Tag: judecatori

  • Legile Justiţiei, aprobate de Senat

    Legile Justiţiei, aprobate de Senat

    Cele trei legi iniţiate de Ministerul Justiţiei, ce vizează Consiliul Superior al Magistraturii, organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor, au fost adoptate de Senat, camera decizională în cazul lor. Coaliţia majoritară PSD — PNL — UDMR nu a avut cum să se împiedice de voturile firavei opoziţii parlamentare, care, pentru a bloca noile acte normative, mai are la îndemână doar instrumentul contestării la Curtea Constituţională.



    Opoziţia, în frunte cu USR, critică documentele pe fond, modul în care s-au derulat dezbaterile, precum şi faptul că puterea nu a aşteptat avizul consultativ al Comisiei de la Veneţia. Preşedintele Comisiei de constituţionalitate din Senat, Simona Spătaru (USR), este de părere că legile sunt mult mai proaste decât cele din regimul Dragnea, din urmă cu 4-5 ani.



    Amintim că legile promovate în acea perioadă de PSD, condus autoritar de un lider împovărat de numeroase probleme judiciare şi condamnat în 2019 pentru corupţie, au generat ample proteste şi au atras criticile organismelor europene partenere. În opinia USR, competenţele DNA şi DIICOT rămân incomplete, ceea ce constituie o lovitură dată combaterii corupţiei şi criminalităţii organizate. Opoziţia dezavuează, apoi, ceea ce consideră a fi amestecul politicului în numirea procurorilor de rang înalt.



    În replică, reprezentanţii partidelor din coaliţia majoritară au susţinut că textele au fost elaborate cu respectarea recomandărilor din partea instituţiilor europene abilitate. Aceste legi garantează independenţa justiţiei şi o protejează împotriva oricărei ingerinţe interne sau externe, declara senatorul social-democrat Robert Cazanciuc, fost ministru de resort. Iar premierul Nicolae Ciucă, preşedinte al PNL, a opinat că Legile Justiţiei votate, luni, în Parlament, pun bazele unei adevărate modernizări a sistemului, aliniază justiţia la principiile europene şi îi consolidează independenţa.



    O modificare discutabilă este eliminarea abaterii disciplinare ce vizează nerespectarea de către magistraţi a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curţii Europene a Drepturilor Omului, a deciziilor Curţii Constituţionale şi a celor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor. Preşedintele interimar al Senatului, liberala Alina Gorghiu, a susţinut că menţinerea în lege a sancţiunii privind nerespectarea deciziilor CCR ar fi însemnat că judecătorul nu poate să judece decât ameninţat de o abatere disciplinară. Eliminarea abaterii disciplinare responsabilizează judecătorul, îi consolidează independenţa, îl lasă să judece liber, recunoscându-l, astfel, egal cu toţi magistraţii europeni, consideră Gorghiu.



    O altă prevedere criticată de experţi este cea care îi scoate pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pe preşedintele acesteia din mecanismul acţiunii disciplinare în cazul abaterilor săvârşite de procurori sau judecători, această acţiune revenindu-i exclusiv Inspecţiei Judiciare.






  • Impozitarea pensiilor speciale

    Impozitarea pensiilor speciale

    Temă
    recurentă în dezbaterile publice din România, impozitarea aşa-numitelor pensii
    speciale, ce nu respectă principiul contributivităţii, pare să fi fost, în
    sfârşit, tranşată.

    Miercuri, Camera
    Deputaţilor a aprobat, în cvasiunanimitate, cu 307 de voturi pentru şi doar
    unul împotrivă, taxarea diferenţei dintre pensia specială şi cea realizată prin
    contribuţiile vărsate, periodic, la fondul de pensii, de-a lungul vieţii
    active. Diferenţa de la 2.000 de lei (echivalentul a circa 400 de euro) pâna la
    7.000 de lei se impozitează, ca şi până acum, cu 10 procente, iar pentru sumele
    care depăsesc 7000 de lei impozitul va fi de 85 la suta. Decizia impozitării progresive a pensiilor speciale a fost
    luată într-o procedură accelerată, prin consensul tuturor grupurilor
    parlamentare.

    Fostul ministru al Muncii, deputatul PSD Lia Olguţa Vasilescu, a
    dat asigurări că documentul respectă prevederile constituţionale:

    Am
    respectat prevederile din Legea pensiilor publice, dar dacă pensia
    magistratului, parlamentarului sau a cui o fi are o cotă de contribuţie de
    peste 7.000 de lei, până la acea cotă de contribuţie se aplică procentul de
    10%. Nu poate nimeni să vină acum şi să spună la Curtea Constituţională că i
    s-a furat vreun drept.

    La fel de tranşant a fost şi liderul
    deputaţilor PNL, Florin Roman: Sigur că la ora actuală probabil
    sunt foarte mulţi judecători, foarte mulţi procurori, foarte mulţi şefi din
    poliţie sau din armată care sunt supăraţi, dar ceea ce se întâmplă astăzi, prin
    această propunere legislativă, este că se face dreptate pentru militari, pentru
    poliţişti, unde discrepanţele între cei care au fost în teatrele de operaţiuni
    şi cei care stăteau la birouri, dar aveau grad de general, erau imense.

    Potrivit datelor Casei de Pensii Publice, numărul celor care primesc pensii de
    serviciu era la sfârşitul lunii trecute de circa 9.500. Aproape 4.100 sunt
    beneficiari ai Legii privind statutul procurorilor şi judecătorilor. Unul
    dintre ei e benficiarul celei mai mari pensii din România, de peste 19.000 de
    lei. Mai beneficiază de pensie de serviciu circa 150 de mii de foşti angajaţi
    din sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională.

    Comentatorii remarcă
    neobişnuitul consens pe această temă la care au ajuns partidele din Parlament.
    Situaţia era cumva previzibilă. Pe de o parte, fiindcă, pe fondul pandemiei de
    COVID 19 şi a cheltuielilor colosale de la buget pe care le-a presupus aceasta,
    devine tot mai improbabilă majorarea, cu 40%, din toamnă, a tuturor pensiilor
    obişnuite, mult mai mici decât cele speciale. Pe de alta, fiindcă în România
    vor avea loc, peste câteva luni, alegeri locale şi parlamentare. Şi niciun
    partid nu ratează ocazia să se facă simpatic electoratului, prin decizii pe
    placul acestuia.

  • Retrospectiva săptămânii 10.07-16.07.2016

    Retrospectiva săptămânii 10.07-16.07.2016


    Reacţii după atentatul de la Nisa



    România este alături de Franţa lovită de un nou atentat în plină sărbătoare naţională: zeci de persoane au fost ucise în seara de 14 iulie, când un camion a intrat în mulţimea care asista la un foc de artificii la Nisa, în sud-estul ţării. La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a condamnat ferm atacul şi a declarat că flagelul terorismului trebuie combatut, actele de cruzime trebuie stopate, iar aceasta se poate face doar uniţi împotriva celor care nu au nicio justificare pentru actele lor. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis condoleanţe familiilor victimelor şi multă putere celor răniţi. Atentatul de la Nisa, petrecut la opt luni după atacurile jihadiste din noiembrie de la Paris, soldate cu 130 de morţi, a fost condamnat de Consiliul de Securitate, precum şi de liderii UE care tocmai soseau în Mongolia la summitul UE-Asia. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Jüncker, a dat publicităţii un comunicat imediat după atacuri în care şi-a exprimat solidaritatea cu poporul francez: “Franţa poate conta pe Comisia Europeană pentru a continua împreună cu alte state membre să luptăm împotriva terorismului”. În SUA, preşedintele Barack Obama şi-a exprimat, de asemenea,solidaritatea cu Franţa, cel mai vechi aliat al SUA. La Paris a fost activată o celulă de criză la Ministerul de Interne, iar preşedintele François Hollande a anunţat prelungirea cu încă trei luni a stării de urgenţă, care ar fi trebuit să se încheie peste două săptămâni, şi a făcut apel la cadrele în rezervă pentru a seconda armata şi jandarmii.




    Premierul Dacian Cioloş, în Vietnam şi Mongolia



    Premierul Dacian Cioloş a făcut, în această săptămână, o vizită oficială în Vietnam, menită să relanseze relaţia tradiţională de prietenie dintre cele două ţări, cu accent special pe dinamizarea cooperării economice şi a schimburilor comerciale. Pe lângă discuţii bilaterale cu preşedintele, prim-ministrul şi alţi demnitari vietnamezi, premierul Dacian Cioloş a participat la Forumul Economic România-Vietnam de la Hanoi, alături de o delegaţie de peste 20 de reprezentanţi ai mediului de afaceri din România, pentru a identifica noi oportunităţi de afaceri cu parteneri vietnamezi şi pentru a valorifica pe deplin viitorul acord de liber schimb UE-Vietnam. Intenţia autorităţilor române nu se opreşte doar asupra dimensiunii economice, ci şi asupra celei culturale şi educaţionale, a declarat Dacian Cioloş, precizând că în anul şcolar 2016-2017 numărul burselor acordate celor care vor să studieze în România se va dubla. De la Hanoi, premierul român a mers în Mongolia, la summitul UE-Asia, din zilele de 15 şi 16 iulie. Mesajul Bucureştiului la acest summit – argumente în favoarea transformării României într-un punct nodal pentru proiectele de inter-conectare dintre Europa şi Asia, fie că este vorba despre infrastructura de transport de mărfuri, de energie sau despre comunicaţii.




    Stadiul negocierilor pentru eliminarea de către Canada a vizelor pentru români



    Canada a confirmat, luni, la Bruxelles, angajamentul său că la începutul acestei toamne va anunţa decizia legată de ridicarea vizelor pentru români şi bulgari. Reprezentanţi ai României şi Bulgariei au discutat pe această temă cu ministrul canadian al Imigraţiei, John McCallum, în prezenţacomisarului european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos. În aprilie, Canada şi SUA au primit termen trei luni suplimentare pentru a se conforma politicii UE privind reciprocitatea regimului de vize, care prevede că ţările ai căror cetăţeni nu au nevoie de vize trebuie, la rândul lor, să permită libertatea de circulaţie pentru toţi cetăţenii Uniunii. Canada cere, în prezent, vize pentru români şi bulgari, în timp ce SUA impune vize pentru cinci state membre ale Uniunii, inclusiv pentru România. România şi Bulgaria au anunţat că nu vor ratifica Acordul Comercial al UE cu Canada, până când nu vor fi liberalizate vizele.




    Noi judecători la CCR



    De miercuri, Curtea Constituţională a României are un nou preşedinte pentru următorii trei ani, Valer Dorneanu, şi trei noi judecători, care vor ocupa această funcţie până în 2025. Deputat social-democrat între 2000 şi 2008, Valer Dorneanu a fost, timp de patru ani, preşedinte al Camerei Deputaţilor. Este judecător al Curţii Constituţionale din 2013, iar din iunie 2016 a asigurat interimatul la conducerea CCR, după ce mandatul predecesorului său, Augustin Zegrean, s-a încheiat. Fostul preşedinte al CCR a declata că în cei nouă ani de mandat activitatea a fost foarte intensă, chiar şi cu 10 mii de cauze într-un an.




    O nouă lege pentru hipermarketuri



    Hipermarketurile din România sunt obligate de acum să comercializeze marfă provenită de la producătorii autohtoni în proporţie de cel puţin 51%, potrivit unei legi adoptate recent şi promulgate, în această săptămână, de preşedintele Klaus Iohannis. Actul normativ prevede că marile lanţuri de magazine trebuie să aibă pe rafturi alimente provenite din aşa-numitul lanţ scurt de aprovizionare, respectiv din sursă locală sau regională. Excepţie fac fructele şi legumele exotice, precum şi cele care apar în România doar în anumite sezoane. Marii comercianţi spun că legea nu va veni în ajutorul producătorilor români, ci va dezechilibra masiv funcţionarea comerţului alimentar.




  • Schimbări la Curtea Constituţională a României

    Schimbări la Curtea Constituţională a României

    De miercuri, Curtea Constituţională a României are un nou preşedinte şi
    trei noi judecători. La depunerea jurământului, care a avut loc la Palatul
    Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe noii judecători ai
    Curţii să aibă standarde cât mai înalte de profesionalism şi independenţă. El
    le-a cerut să contribuie la conturarea CCR ca un pol de stabilitate în
    arhitectura constituţională a statului, inclusiv prin jurisprudenţă clară,
    coerentă şi predictibilă. Cei trei judecători ai Curţii Constituţionale vor
    ocupa noua funcţie timp de nouă ani, înlocuindu-i pe cei cărora le-au expirat
    mandatele.

    La rândul său, judecătorul Valer Dorneanu a fost ales, cu majoritate
    de voturi, în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale a României,
    pentru un mandat de trei ani. Am convenit să lucrăm ca o echipă şi să păstrăm
    prestigiul Curţii Constituţionale
    , a declarat Valer Dorneanu după alegerea sa.

    Valer Dorneanu: Aşteptăm să cooperăm foarte bine cu
    instituţiile statului. Aşteptăm de la ele să nu mai transforme Curtea
    Constituţională în acel loc în care să trimită toate neînţelegerile şi toate
    conflictele care există pe plan politic. De rolul de arbitru nu ne putem
    depărta, dar n-am vrea să fim arbitru de ring, am vrea să fim arbitru
    constituţional, că unii ne-au transformat în arbitru de ring.

    Valer
    Dorneanu, 72 de ani, este judecător al Curţii Constitutionale din iunie 2013,
    fiind numit de Camera Deputaţilor. În iunie acest an, a fost ales preşedinte
    interimar al CCR, în condiţiile în care mandatul predecesorului său, Augustin
    Zegrean, s-a încheiat. Înainte de a ajunge la Curte, Valer Dorneanu a fost
    adjunct al Avocatului Poporului pentru domeniile armată, justiţie, poliţie,
    penitenciare. A mai fost deputat PSD în perioada 2000-2008, iar în primul
    mandat de parlamentar a fost preşedintele Camerei Deputaţilor. A deţinut şi un
    portofoliu ministerial, între anii 1992-1995, când a fost ministru pentru
    relaţia cu Parlamentul.

    Fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean, care şi-a
    încheiat mandatul de nouă ani ca judecător al Instanţei Constituţionale, spune
    că aceasta a fost o perioadă cu activitate foarte intensă, chiar şi cu 10 mii
    de cauze într-un an. Zegrean a apreciat că, în România, există un exces de
    reglementare în domeniul penal.

    Augustin Zegrean: Avem peste 1.000 de infracţiuni
    care pot fi comise în România, după părerea mea este mult prea mult. Este
    foarte greu să fii judecător într-o ţară în care legile se schimbă atât de des
    şi sunt atât de multe. Este greu şi pentru populaţie, pentru că cel puţin în
    domeniul penal se spune că nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii. Or, mi-e
    greu să cred că este cineva în ţara asta care ştie toate cele 1.000 şi ceva de
    infracţiuni.

    Judecătorii CCR sunt numiţi de Camera Deputaţilor, Senat
    şi Preşedinţie.