
    trebui ţinut cont.




    Asistăm la lansarea unui nou exemplu de bună
    practică în accesibilizarea locurilor de joacă din oraş şi abia aşteptăm să-i
    vedem pe copii bucurându-se să îmbrace recuzita Răspiua.