Tag: judetul Calarasi

  • Muncind în România  – 20.02.2024

    Muncind în România – 20.02.2024

    Doi bărbaţi au fost reţinuţi de forţele de ordine şi sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de şantaj şi lipsire de libertate în mod illegal a unor cetăţeni străini, a anunţat Poliţia Capitalei României. Cei doi suspecţi, în vârstă de 24, respectiv 37 de ani, au fost surprinşi, în flagrant, în timp ce transportau cu maşina doi cetăţeni străini, ambii victime ale infractiunii de lipsire de libertate şi şantaj.

    Poliţiştii au stabilit locul unde au fost lipsite de libertate cele două persoane vătămate, respectiv un apartament din judeţul Braşov, în centrul României. În urma cercetării criminalistice a autoturismului şi a locuinţei, au fost găsite şi ridicate mai multe bunuri de interes în cauză, printre care paşapoarte ale unor cetăţeni străini, o pungă în interiorul căreia era o substanţă susceptibilă de a avea efect psihoactiv, un pistol, mai multe telefoane şi sume de bani.

    Totodată, cercetările au relevat că în dimineaţa de 13 februarie, o a treia persoană lipsită de libertate, tot un cetăţean străin, ar fi escaladat geamul balconului şi ar fi reuşit să fugă. Toţi cei implicaţi au fost conduşi la audieri, iar în baza probatoriului, faţă de suspecţii români urmează să fie dispuse măsurile legale care se impun.

     

     

    Piaţa forţei de muncă din judeţul Călăraşi, în sudul României, este puternic afectată lipsa angajaţilor cu studii superioare, transmite Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Potrivit instituţiei, anul trecut, un sfert din locurile de muncă oferite de angajatori erau destinate absolvenţilor de studii superioare. În 2023, în Călăraşi, peste 3.000 de şomeri au reuşit să obţină un loc de muncă, cu ajutorul Agenţiei, spune directorul acesteia Tudora Nicolae. Ea a precizat că la sfârşitul anului trecut erau în jur de 7.800 de locuri de muncă vacante. Situaţia în ceea ce priveşte încadrarea în muncă, mai ales acolo unde se solicită studii superioare, ar fi cu totul alta dacă marile universităţi ar deschide filiale şi la Călăraşi, este de părere aceasta. În prezent, la Călăraşi există o singură filială a Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.

     

     

    Numărul cererilor pentru prelungirea dreptului de şedere în România în anul 2023 a crescut la 940 de la 724 în anul anterior, a anunţat biroul Inspectoratului General pentru Imigrări din judeţul Buzău. Potrivit Inspectoratului, cele mai multe solicitări de prelungire a dreptului de şedere transmise de cetăţenii străini, 809, au fost avut drept motivaţie angajarea în muncă.

    Alte motive invocate au fost reîntregirea familiei – 97, alte scopuri – 32 şi activităţi comerciale – 2. Poliţiştii de Imigrări din Buzău au transmis, totodată, că în urma acţiunilor desfăşurate pe parcursul anului precedent, au depistat 30 de persoane care nu deţineau drept de şedere în România. Numărul este în scădere faţă de 2022, când 73 de cetăţeni străini au fost depistaţi în această situaţie ilegală.

     

     

    O fabrică de carton de ultimă generaţie pentru ambalare, ce va înlocui polistirenul folosit în prezent pentru protecţia mărfurilor în timpul transporturilor, va fi deschisă în acest an în oraşul Şimleu Silvaniei, din nord-vestul României. Investiţia de câteva milioane de euro aparţine grupului francez Rossmann, unul dintre liderii mondiali în domeniu, şi va duce la crearea de până la 200 de locuri de muncă.

    Primarul oraşului, Cristian Lazăr, a precizat că fabrica Rossmann va produce ambalaje de carton de tip fagure, în condiţiile în care, începând din 2025, polistirenul va fi interzis pentru utilizarea în protecţia diferitelor mărfuri în timpul transportului. Acesta a adăugat faptul că activitatea se va derula în trei schimburi, iar compania consideră că, după 2025, volumul de muncă va fi foarte mare. La nivel naţional, Rossmann România mai are trei fabrici producătoare de carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat şi ambalaje din carton ondulat în judeţul Suceava,şi la Bucureşti.

     

  • Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi, modernizat cu ajutorul fondurilor europene

    Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi, modernizat cu ajutorul fondurilor europene

    Recent, luna trecută, s-a semnat contractul de
    finanțare pentru reabilitarea termică a 4 din cele 7 corpuri de clădiri ale
    spitalului.


    Proiectul a fost posibil datorită implicării
    Consiliului Județean Călărași și Agentiei de Dezvoltare Regională Sud Muntenia.


    Dana Traian de la ADR Sud: Principalele tipuri de lucrări ce vor fi
    realizate sunt: îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirilor,
    utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie
    electrică printr-un sistem de panouri fotovoltaice precum și montarea de
    parasolare pe fațadele însorite ale clădirilor.


    Proiectul este finanțat prin Programul
    Operațional Regional 2014- 2020, axa prioritară 3- sprijinirea tranziției către
    o economie cu emisii scăzute de carbon. Termenul de finalizare este 31
    decembrie 2023.


    Bugetul proiectului are o valoare totală de
    11.732.514 lei, din care aproape 10 milioane de lei reprezintă fonduri
    nerambursabile din Fondul European de Dezvoltare Regională, mai mult de 1,5 milioane
    de lei sunt fonduri de la bugetul de stat iar contribuția proprie a
    beneficiarului este de peste 230 de mii de lei.



    Spitalul Județean de Urgență Călărași a fost
    construit de-a lungul timpului, ultimele clădiri datand de prin anii ’70- ’80.


    Corpurile vechi au nevoie urgentă de
    reparații și renovări – pe culoare, pe secții, în saloane și la demisol, unde
    se lucrează in prezent pentru a asigura un minim standard de normalitate. In
    plus se construiește de la zero o clădire nouă, spune managerul spitalului,
    Bogdan Mihai:


    Se construiește o nouă aripă care va prelua
    aproape tot ceea ce încă nu există într-o aripă nereabilitată pe care ulterior
    o vom supune reabilitării. Cred că e singura zona din tară unde se construiește
    un nou corp de clădire de la zero.



    Bogdan Mihai mai spune că este dificil să
    construiești și să funcționezi în același timp, mai ales în pandemie, dar
    susține că vrea să ofere pacienților condiții și servicii medicale de calitate


    Activitatea este destul de greu de gestionat,
    practic avem deschise mai multe șantiere și microșantiere ca să zic așa, în
    corpurile vechi de clădiri unde ne desfașurăm activitatea dar până la urmă avem
    de ales între a construi ceva sau a ne complace și a sta așa.. să ne gândim cum
    putem să nu facem.. Cred că abordarea trebuie să fie: cum putem să facem!




  • Ciocăneşti Dunăre

    Ciocăneşti Dunăre

    Pentru că vremea este schimbătoare în această perioadă, vă propunem o fugă în natură, la vreo o oră şi jumătate de Bucureşti. Vă invităm la Ciocăneşti-Dunăre, judeţul Călăraşi. WWF România propune iubitorilor de natură un petic de Deltă aproape de Bucureşti, pentru că este vorba despre o zonă valorificată în cadrul unui proiect european: LENA (Dezvoltarea economiei locale şi conservarea naturii în lunca Dunării – Local Economy and Nature Conservation in the Danube Region n.r.), care beneficiază de un sprijin financiar de 2 milioane de euro prin Programul Transnaţional Dunărea, în care activează 13 parteneri din 7 ţări dunărene: Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Germania, România, Slovenia şi Serbia şi 11 arii protejate (cuprinzând mai mult de 15 situri Natura 2000), încorporate în comunităţile rurale cu o populaţie de aproape o jumătate de milion de oameni.



    WWF-România, prin intermediul proiectului, va colabora cu Parcul Natural Comana, Consiliul Judeţean Giurgiu şi Ferma piscicolă Ciocăneşti pentru testarea acestei noi abordări inovatoare pentru dezvoltarea economică bazată pe natură la nivelul bazinului Dunării.



    Raluca Dan, manager de politici publice şi manager de proiect WWF, ne-a detaliat: În zonă am dorit să promovăm conceptul de e-mobilitate, adică de mobilitate sustenabilă. Promovăm mobilitatea pe două roţi electrice. În cadrul proiectului am identificat cinci trasee de cicloturism, însumând peste 550 de kilometri, care sunt gândite să fie parcurse cu bicicleta electrică sau cu o bicicletă normală, într-un interval de una până la trei zile. Noi am gândit aceste trasee, pentru promovarea zonei, pentru valorile naturale care sunt în Ciocăneşti, dar şi pentru cultura şi tradiţiile, meşteşugurile, care încă se păstrează. Bicicliştii care vor parcurge aceste trasee vor putea admira atât zone naturale, situri Natura 2000, dar vor putea vizita şi gospodării cu meşteşugari: împletitori, fierari, tâmplari din zonă şi astfel să descopere meşteşuguri ce nu au fost încă uitate.”



    Turiştii pot vedea cum se făceau pe vremuri butoaiele din lemn, coşurile împletite sau meşteşugul celui mai renumit fierar din zonă.



    Iar Raluca Dan a adăugat: Infrastructura este destul de bună, sunt drumuri judeţene, asfaltate. Sunt într-adevăr pe aceste trasee, şi zone neasfaltate, dar care se pot parcurge cu o bicicletă electrică sau cu o bicicletă normală, de teren. Meşteşugarii sunt dornici să primească vizitatori, există posibilitatea cazării în zonă. Există o pensiune în Ciocăneşti, dar şi în Călăraşi, care este foarte aproape. Unul dintre trasee chiar leagă zona Ciocăneşti de Parcul Natural Comana, unde există infrastructură de cazare. Toate aceste cinci trasee pornesc de la ferma piscicolă Ciocăneşti, care este o mini deltă, în Călăraşi. Se pot observa sute de specii de păsări, multe dintre ele migratoare, cum sunt pelicanii. Este o fermă piscicolă, astfel administratorul fermei le poate povesti despre speciile de peşti şi despre activitatea economică a fermei care susţine biodiversitatea în zonă.”



    De la observatorul de păsări amenajat în fermă se pot vedea majoritatea speciilor întâlnite în Delta Dunării. În minidelta de la Ciocăneşti cuibăresc în jur de 100-110 specii de păsări. Pot fi observate specii ca stârcul de noapte, cormoranul mic şi cormoranul mare, stârcul cenuşiu, raţa roşie, pelicanul creţ şi pelicanul comun, cufundacul polar, ferestraşul mic, codalbul, etc. Natura luxuriantă şi bogăţia de specii de păsări sunt atracţii garantate pentru iubitorii de birdwatching.