Radio România Internațional

Tag: judecata

  • Retrospectiva săptămânii 13.09 – 19.09.2015

    Retrospectiva săptămânii 13.09 – 19.09.2015

    Premierul român în exerciţiu trimis în
    judecată



    Este cel dintâi prim-ministru al României
    post-comuniste urmărit penal în timpul mandatului: social-democratul Victor Ponta a fost trimis, joi, în judecată. Alături
    de un coleg de partid, senatorul Dan Şova, premierul este acuzat de 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub
    semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea
    banilor într-un dosar la companiile energetice Turceni şi Rovinari, din
    sudul ţării. Faptele ar fi fost săvârşite pe vremea când premierul Ponta era
    avocat. De asemenea, procurorii anti-corupţie au constatat că se impune
    continuarea urmăririi penale faţă de Victor Ponta şi pentru conflict de
    interese în calitate de prim-ministru. Cât despre fostul ministru al Transporturilor
    în cabinetul Ponta, Dan Şova, acesta este urmărit penal pentru complicitate la
    abuz în serviciu. El este acuzat că ar fi încasat sute de mii de euro pentru
    înţelegeri prin care statul a fost prejudiciat cu peste 16 milioane de euro. Situaţia este
    din ce în ce mai problematică pentru premier, Guvern şi PSD, iar imaginea
    României are foarte mult de suferit – a declarat, joi, preşedintele Klaus
    Iohannis, după trimiterea în judecată a lui Victor Ponta, căruia i-a cerut, din
    nou, să demisioneze. Social-democraţii
    îşi doresc, în schimb, să rămână la guvernare – declară preşedintele interimar
    al partidului, Liviu Dragnea: Nu avem nicio garanţie că preşedintele
    Iohannis va desemna un candidat deprim-ministru tot de la PSD. Victor Ponta
    este un premier care a condus câteva guverne care au generat în România
    rezultate economice bune şi nu numai economice. Nu ia foc România astăzi. Nu ia
    foc România nici mâine. Nu se întâmplă ceva îngrozitor în zilele următoare.
    Este important pentru el să îşi pună ordine în gânduri şi, în funcţie de
    decizia lui, vom discuta şi noi amândoi, şi în partid, şi în coaliţie.     Premierul Victor Ponta a respins ferm acuzaţiile
    procurorilor.



    România şi criza refugiaţilor


    România va pleda, din nou, la
    Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne de săptămâna viitoare, împotriva cotelor
    obligatorii de imigranţi pe care ţările Uniunii Europene ar trebui să le
    primească. Anunţul a fost făcut de preşedintele Klaus Iohannis, după o analiză
    a fenomenului migraţionist şi a cauzelor sale în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
    Şeful statului a reiterat
    angajamentul Bucureştiului de a prelua 1.785 de refugiaţi, deşi Comisia
    Europeană ar dori ca România să găzduiască de circa 3 ori mai mulţi. Dacă,
    totuşi, Uniunea Europeană va obliga Bucureştiul să accepte mai multe persoane
    decât se oferă, CSAT a discutat varianta de a folosi fonduri europene pentru
    lărgirea capacităţii de primire a migranţilor. Preşedintele Klaus Iohannis: Dacă se întâmplă aşa
    ceva, atunci este clar că trebuie să întreprindem ceva. Nu s-a luat o decizie,
    dar s-a vehiculat ideea, care, probabil, ar putea duce la o soluţie, de a
    folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de primire a refugiaţilor,
    sau, sigur, in extremis, de a folosi fonduri europene pentru construirea altor
    centre de primire pentru refugiaţi.     Tot
    săptămâna aceasta, România şi Ungaria s-au înfruntat verbal după ce Budapesta a
    anunţat că intenţionează să ridice un gard de sârmă ghimpată anti-refugiaţi la
    frontiera ungaro-română, pe modelul celui pe care l-a construit la graniţa cu
    Serbia. Poziţia Guvernului de la Bucureşti cu privire la tratamentul aplicat
    migranţilor de autorităţile din Ungaria vecină României este în acord cu poziţiile
    exprimate de statele şi instituţiile Uniunii Europene, precum şi de alte
    organisme internaţionale – se arată într-un comunicat dat publicităţii joi.
    Executivul român reiterează poziţia conform căreia construcţia unui gard la
    graniţele Ungariei cu vecinii săi, care să oprească fluxul de refugiaţi, este
    neconformă cu normele europene. Guvernul României consideră drept fundamentală
    respectarea acestor norme, precum şi a drepturilor omului.



    Primarul
    Bucureştiului – în arest preventiv



    Ştefănel Dan Marin,
    reprezentatul Uniunii Naţionale pentru Progresul României (UNPR), mic partid
    aflat în coaliţia la guvernare, este, de marţi, primar general interimar al
    Bucureştiului. În această calitate, el a punctat: În
    momentul de faţă este un vid de cunoaştere în ceea ce priveşte situaţia financiară
    a primăriei, tocmai de aceea una dintre primele măsuri pe care le voi lua este
    să fac o auditare externă.     Ştefănel Dan Marin ocupă fotoliul fostului
    edil, Sorin Oprescu, suspendat din funcţie printr-un ordin al prefectului
    Capitalei din cauza problemelor pe care le are cu justiţia. Procurorii
    anti-corupţie îl acuză pe Oprescu, aflat în arest preventiv,că ar fi primit 25.000 de euro mită şi susţin că a aderat
    la un grup organizat creat în administraţia locală care pretindea o parte din câştiguri
    de la firmele care doreau contracte publice.




    Economia românească în ascensiune?



    Reprezentantul
    Fondului Monetar Internaţional în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a
    afirmat, săptămâna aceasta, că România are şanse să depăşească economic, în
    următorii trei ani, state europene precum Grecia, Cehia sau Portugalia, dacă va
    avea stabilitate fiscală şi va reuşi să atragă investiţii, în special în
    infrastructură. Tot săptămâna aceasta, s-a anunţat că inflaţia anuală a atins, în august, un nou minim
    istoric în ultimii 25 de ani, de minus 1,9%,
    fără a exista, însă, riscul intrării în deflaţie. Comisia Naţională de
    Prognoză a îmbunătăţit recent datele pentru 2015 privind creşterea economică de
    la 2,8% la 3,3%, iar ritmul s-ar putea accelera, în anii următori, până la 4
    procente în 2018.

  • Premierul român, trimis în judecată

    Premierul român, trimis în judecată

    O premieră, deopotrivă judiciară şi politică, s-a înregistrat,
    joi, la Bucureşti. Social-democratul Victor Ponta a devenit cel dintâi
    prim-ministru al României post-comuniste timis în judecată, pentru fapte de
    corupţie, în timpul exercitării mandatului. Fost coleg de facultate, fost
    asociat în afaceri şi fost subaltern în partid şi Guvern al premierului,
    senatorul PSD Dan Şova îi va ţine companie lui Ponta şi în instanţă. În dosarul de corupţie de la companiile energetice Turceni şi Rovinari,
    privind încheierea unor contracte de asistenţă juridică, procurorii
    DNA au anunţat,
    încă de pe 5 iunie, că Ponta este urmărit penal pentru fals în
    înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălare
    de bani, fapte pe care le-ar fi comis pe când era avocat. Şova, la rându-i,
    e învinuit de complicitate la abuz în serviciu. El este acuzat că ar fi încasat
    sute de mii de euro pentru înţelegeri prin care statul a fost prejudiciat cu
    peste 16 milioane de euro. În plan juridic, procesul îşi va urma cursul şi,
    spun experţii, o sentinţă poate fi aşteptată cel mai devreme la jumătatea
    anului viitor.

    Pe scena politică, în schimb, reacţiile au fost imediate. Opoziţia liberală a
    cerut, din nou, demisia urgentă a premierului.
    În plus, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, le-a solicitat liderilor
    politici ai coaliţiei guvernamentale, preşedintele interimar al PSD, Liviu
    Dragnea, şi şeful UNPR, Gabriel Oprea, să precizeze public dacă îl mai susţin
    pe Victor Ponta în funcţia de premier.

    Şi preşedintele Klaus Iohannis a
    avertizat, din nou, că imaginea României are foarte mult de suferit de pe urma
    problemelor penale ale lui Ponta şi a repetat că singura soluţie este demisia
    acestuia din fruntea Guvernului.

    Într-o postare pe internet, forma lui
    predilectă de comunicare în ultimele luni, premierul a calificat întregul dosar
    Turceni drept obsesia unui procuror total neprofesionist în a se afirma
    în carieră inventând şi imaginând fapte şi situaţii neadevărate din urmă cu
    zece ani şi şi-a reiterat refuzul de a pleca. Vădit stânjenit, succesorul
    său la şefia social-democraţilor, Liviu Dragnea, s-a mulţumit să anunţe că o
    decizie ar putea fi adoptată în zilele următoare.

    Social-democraţii nu pot
    rămâne într-un guvern în care premierul nu este stabilit de PSD, spune Dragnea,
    iar în acest moment nu există nicio
    garanţie că, după eventuala plecare a lui Ponta, preşedintele Iohannis va
    desemna tot din rândurile lor un candidat la funcţia de prim-ministru.
    Partener-junior al PSD în Guvern şi personaj tot mai influent politic după
    învinuirea penală a lui Ponta, liderul UNPR, vicepremierul Gabriel Oprea, a
    afirmat că ar putea fi un bun prim-ministru, dar şi-a reiterat loialitatea faţă
    de şeful Guvernului. Tonul comentariilor din presa de la Bucureşti oscilează
    între compătimire şi sarcasm.

    Lovit zdravăn de DNA prin trimiterea în
    judecată, Victor Ponta e un premier în agonie – scrie unul dintre cei mai
    influenţi editorialişti. Or, adaugă el,România
    are nevoie de un premier care să se bucure de deplina putere a prerogativelor sale.

  • Corupţia, în faţa instanţei

    Corupţia, în faţa instanţei

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, de procurorii DNA, în dosarul Gala Bute. Procesul se anunţă ca unul dintre cele mai mediatizate din istoria justiţiei române, deoarece Udrea face parte dintre oamenii politici sustinuţi constant şi fără rezervă de fostul preşedintele al României, Traian Băsescu.



    În vârstă de 41 de ani, Elena Udrea a îndeplinit funcţiile de şef al Cancelariei Prezidenţiale a lui Traian Băsescu, deputat şi lider al Partidului Mişcarea Populară – din partea cărui a candidat la alegerile prezidenţiale din toamna lui 2014. În plină ascensiune, Udrea a fost arestată, în februarie curent, după ce Direcţia Naţională Anticorupţie a obţinut avizul Parlamentului de urmărire penală a deputatului, în dosarul Gala Bute, în care este suspectată de fapte de corupţie.



    Concret, în 2011, Lucian Bute, celebrul pugilist român la categoria supermijlocie, campion mondial în versiunea IBF a boxat, într-o gală susţinută masiv, la Bucureşti, de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu francezul Jean Paul Mendy. Fondurile pentru organizarea galei au fost, se pare, obţinute pe căi ilegale de Elena Udrea care, înafara dosarului de corupţie, a mai fost implicată în dosare precum cele de luare de mită la finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale a contractelor încheiate de Termogaz Company şi la plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii.



    În dosarul Gala Bute vor mai apărea, în boxa acuzaţilor, fostul ministru al Economiei, Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja precum şi mai mulţi funcţionari publici din perioada 2010-2012.



    DNA susţine că fostul ministru al turismului a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate acestuia au primit sume mari de bani de la reprezentanţii unor firme, pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de minister. Banii ar fi ajuns fie la Elena Udrea, în numerar, prin plata unor bunuri şi servicii, fie în patrimoniul lui Rudel Obreja sau al Organizaţiei PDL Bucureşti, al carei preşedinte era Elena Udrea. Prin aceasta, au fost aduse prejudicii importante bugetului de stat şi unor firme. Potrivit rechizitoriului, plăţile în interesul organizaţiei PDL Bucureşti cu bani obţinuţi din infracţiunile de corupţie erau realizate prin mai multe mijloace, inclusiv prin depunerea sumelor în contul partidului, mascate sub forma unor contracte fictive de donaţie. Udrea a susţinut, tot timpul, că sumele proveneau, însă, de la donatori care au dorit să-şi păstreze anonimatul.